x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

“Doamna Rutină împiedică progresul”

0
Autor: Tudor Cires 23 Feb 2013 - 01:55
“Doamna Rutină împiedică progresul”


Baronul Laveleye. Voiaj în România (6)
Impresii de călătorie, crochiuri sentimentale, amintiri despre oameni şi locuri, care denotă marele interes pe care l-a purtat României baronul belgian Emile de Laveleye. Paginile sale de memorialistică – traduse azi pentru prima dată în limba română – sunt utile şi în plan istoric. Le-am extras din cartea sa “La Peninsule des Balkans”, publicată în 1888, în urma voiajului întreprins în Europa orientală.    
__________________________

Partea de sud a României pare că a fost, nu prea demult, un fund de mare. Terenurile terţiare sunt dominante, în Subcarpaţi; crestele sunt formate din roci secundare, în special calcare care dau marmură şi piatră de construcţie. În câmpie, însă, nu se găseşte nici pietriş pentru întreţinerea drumurilor şi nici pietre mai mari ca un pumn. Pădurile fiind rare, în mediul rural lipsesc complet materialele de construcţie naturale. S-ar putea face cărămizi, dar oamenii n-au combustibil. Ca să-şi facă o casă, nu le rămâne decât să recurgă la împletitura de nuiele lutuită.

Modelul lombard
Ar fi imposibil, pentru România, să dobândească  bogăţia agricolă care a făcut din Lombardia grădina Europei? Deloc. Dar România ar trebui să imite ceea ce locuitorii din valea râului Pad au făcut, deja, în epoca romană şi să aplice procedeele cântate de Virgilius şi pe care Tacitus le reproşa germanilor, că le neglijează. Arthur Young povesteşte, în notele sale de călătorie în Italia că, într-o  seară, la Teatrul Scala, văzând o mulţime de femei frumoase, cu toalete elegante şi bijuterii sclipitoare, se gândea la fermele pe care le vizitase dimineaţă şi-şi spunea: "Această desfăşurare de opulenţă şi de lux are la origine laptele, brânza şi vacile italiene!"...

În Lombardia, toate râurile care vin din Alpi şi din lacuri sunt captate, îndiguite, apoi trimise, prin canale artificiale, în toată regiunea, pentru a iriga, după nevoie, pământul, dându-i, astfel, o fertilitate minunată şi o bogăţie enormă. În România, cursurile de apă nu fac decât rău; ele creează obstacole în calea transportului rutier, sapă malurile, antrenează pământul aluvionar şi, apropiindu-se de Dunăre, formează mlaştini în care bântuie febra aftoasă. Primul lucru care ar trebui făcut, în cazul României, ar fi un studiu general şi aprofundat al regimului hidrografic existent şi al modului în care acesta ar putea deveni folositor, aşa cum s-a procedat în Lombardia. Aceasta presupune, pentru cultivatori, să fie gata să adopte culturile care au nevoie de irigaţii. Altminteri, ce beneficiu pot avea de la apă şi de la vegetaţie într-o zonă unde, timp de patru luni pe an, nu plouă decât când e vreo furtună şi unde totul e ars de căldura nemiloasă de afară!

Statistică agrară
În România, fără a pune la socoteală Dobrogea, din 12 milioane de hectare, 5.708.945 sunt consacrate culturilor şi păşunatului şi 2 milioane sunt ocupate de păduri; restul este teren neproductiv... din cauza oamenilor, nu a naturii! Potrivit unei lucrări bine scrise de d. Petre S.  Aurelian, "Terra Nostra", Bucureşti, 1880, completată cu datele pe care le-a cules, recent, Paul Dehn (Deustchland in Orient, 2ter Th. f.83) producţia agricolă a României  este estimată astfel: grâu - 559.560 hectare, care produc 895.287 tone valorând, în medie, 221.900 franci şi din care 400.000 de tone se exportă; secară - 110.775 hectare care produc 110.162 tone valorând, în medie, 8 milioane de franci şi din care 78.111 tone se exportă; orz şi ovăz - 356.894 hectare care produc 694.823 tone valorând, în medie, 47 milioane de franci şi din care 413.665 de tone se exportă.

