x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce vor secuii autonomia

0
Autor: Alex Nedea 13 Iun 2018 - 11:37
De ce vor secuii autonomia
Vezi galeria foto


România împlinește un veac de la Marea Unire, dar evenimentul nu e un motiv de bucurie pentru toți cetățenii ei. Comunitatea maghiară se simte din ce în ce mai puțin reprezentată de București și cere separarea. Jurnalul demarează astăzi o serie de articole despre autonomiile teritoriale cerute pe întreg cuprinsul țării, despre cine le cere, ce le generează și de ce.

La începutul anului în care se sărbătorește Centenarul Marii Uniri, în februarie, câteva sute de etnici maghiari se strângeau în centrul orașului Sfântu Gheorghe, pe o lapoviță tăioasă, de-ţi îngheţau oasele. Acolo, în inima României, s-au adunat cu toții să huiduie conducerea de la București și să cânte imnul unei patrii care pentru mulți de aici e mult mai bună: Ungaria. Protestatarii, mare parte bătrâni, cântau cu înflăcărare versurile: “Doamne, binecuvântează-l pe maghiar, cu bunăvoie, cu belșug, întinde asupra-i braț păzitor, dacă se luptă cu cei potrivnici lui”. Iar cei potrivnici au devenit românii de la centru. Motivul de atunci al supărării era declarația ex-premierului Tudose, care, la un post de televiziune, a zis că „dacă steagul secuiesc va flutura pe instituțiile de acolo (din Ținutul Secuiesc - n.r.), toți vor flutura lângă steag”. Pe lângă acea declarație pe care au considerat-o jignitoare, etnicii maghiari erau revoltați de faptul că autoritățile române exclud orice dialog legat de visul lor de zeci de ani: autonomia Ținutului Secuiesc.

Vor să-și țină impozitele pentru ei

Am contactat o parte din reprezentanții comunității maghiare pentru a înțelege care sunt motivele pentru care în ultima perioadă s-a intensificat lupta lor pentru obținerea autonomiei. Așa am ajuns la Jozsef-Gyorgy Kulcsar-Terza, deputat în Parlamentul României, candidat pe listele UDMR. În preajma Crăciunului, la trei săptămâni după ce românii marcau, la 1 Decembrie, trecerea în Anul Centenarului Marii Uniri, politicianul a depus în Parlamentul României un proiect de lege prin care județele Covasna, Harghita și Mureș deveneau parte a unei regiuni autonome, după modelul Cataluniei, sub denumirea de „Ținutul Secuiesc”. „După 1918 se dorește ca noi, secuii, să dispărem de aici. Noi vrem să rămânem aici, să trăim, dar noi nu vrem să ni se spună de la București cum”, ne spune Kulcsar, după ce a acceptat o discuție pe tema proiectului său. Inițiativa prevedea ca impozitele și taxele din cele trei județe vizate să nu mai ajungă în Capitală, ci să rămână aproape în totalitate în noua regiune. „Secuiul este un bun gospodar. Eu sunt ferm convins că, dacă impozitele ar rămâne aici, local, nu s-ar duce la București, noi ne-am gospodări mult mai bine”. Și astfel, ar avea de câștigat de aici, în opinia sa, inclusiv România, pentru că ar avea pe teritoriul său o regiune care prosperă. Tot în același proiect este prevăzut că resursele naturale, pădurile, mineralele din subsol, apele termale, ar urma să fie administrate nu de companii naționale și de instituții românești, cum se întâmplă până acum, ci de unele ale maghiarilor din noul teritoriu. „Aceste resurse nu sunt exploatate bine. Se pot exploata mult mai bine. Dacă umblați în Ținutul Secuiesc, vedeți ce zone frumoase avem și turismul nu este exploatat cum trebuie. Stațiunile balneare nu sunt exploatate corespunzător”. În aceeași inițiativă legislativă se vorbește explicit despre statutul limbii maghiare care devine în noul teritoriu limbă oficială, iar drapelul Ungariei va putea flutura alături de cel secuiesc pe toate instituțiile publice din cele trei județe din centrul țării. Iar lucrul acesta, în opinia susținătorilor autonomiei, ar impulsiona populația să fie mai productivă. Un alt bonus pentru România, zic ei. „Eu sunt convins că, dacă un muncitor, un angajat, se simte bine din punct de vedere spiritual, moral, e fericit la locul de muncă, produce mult mai mult. Dacă un cetățean de etnie maghiară din zona aceasta se simte acasă, e mult mai benefic pentru țară, ăsta e un lucru evident”, spune preotul unitarian Istvan Kovacs, un reprezentant important al comunității din Sfântu Gheorghe.

