x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dispreţul fără de sfârşit la adresa lui Brâncuşi

4
Autor: Cristinel C. Popa 23 Oct 2012 - 14:16
Dispreţul fără de sfârşit la adresa lui Brâncuşi Soranei Georgescu Gorjan
Vezi galeria foto


 “Răstignirea” şi patimile “Coloanei fără sfârşit” în noul film al lui Horia Muntenuş ce a avut premiera la Iaşi

Cu câteva zile în urmă a avut la loc la Iaşi, în sala mare a Ateneului Tătăraşi, prima vizionare a filmului documentar “Calea eroilor, istoria unei capodopere”. În anul în care se comemorează 55 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuşi, clujeanul Horia Muntenuş a prezentat publicului din Moldova istoria ansamblului memorial ”Calea eroilor”, realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu în anii 1937-1938. Este filmul evenimentelor legate de realizarea, dar şi de batjocorirea celei mai importate opere a marelui sculptor român. În trei ore şi jumătate, realizatorul, care semnează atât regia, cât şi scenariul, urmăreşte pas cu pas trecutul zbuciumat al capodoperei brâncuşiene, de la primele gânduri şi idei, până în zilele noastre. Pelicula, care are la bază o documentare temeinică făcută o perioadă îndelungată, aduce în prim plan mărturii şi documente nepublicate găsite în arhivele româneşti şi nu numai. Relatări şi amintiri inedite aduse în prim-plan, de la personalităţi  artistice, ori “martori” importanţi, cum este de exemplu fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, cel care a “construit” după planurile marelui sculptor Coloana Infinitului, cum i se mai spune. Pentru cei care nu ştiu, lucrările acestui ansamblu sunt Masa Tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana Infinitului, mărturii în timp ce definesc concepţia creatoare şi geniul poporului  român. “Nici nu ştiţi ce vă las eu vouă”, spunea Constantin Brâncuşi cu aproape 60 de ani în urmă. “Filmul reprezintă o radiografie a atitudinilor, percepţiilor publice, dar şi a tratamentului nemeritat la care a fost supusă opera de-a lungul vremii. În Coloana fără sfârşit este cuprinsă şi această atitudine, această hotărâre a spiritului, de aceea i s-a dat omului coloană vertebrală - să îşi ţină spatele drept şi fruntea în puterea cerului”, precizează cel care a realizat filmul. Cineastul clujean surprinde bine documentat toată tevatura şi ororile la care a fost supus din 1996 şi până în zilele noastre celebrul ansamblu monumental de la Tg. Jiu.

