x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Decizia care a golit România de meseriaşi

0
Autor: Alex Nedea 07 Aug 2017 - 13:50
Decizia care a golit România de meseriaşi DIANA OROS
Vezi galeria foto


În 2009 s-a decis ca elevii din gimnaziu să nu mai fie primiţi în şcolile profesionale. După ani de subfinanţare şi de batjocură la nivel înalt, învăţământul de profil primea lovitura de graţie întrerupându-i-se fluxul de elevi. Mulţi consideră acea mutare un adevărat sabotaj cu efect întârziat al economiei naţionale.

 

„Știe doamna Andronescu ce crimă a făcut? A fost genocid! Dumneaei nu îşi dă seama că nici bomba de la Hiroshima nu a făcut atâtea ravagii cât a făcut închiderea şcolilor profesionale. Am ajuns o ţară care nu mai are absolut niciun viitor ”, ţipă întreprinzătorul braşovean Vasile Pescaru în hala lui de producţie goală de angajaţi, dar plină de utilaje. Lucrează de ani de zile cu un pensionar, domnul Lucică, care face naveta de la Bran pentru că în tot Braşovul nu ar mai găsi niciun strungar. Cauza e în opinia industriaşului Pescaru legată de faptului că de pe băncile şcolilor profesionale nu mai ies profesionişti. „În Braşov, care a fost centru industrial, nu mai găseşti un prelucrător prin aşchiere, un sudor, un lăcătuş, un vopsitor. Înainte era furnicar aici, aveam 26 de mii de angajaţi la Steagul, 16 mii la Rulmentul, aveam mulţi meseriaşi, toată lumea ştia să lucreze ceva”. Concurenţii lui Vasile Pescaru pe piaţa românească sunt polonezii care, spre deosebire de români, au înţeles repede importanţa învăţământului profesional pentru ţara lor. Am mers la unul din aceşti producători, lângă Cracovia, şi am constatat cu stupoare că în vreme ce românul Vasile lucrează cu un singur strungar pensionat, polonezul are 300 de angajaţi, majoritatea tineri, mulţi între 20-25 de ani. Se numeşte Kazimierz Anioł şi ne spune că an de an îşi împrospătează echipă de muncitori: „Noi ne alegem angajaţii din tinerii care vin în practică de la şcoala profesională. În momentul acesta avem 44 de elevi, 16 termină în acest an. Angajăm dintre ei pentru că sunt instruiţi deja la firma noastră şi au experienţă de lucru în toate secţiile. În momentul de faţă nu am locuri vacante pe care să angajez pe cineva”, se mândreşte Anioł. La 500 de kilometri depărtare, braşoveanul Pescaru suspină: „În hala mea am atâtea utilaje că ar putea lucra 16 oameni lejer. Dar unde să îi găsesc? Dacă domnul Lucică nu mai poate veni de mâine, o întreb pe doamna Andronescu ce să fac. Îi cer o soluţie!”

 

Andronescu: „Am vrut să reformez”