Românii, ca acasă în Ținutul Secuiesc

Întrebarea care se pune e dacă și românii de pe acest teritoriu se vor mai simți ca acasă după o eventuală autonomie. Sigur că da, spune Kulcsar: „Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc nu ar fi pentru secui, ar fi pentru teritoriu, deci este în denumire- «teritoriu». Nu e ceva etnic, deci și românii, și sașii sau cine sunt pe acest ținut vor avea drepturi ca și noi, deci ar avea de câștigat teritoriul”. Iar teritoriul a avut mult de pierdut în cei 28 de ani de conducere de la București, subliniază și Izsak Balázs, președintele Consiliului Național Secuiesc: „Dinamica PIB-ului indică o dezvoltare mult mai lentă ( a acestei regiuni - n.r.) și practic politica de coeziune a Uniunii Europene, care tinde să scadă diferențele economice dintre regiuni, are un efect contrar. În loc să scadă, se distanțează. Ca să probăm cele spuse de liderii secuilor, am cerut cifre de la Institutul Național de Statistică și am comparat creșterea PIB pe fiecare județ din 2007 (anul aderării la UE) până în 2014. Și am descoperit că, într-adevăr, Covasna și Harghita au fost lăsate în urmă de aproape toate județele din regiune. În cele două, PIB-ul a crescut cu sub 40% față de Brașov (60%), Suceava (74%) sau Cluj (116%). De menționat e că mai sunt totuși și județe din afara Ținutului Secuiesc care au înregistrat o creștere lentă similară, cum e cazul Bistriței Năsăud“.

Subdezvoltarea, pusă pe seama politicului

Dintre cele trei județe „secuiești”, Covasna e astăzi de departe cel mai sărac, fiind de altfel și printre cele mai sărace din toată țara. A fost întrecut, în ultimii 14 ani, de județe care, istoric, erau sub el: Tulcea, Sălaj sau Călărași. Iar această înapoiere ar avea, în opinia maghiarilor, o explicație politică. „Deciziile privind dezvoltarea economică, privind macroeconomia se iau la București. Problema acolo trebuie căutată”, punctează Balázs. Autonomia le-ar da dreptul să ia deciziile privind „macroeconomia” în ținut. Că județele din secuime au fost abandonate de autoritățile românești, o recunosc și cei mai vehemenți opozanți ai proiectului autonom. „Harghita și Covasna nu au niciun fel de miză politică pentru București. Îmi amintesc că a fost un lider politic care a spus: «Câți oameni sunt acolo? 100 de mii? Două scări de bloc în București. Nu contează!»”, rememorează jurnalistul covăsnean Dan Tănasă. Și asta poate e una dintre explicațiile pentru care proiectele mari de infrastructură au ocolit până acum această zonă, un motiv în plus de revoltă a locuitorilor de aici. Proiectul autostrăzii Iași-Tg. Mureș bate pasul pe loc, la fel și cel al unui aeroport internațional care să-i deservească pe cei din zona Sfântu Gheorghe. „E greu să atragi investitori fără un aeroport. Aeroportul de la Brașov stagnează de nu știu câți ani. Nici speranță nu prea mai există că în viitorul apropiat s-ar face acolo ceva. Noi tot considerăm că e ceva tendențios. În altă parte se putea face aeroport, la Brașov nu se poate face”, observă jurnalista Reka Fekete. Iar fără investitori, locuitorii sunt condamnați la sărăcie. Angajații din Covasna au printre cele mai mici salarii din țară, cu o medie de 1.700 de lei, de două ori mai puțin decât încasează un bucureștean.

Nu ratați! În episodul următor al serialului vom arăta și punctul de vedere despre autonomie al românilor care locuiesc în Ținutul Secuiesc.

Noua inițiativa legislativă depusă deja în Parlamentul României prevedea ca impozitele și taxele din cele trei județe vizate să nu mai ajungă la București, ci să rămână aproape în totalitate în noua regiune.

„E greu să atragi investitori fără un aeroport. Aeroportul de la Brașov stagnează de nu știu câți ani. Nici speranță nu prea mai există că în viitorul apropiat s-ar face acolo ceva. Noi tot considerăm că e ceva tendențios. În altă parte se putea face aeroport, la Brașov nu se poate face”, jurnalista Reka Fekete

Citeşte mai multe despre:   secui,   autonomie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Frăția bănățeană: oamenii lui Grindeanu, sponsori ai PNL

Frăția bănățeană: oamenii lui Grindeanu, sponsori ai PNL
Galerie Foto Mai multe drumuri judeţene din judeţul Timiş, aflate în administrarea Consiliului Judeţean, condus, din punct de vedere politic, de către reprezentanţii Partidului Social Democrat, urmează ca, în următorii...

Mihaela Buzărnescu: „În 2019 vreau să intru în Top 10 mondial”

Mihaela Buzărnescu: „În 2019 vreau să intru în Top 10 mondial”
Galerie Foto În luna iulie 2017, Mihaela Buzărnescu era pe locul 213 în clasamentul mondial al jucătoarelor de tenis. În luna iulie 2018, după cucerirea primului trofeu „Premier”, a ajuns pe locul 20. Este cea mai...