Şi astăzi monumentul este batjocorit

“Inedite sunt aspectele legate de perioada comunistă, documente,  interviul cu Tănăsie Lolescu, cel care a tras cu tractorul de coloană în 1953 (ca să îl distrugă, eventual să-l culce la pământ – n. red.), este prezentat şi un document absolut inedit din 1949, când s-a pus pentru prima dată problema demolării coloanei de către comunişti. Toate aceste mărturii şi documente sunt aproape necunoscute. Apoi vine momentul anchetei mele jurnalistice legate de perioada 1996 - 2000, perioadă în care coloana a fost demontată”, a spus Muntenuş, care a subliniat faptul că acea acţiune a reprezentat o greşeală din toate punctele de vedere. “A fost lăsată cale liberă unor interese financiare foarte mari. Cum se putea câştiga de pe urma lui Brâncuşi? Se arată în acest film!”. De asemenea, pelicula surprinde şi momente din perioada actuală de existenţă a monumentului. 75-80 la sută din film reprezintă documente şi momente inedite. “Noi mai avem pelicule legate de Brâncusi, însă eu sper ca şi acest film să se încadreze în contribuţiile necesare la păstrarea şi respectul pentru memoria marelui sculptor”, a subliniat Muntenuş. L-am întrebat pe clujean de ce trebuie urmărit filmul său, la care el a răspuns dând ca exemplu o culme a aprecierii de care s-a bucurat Brâncuşi. Muntenuş face referire aici la cele spuse la un moment dat de Sydney Geist, şi anume că opera “Coloana fără sfârşit” reprezintă punctul de vârf al artei moderne. De asemenea, sir Herbert Read aduce omagiul suprem artistului român scriind în 1964: trei pietre de hotar măsoară în Europa, istoria sculpturii - Phidias, Michelangelo, Brâncuşi. Ei bine, cu toate acestea românii s-au găsit să-l batjocorească. De la decizia comuniştilor de a pune monumental la pământ, la dezmembrarea sa în anii de după Revoluţie. Muntenuş remarcă faptul că “instrucţiunile lăsate de Brâncuşi” nu sunt respectate nici astăzi. “Ce am putea face acum? În primul rând, el necesită o îngrijire atentă”. Inginerul Georgescu-Gorjan a lăsat şi el un fel de testament tehnic, prin care recomandă ca o dată la minimum cinci ani sau la maximum zece ani să fie realizată o remetalizare a sa. “Iar acest lucru nu se respectă”, a spus Horia Muntenuş. Este unul din motivele pentru care a făcut şi acest film.
 IT: Avem impresia că-l cunoaştem pe Brâncuşi, dar suntem departe de acest lucru 
Noi, românii, de fapt nu-l cunoaştem pe artist. “Toată lumea are impresia că îl cunoaşte, dar nu ştie mare lucru. Oamenii cred că sunt familiari cu sculptorul, dar nu avem acest sentiment de apropiere faţă de Brâncuşi şi nici nu-l cunoaştem foarte bine”. Horia Muntenuş, ca mai tot românul, îşi pune şi el cenuşă-n cap. “Noi, românii, am făcut rău în momentul în care n-am ştiut să-l preţuim încă de la început, să-i primim opera şi mesajele. Am făcut rău când am tolerat o decizie a Academiei Române din 1951 cu privire la întoarcerea lui în ţară. El a dorit să lase statului român operele sale din atelierele pariziene şi Academia a refuzat acea donaţie. Este uluitor”. Preşedintele de atunci al acestui for, Mihail Sadoveanu a dat tonul împotrivirii, considerându-l pe Brâncuşi decadent şi burghez. “Erau vremuri grele de la instaurarea comunismului, dar asta nu scuză gestul”. Şi asta în aceeaşi vreme în care artistul era apreciat la Moscova. “Brâncuşi a fost invitat la o expoziţie universală pe care au făcut-o ruşii la Moscova. Acolo a fost trecut cap de listă la sculptori de Vera Muhina, prietena sa, care îl vizitase de mai multe ori la Paris şi care a învăţat multe de la el. Ziarele comuniste sovietice îl elogiau şi îl gratulau cu cele mai mari şi mai frumoase cuvinte, cu atribute şi adjective onorabile, recunoscându-l ca fiind reformatorul sculpturii universale. În aceeaşi perioadă, cei din România îl puneau la zid. “Sadoveanu şi alţii din Academie, mai puţin Victor Eftimiu sau Camil Petrescu. De asemenea, George Enescu refuză să mai vină în ţară când află că Academia l-a socotit pe marele sculptor ca fiind decadent şi burghez. Iar ultima oară când am făcut rău a fost atunci când am tolerat dezmembrarea coloanei nesfârşite de la Tg. Jiu în 1996. Au fost interese pe care le subliniază personajele din film intervievate, ele sunt de natură financiară, poate şi politică, şi de alt tip”, spune Horia Muntenuş.

Testamentul lui Brâncuşi

“Brâncuşi îşi dorea ca acest monument să fie bine îngrijit. El împreună cu Georgescu-Gorjan au făcut ca oţelul interior să fie protejat cu şapte straturi ca să nu ruginească în vreme. Apoi Gorjan a fost închis. Brâncuşi când vine la Târgu Jiu în 1937 are 60 de ani. E născut în 1876 şi moare în 1957. La acea vârstă el exclamă: a sosit vremea să fac şi eu ceva. Vă închipuiţi cât suflet a pus la construirea acestei opera fundamentale? La finalul construcţiei el şi spune: şi cu aceasta am spus tot ce-am avut de spus în artă. E cea mai mare realizare a lui şi o recunoaşte, din perspectivă estetică, monumentală. Pe de altă parte, este un monument dedicat eroilor căzuti în primul război mondial. Şi acolo este mult depozit emoţional de-al lui Brâncuşi. Sculptorul era un om tăcut şi vorbea mai mult cu cei foarte intimi. Cred că multă lume ştie de exemplu că opera îi fusese oferită spre a fi executată artistei române Miliţa Petraşcu, o ucenică de-a sa devotată. Ea a refuzat să înalţe acest monument în favoarea lui Brâncuşi, maestrul său. A spus că ea nu poate să-şi permită aşa ceva până nu este întrebat marele maestru al său. Pe vremea aceea oamenii aveau o altă ţinută morală. Brâncuşi merită să fie în atenţia noastră şi prin faptul că în Occident nu se vând lucrări de-ale sale. Operele sale nu apar pe piaţă. Absolut întâmplător se ivesc atunci când o familie posesoare se află la sfârşit de drum. În ce priveşte copierea unora dintre lucrările sale, Muntenuş spune că s-a încercat de-a lungul vremii imitarea multora dintre operele sale, însă fără prea mare succes.