Porumbul care se foloseste la prepararea mămăligii (polenta italiană) e  principala hrană a locuitorilor de la ţară şi  ocupă, singur, tot atât spaţiu cât toate celelalte cereale luate la un loc: 1.034.755 hectare, care produc 1.885.025 tone valorând, în medie, 150 milioane de franci şi din care 636.831 tone se exportă.
Şeptelul e relativ numeros; el cuprinde 2.557.381 cornute mari, din care 111.943 bivoli; 1.053.403 porci şi 4.758.366 oi şi capre. Exportul se limitează la porci şi la oi, în total 275.062 capete, cu o valoare medie de 10 milioane de franci, la care trebuie adăugate 6 milioane de franci, obţinute pentru lână.

Arta vinificaţiei
Viile merg foarte bine în regiunile colinare de sub Carpaţi. Ele ocupă circa 100.000 de hectare, care dau între 500.000 şi un milion de hectolitri, anual. Vinurile de Dealu Mare şi de Drăgăşani, în Valahia şi cele de Cotnari şi de Odobeşti, în Moldova, sunt plăcute şi ieftine.
La Grand-Hotel, în Bucureşti,  am băut un Drăgăşani excelent.

Viticultura şi mai ales arta vinificaţiei cer, totuşi, ameliorări substanţiale. Pomii fructiferi de toate soiurile, mai ales caisul, părul şi cireşul, s-au adaptat foarte bine şi dacă ţăranii şi-ar da osteneala să-i planteze, măcar în jurul casei, ar putea avea un câştig de pe urma lor, în afara unui desert plăcut şi sănătos; evident, însă, ar trebui, mai întâi, să aştepte, câţiva ani, până când vor da rod, ceea ce nu e în firea ţăranului, căruia îi cam lipseşte spiritul de prevedere. El continuă să facă tot ceea ce făceau înaintaşii lui şi nimic mai mult. Cu toate astea, în regiunile de deal şi în toată Moldova, se găsesc destul de mulţi pruni din care se face un alcool numit ţuică şi de care ţăranii, adesea, abuzează.
"Doamna Rutină" împiedică progresul în agricultură, la români. E adevărat, însă, că şi modul de posesie a pământului e atât de detestabil, încât ar ruina total oricare altă ţară, chiar şi Far-Westul american. 
Traducere din limba franceză de Tudor Cireş
Continuare în numărul viitor

________________________________

Ion Ionescu de la Brad
În România, întemeietorul agronomiei, ca ştiinţă, a fost Ion Ionescu de la Brad (1818-1891). El a fost primul profesor de ştiinţe agricole de ţară, înfiinţând această disciplină didactică la Academia Mihăileană din Iaşi, de la 1842 până la Revoluţia din ’48. Fiu de preot, învăţase el însuşi la academia ieşeană, după care a plecat la Paris, pentru a-şi continua studiile. În 1845, la conacul de la Mânjina al lui Costache Negri, va adera la programul de eliberare naţională, dezbătut în prezenţa lui Kogălniceanu, Bălcescu, Alecsandri. Aşa se face că atunci când guvernul revoluţionar a avut nevoie de un specialist pentru a alcătui şi prezida Comisia proprietăţii, Bălcescu îşi aminteşte de profesorul ieşean de agronomie şi îl cheamă la Bucureşti. Eforturile lui, în cadrul comisiei, de a găsi soluţii pentru problema agrară, în România, aveau să-l trimită... în închisoare, o dată cu înăbuşirea revoluţiei. Reuşeşte însă să evadeze, după care pleacă într-un lung exil... în Turcia. Va îndeplini apoi diferite funcţii, de la consilier imperial la director al Şcolii de agricultură de la San Stefano, până la aceea de administrator al domeniilor din Tesalia ale marelui vizir. Face şi aici ceea ce ştia mai bine: înfiinţează o şcoală agricolă şi şi ferme-model. Se întoarce în România în 1857 şi îl regăsim în preajma unioniştilor. După Unirea Principatelor, Al.I. Cuza îl va consulta în chestiunea proprietăţii agrare (ne amintim că aceasta fusese tema lui de lucru în timpul Revoluţiei de la 1848), atunci când întocmeşte legea pentru reforma agrară. Mai mult, chiar, Cuza îl numeşte inspector general al agriculturii, funcţie în care va superviza aplicarea reformei.
Citeşte mai multe despre:   Emile de Laveleye,   memorialistica,   Jurnalul de Weekend

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de