Noua preşedintă a CSM recunoaşte abuzurile din justiţie

Noua preşedintă a CSM recunoaşte abuzurile din justiţie
Galerie Foto Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat, ieri, noua conducere a CSM, preşedinte al instituţiei, pentru următorul an, fiind desemnat judecătorul Lia Savonea, fost preşedinte al Curţii de Apel...

Cum a ajuns România să aibă deschidere la Mediterana

Cum a ajuns România să aibă deschidere la Mediterana
Pe fondul dezastrului din turismul autohton, sute de mii de români iau anual calea Greciei. În ultimul episod al serialului “Turismul românesc, în concediu fără plată”, vă spunem secretul cu care elenii au...

Misterul aducerii lui Nicolae Popa în ţară se adânceşte. Cine minte şi cine spune adevărul?

Misterul aducerii lui Nicolae Popa în ţară se adânceşte. Cine minte şi cine spune adevărul?
Galerie Foto Inspectoratul General al Poliţiei Române susţine, în continuare, că Ministerul de Interne a plătit, în 2011, avionul privat, închiriat de la Ion Ţiriac Air, cu care a fost adus, din Jakarta, fostul director al...

Factura din dosarul extrădării lui Nicolae Popa o înfundă pe Kovesi

Factura din dosarul extrădării lui Nicolae Popa o înfundă pe Kovesi
Galerie Foto ANAF Ploieşti a descoperit, în contabilitatea companiei Asesoft, controlată de Sebastian Ghiţă, o factură fiscală, în valoare de 268.689 de lei, emisă în 11 aprilie 2011, de către SC Ion Ţiriac Air, pentru pl...

În artroze, grefarea unei proteze nu trebuie făcută prea târziu când articulaţia e deteriorată grav

În artroze, grefarea unei proteze nu trebuie făcută prea târziu când articulaţia e deteriorată grav
Oasele sunt o materie vie în permanentă transformare, celulele osoase mor şi se înnoiesc cu os care se naşte. La fracturi, se recurge la ghips doar în 4-5% din oasele rupte, în majoritatea cazurilor se operează...

Procurorul lui Iohannis pleacă din Parchetul General. Se “încălzeşte” să-i ia locul procuroarea lui Băsescu

Procurorul lui Iohannis pleacă din Parchetul General. Se “încălzeşte” să-i ia locul procuroarea lui Băsescu
Galerie Foto Mandatul de şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie al procurorului Cristian Lazăr expiră fix într-o săptămână....

Generalii SRI și MAI își fac firme de consultanță pentru afaceri

Generalii SRI și MAI își fac firme de consultanță pentru afaceri
Galerie Foto Piața afacerilor este “inundată” de apariția unor companii de consultanță, înființate, începând cu vara acestui an. Patronii acestor firme, apărute ca ciupercile după ploaie, sunt foști ofițeri ai...

Meseria de norocos: agonie și extaz

Meseria de norocos: agonie și extaz
Galerie Foto Pariurile sportive par să fie una dintre cele mai intense activități din România. Am stat o zi întreagă printre pasionați, să le observ trăirile, speranțele, schemele de joc. I-am urmărit pe cei care scot din ...

Perla spartă de la Neptun

Perla spartă de la Neptun
Un complex turistic format din trei hoteluri de lux care însumau 800 de camere stă închis de aproape doi ani în stațiunea Neptun de la malul mării. Era considerat un etalon al turismului românesc, o capodoperă ar...

Elena Udrea și Alina Bica cer desființarea sentințelor prin care au fost condamnate definitiv

Elena Udrea și Alina Bica cer desființarea sentințelor prin care au fost condamnate definitiv
Galerie Foto Primele efecte ale constatării, de către Curtea Constituțională, a încălcării legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în privința constituirii celebrelor Completuri de 5 judecători au început s...

Cum deosebim durerile de cap. Migrenele nu apar brusc precum nevralgiile

Cum deosebim durerile de cap. Migrenele nu apar brusc precum nevralgiile
Circa 20% din totalul durerilor sunt dureri de cap. Iar una dintre ele, nevralgia de trigemen, se situează pe locul 1, alături de pancreatita cronică, în clasamentul celor mai violente dureri. Migrenele sunt alte...

Livia Stanciu dă vina pe Parlament pentru că ani de zile ÎCCJ a constituit nelegal completurile de 5

Livia Stanciu dă vina pe Parlament pentru că ani de zile ÎCCJ a constituit nelegal completurile de 5
Galerie Foto Este daună totală pentru cauzele judecate la completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, Curtea Constituţională a hotărât că,...

Constantin Bălăceanu-Stolnici: “Prima noastră mare realizare a fost însăşi Unirea”

Constantin Bălăceanu-Stolnici: “Prima noastră mare realizare a fost însăşi Unirea”
Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici face un portret al României şi românilor la 100 de ani de la Marea Unire, care sunt marile noastre realizări şi eşecuri în ultimul secol, dar şi ce mai avem de...
Serviciul de email marketing furnizat de