Occidentalii îl preţuiesc ca pe un “sfânt”, iar noi îl batjocorim


“Prin acest film este important să fie ştiute aspecte din viaţa acestui monument care a avut parte de atâta dispreţ în anumite momente, cum am arătat. Brâncuşi este considerat de cercetătorii occidentali ca fiind reformatorul sculpturii modiale într-un mod absolut şi unanim.

El vine la Paris cu un substrat de cultură fenomenală, pe care o preia încă din copilărie, în Gorj”.

Horia Muntenaş spune că pentru el filmul constituie o pasiune mai veche. A mai realizat o peliculă de scurt-metraj de 33 de minute despre Brâncuşi în 2009, suprinzând atunci sursele tradiţionale şi simbolice ale operelor marelui sculptor. “Această pasiune am descoperit-o într-un orizont legat de preocupările brâncuşologilor din anii ’90  şi sfârşitul acestor ani, când momentul a fost dezmembrat şi urma să plece din ţară, cel puţin atunci acelea erau zvonurile. Pe vremea aceea eram editor la Cluj, aveam editura mea şi scosesem cartea - “Textele şi aforismele lui Constantin Brâncuşi”, culese de Constantin Zărnescu, maestrul meu literar. Lucrul la acest film l-am început în aprilie 2011. Am descoperit foarte multe documente interesante în arhive, inclusiv la persoane private, la Târgu Jiu, Bucureşti”. De altfel, Horia Muntenuş a publicat în 2002 şi cartea intitulată “Dincolo de Brâncuşi”. “I-am cunoscut pe marii brâncuşologi la simpozioanele organizate în acest sens, pe Barbu Brezianu, prieten de tinereţe cu Brâncuşi, pe primii biografi ai săi, între care V.G. Paleolog sau, mai aproape, cum am precizat, pe Brezianu, care era foarte tânăr, avea 19 ani când l-a cunoscut pe Brâncuşi, care avea în jur de 60 şi ceva de ani. Iar pelicula am făcut-o pentru că am simţit că trebuie făcută întrucât lui Brâncuşi nu îi dăm importanţa care i se cuvine. Filmul trebuia realizat de cineva. În conştiinţa românească artistul trebuie să rămână aşa cum trebuie, cel puţin la fel ca în străinătate. Noi nu-i dăm importanţă nici în raport cu ceea ce se întâmplă pe plan internaţional. Acolo, operele lui sunt preţuite. Este cel mai scump artist român. Iar noi îl batjocorim, nu este un lucru departe de adevăr!”.

Lucrul la film

Finanţat prin intermediul firmei clujene Energobit, documentarul a necesitat o cercetare vastă. Pentru valorizarea sa în ce priveşte muzica, sunetul şi comentariul, alături de Muntenaş şi-au adus contribuţia colaboratori de primă mână. Am plecat la drum pregătit cu un plan bine pus la punct. Aveam un desfăşurător al acţiunilor mele, însă pe parcursul căutărilor au apărut multe elemente inedite. Am primit ajutorul foarte multor persoane intervievate. Cea mai importantă dintre ele este Sorana Georgescu-Gorjan, care a pus la dispoziţie fotografiile realizării monumentului din 1937, momentul construcţiei. Este persoana care în 1996, împreună cu poetul Nicolae Diaconu, a făcut demersuri energice pentru păstrarea integrităţii monumentului. Fiica lui Georgescu-Gorjan a luptat astfel pentru a păstra memoria tatălui său, şi el un luptător în vremea comunistă, şi care a avut mult de pătimit, ani de închisoare, privaţiuni, suferinţe, până să fie eliberat tot de comunişti”. Nume dispreţuit de comunişti în anii ’50, Georgescu-Gorjan a avut realizări deosebite în următoarele decenii pentru conservarea monumentului. În primul rând, el a reuşit să convingă autorităţile în două rânduri să restaureze coloana. Ceea ce n-a fost un lucru uşor. Barbu Brezianu s-a aflat şi el alături de inginer.  “Ca lucruri  mai puţin ştiute care apar în film înafara mărturiilor şi imaginilor amintesc aici toate elementele care ţin de proiectare şi construcţia coloanei, ridicarea sa. În special documente. Fotografiile puse la dispoziţie de fiica inginerului sunt, cum am spus aproape c premieră”. Imaginile au fost puse la dispoziţie şi Centrului Brâncuşi de la Târgu Jiu pentru a fi expuse într-o expoziţie în 2011, iar cu bunăvoinţa acestuia publicăm şi noi câteva instantanee. “Să sperăm ca Centrul va putea gestiona imaginea lui Brâncuşi şi în afara ţării”, a adaugă Muntenuş.
Citeşte mai multe despre:   film,   brancusi,   coloana