Vasile Pescar face referire la o decizie extrem de contestată a fostului ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu care în anul 2009, în plină criză de meseriaşi, a hotărât să nu mai înfiinţeze clase în şcolile profesionale. Elevii de clasa a VIII-a erau nevoiţi astfel să meargă direct la liceu, să urmeze cursul de şcolarizare de 4 ani, chiar dacă unii ar fi dorit să facă doar o şcoală profesională de 2-3 ani, să înveţe o meserie şi să se angajeze cât mai repede pentru a se putea întreţine. Ce a însemnat decizia fostului ministru s-a văzut pe cifre:  numărul elevilor din şcolile profesionale a scăzut brusc de la 115.000 în 2009 la jumătate (54000) în doar 12 luni. Am contactat-o pe doamna Andronescu pentru a o întreba ce a avut de gând şi ne-a spus că nici vorbă să îşi fi propus să distrugă şcolile profesionale aşa cum a fost deseori acuzată. Ci dorea doar să le reformeze din temelie. „ Când m-am întors în 2009 la minister, o analiză destul de uşor de făcut m-a pus în situaţia să constat că între 95% şi 98% dintre absolvenţii şcolilor de arte şi meserii terminau liceul pe ruta progresivă”, ne spune Andronescu făcând referire la faptul că oricum elevii de şcoli profesionale voiau să termine liceul.  ”Concluzia pe care am tras-o atunci a fost că specializările în care şcolile profesionale îi pregăteau nu erau de natură să le permită să identifice un loc de muncă. Drept consecinţă familiile lor înţelegeau să îi  susţină un an în plus pe ruta progresivă, să finalizeze liceul. şi atunci am decis ca un an de zile să nu dăm cifră de şcolarizare  ca să putem racorda şcoala profesională la ceea ce cere piaţa munci în mileniul XXI”, se justifică fostul ministru. şi întrebăm imeiat dacă pentru această reformare chiar era nevoie de oprirea fluxului de elevi care veneau spre acest timp de învăţământ. „Un singur an nu însemna că fluxul era oprit că am avut anul 2 şi anul 3 al şcolii profesionale”. Decizia de atunci a fost criticată ulterior chiar de membrii ai Guvernului Victor Ponta, coleg de partid cu Andronescu.  În 2014, în Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului elaborată de Ministerul Muncii se arată că „desfiinţarea şcolilor de Arte şi Meserii (…) a reprezentant o important[ provocare în ceea ce privește dreptul la educaţie al copiilor care finalizează opt clase de studiu şi care doreau să urmeze un parcurs de profesionalizare de 2-3 ani care să îi ajute să înveţe o meserie. Desfiinţarea a condus la necontinuarea studiilor a cel puţin 10% dintre elevii care terminau clasa a VIII-a, în principal din cauza faptului că familiile  nu pot să acopere costurile a 4 ani de şcolarizare. Acest fenomen a fost vizibil în special în cazul elevilor din mediul rural în condiţiile în care reţeaua liceelor este mult mai slab dezvoltată aici în comparaţie cu mediul urban”.

 

„Pisica”, aruncată de la un minstru la altu

În replică Ecaterina Andronescu neagă că decizia ei ar fi dus la creşterea abandonului şcolar şi crede că o vină a scăderii numărului de elevi în şcolile profesionale a avut-o ministrul care a succedat-o, Daniel Funeriu, care ar fi trebuit să reînfiinţeze şcoala profesională în anul următor. „Ministrul care m-a urmat, ministrul Funeriu, doi ani de zile nu a dat cifra de şcolarizare!”, exclamă  Andronescu. Iniţial Funeriu a refuzat să   răspundă acuzaţiilor lui Andronescu. Apoi, printr-o postare pe Facebook, a susţinut că ar fi  fost sabotat de PSD pentru a nu reînfiinţa cât mai repede învăţământul profesional, blocându-i-se legea educaţiei. „M-am săturat  până peste cap de minciuni şi prostii referitoare la învăţământul profesional din România. Să fie clar pentru toată lumea: madam Minciunescu a desfiinţat învăţământul profesional în 2009 şi eu l-am reînfiinţat în 2012 prin ordinul 3168/2012. Toate modelele de succes funcţionează acum graţie acelui ordin (ex. scoala Kronstadt de la Brasov)”. Ordinul la care face referire Funeriu  semnat în februarie 2012  aproba metodologia de organizare şi funcţionare a  învăţământul profesional cu durata de doi ani şi stabilea printre altele că „cifra de şcolarizare se stabileşte anual pe baza nevoilor pieţei muncii”.

 

54.000 de locuri la şcoala profesională  sunt disponibile pentru anul şcolar 2017 -2018

Citat cu foto Vasile Pescaru: „În Braşov, care a fost centru industrial, nu mai găseşti un prelucrător prin aşchiere, un sudor, un lăcătuş, un vopsitor. Înainte era furnicar aici, aveam 26 de mii de angajaţi la Steagul, 16 mii la Rulmentul, aveam mulţi meseriaşi, toată lumea ştia să lucreze ceva”


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale
Începând cu anul 2015, imediat după preluarea de către Klaus Werner Iohannis a primului său mandat de președinte al României, Curtea Constituțională a fost pusă într-o situație fără precedent, până la...

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”
În privinţa ochilor, în populaţie circulă versul acela din poezia lui Topârceanu: „Lung prilej de vorbe şi de ipoteze”. Multe ziceri în popor despre ochi sunt neclare, încercăm să limpezim o serie de...

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului
Galerie Foto Ghinion pentru Mircea Băsescu, în legătură cu cea de-a doua companie pe care o patronează și care se află, în prezent, în procedura falimentului. Propunerea lichidatorului judiciar al SC MB Consult Company SRL C...

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da
Galerie Foto Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret...

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...
Serviciul de email marketing furnizat de