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI

Înalta Curte refuză să spună unei instanțe cum și dacă să anuleze interceptări ilegale efectuate de SRI
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul privind Dezlegarea unor Chestiuni de Drept, refuză să stabilească modul și momentul la care, într-un proces penal, se poate pronunța asuptra nulității...

Cum să devii „liderul haitei”

Cum să devii „liderul haitei”
Tudor Tim Ionescu – coach, speaker și consultant – ne propune ceva inedit pentru a avea succes în afaceri, dar şi în viaţa de zi cu zi. A extras şapte strategii învăţate din dresaj şi le-a sintetizat...

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor
Apariţia endoscopiei în articulaţii, acea artroscopie, a salvat meniscul agresat din genunchi, nu se mai scoate tot meniscul, se poate repara, se coase şi continuă să-şi îndeplinească misiunea de amortizor....

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis
Galerie Foto La nici două săptămâni de la consumarea alegerilor prezidențiale, președintele reales al României, Klaus Iohannis, a scos-o la pensie pe procuroarea care a închis, cu clasare, dosarul în care este implicat lider...

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale
Galerie Foto Moartea fulgerătoare a cunoscutului avocat Ernest Andrei Moldoveanu a îndurerat întreaga breaslă juridică și nu numai, după ce o carieră de 47 de ani în instanțele de judecată a fost spulberată într-o fracț...

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”
Dinţii strâmbi, înghesuiţi sau, dimpotrivă, foarte distanţaţi se numără printre problemele stomatologice cel mai frecvent întâlnite nu doar în rândul copiilor, ci şi în cel al adulţilor. Jena de a purta...

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs
Galerie Foto Adina Florea, procurorul care a fost blocat de Klaus Iohannis să acceadă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a cărei numire în funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea...

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile
Galerie Foto În fix a treizecea zi prevăzută de lege, prim-ministrul Ludovic Orban și-a publicat declarația de avere și declarația de interese pe site-ul Guvernului României. Din primul document rezultă că în ultimul an...

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu
Galerie Foto Dacă în 2017 PNL și USR îmbrățișau cu toată convingerea proiectul de lege cu privire la instituirea recursului compensatoriu, astăzi Guvernul Orban era cât pe ce să-și asume răspunderea pentru abrogarea...

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021
Înalta Curte de Casație și Justiție lovește din nou. Recursul instanței supreme împotriva unei hotărâri de anul trecut, emisă de Curtea de Apel București, într-un dosar plecat de la o sesizare a fostului...

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele
A fost o vreme în care s-a făcut un exces de diagnostice în suferinţele digestive, lumea vorbea des de dischinezie biliară, de colite, de gastrite. Apariţia examenului endoscopic a adus lumină în acest capitol. P...

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție
Galerie Foto Cele mai importante instanţe din România au răspuns inițiativei ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la întrebarea acestuia dacă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ar trebui să fie...

Elena Udrea, război în „paradisul termal”

Elena Udrea, război în „paradisul termal”
Galerie Foto Înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, Elena Udrea a notificat administratorul judiciar al stațiunii termale Băi Boghiș, aflată în insolvență, să o radieze din tabelul creditorilor pe...

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit
Completul de 5 judecători de la ÎCCJ nou învestit, după ce Curtea Constituțională a decis că precedentul complet care a condamnat-o la 4 ani de închisoare cu executare a fost constituit ilegal, a menținut,...

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul
Galerie Foto Scorul uriaș cu care Klaus Iohannis a câștigat, duminică, al doilea mandat de președinte al României este rezultatul unei campanii agresive îndreptate împotriva PSD, încă din 2015, când a preluat, pentru...
Serviciul de email marketing furnizat de