Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se spune că oricine îşi bagă degetele în apa Mării Egee, stând pe ţărmul insulei Skyros, se va îmbăia cu frumuseţe.
Oriunde te-ai uita, armonia te înconjoară; oriunde te-ai aşeza, sufletul tău îşi va găsi pacea şi liniştea. Coastele sale impresionante, golfurile sale fermecătoare, grotele marine, insuliţele care o înconjoară, locuitorii săi primitori, toate acestea vă vor aduce o stare de calm şi bucurie.
Skyros nu este frumoasă numai prin sine, ci şi prin tot ce o înconjoară: Marea Egee de un albastru infinit şi cele 11 insuliţe nelocuite care oferă privelişti unice.
Pentru a ajunge pe cele 11 insuliţe, tot ce trebuie să faceţi este să luaţi un vas din portul oraşului Skyros. Sunt mult mai multe insuliţe foarte mici ce înconjoară insula centrală pe lângă care puteţi trece şi le puteţi admira. Unele sunt vulcanice, altele montane - sunt petece de stâncă ai căror monarhi absoluţi sunt pescăruşii şi cormoranii.
Cea mai mare dintre acestea este insula Skyropoula, sau Mica Skyros, muntoasă şi dură, dar care pare desprinsă din "mama" Skyros. Foarte interesant este că, deşi este nelocuită, păstorii îşi aduc aici caprele pentru a se hrăni şi a se adăpa de la izvoraşele dintre roci iar vânătorii vin aici pentru a-şi măsura puterile cu mai singurii locuitori ai insulei, iepurii. Deasemenea, pe această insuliţă există o capelă a Adormirii Maicii Domnului datând din secolul XVII.
Ce-a de-a doua ca mărime dintre cele 11 minunăţii ale mării este insula Balaxa, foarte aproape de Skyros, aşezată de natură ca un fel de apărător al insulei mamă. Această insuliţă poartă eticheta unei moşteniri geologice vechi de când timpul: renumita marmură de Skyros. Cu marmura extrasă de aici s-au înfrumuseţat numeroase lăcaşe de cult creştin precum mănăstirea Sfântul Gheorghe de pe Skyros, dar şi clădiri mai renumite precum biserica Sfântul Marccu din Veneţia sau chiar bazilica Sfântul Petru din Roma.
Să aruncăm o privire şi asupra insulei-mamă. Plaja Agalypa este cea aflată cel mai în nordul insulei ce abundă în vegetaţie. Numele derivă de la marea de anemone ce se joacă netulburate pe valurile mării şi pe rocile de lângă mal. Aceste anemone marine sunt un model tipic al ceramicii de pe Skyros, dar şi o delicateţe culinară a zonei.
Un pic mai la sud, dominată de o natură mai misterioasă şi idilică se află plaja Sarakenikou, unde piraţii obişnuiau să-şi ascundă bărcile şi unde luau o pauză de la prădat relaxându-se în izvoarele termale ale zonei.
La sud-est se găseşte capul Hohlaka, un peisaj de o frumuseţă sălbatică. O plajă de doar câţiva metri în lungime la baza rocilor verticale, cu nisip alb şi pietricele lalaria, muzica valurilor, toate acestea dau numele zonei care provine de la sunetul acesta special.
Lăsând în urmă natura, puteţi merge pe urmele istoriei şi vizita câteva dintre punctele cele mai interesante ale insulei.
Cea dintâi vizită ar trebui făcută la aşezarea preistorică Palamari. Aflată pe unul din capurile insulei, ea este dovada, atestată de arheologi, că aici a existat un oraş preistoric, autonom şi foarte bine organizat. Este o călătorie spre Epoca Cuprului adăpostită de ziduri dure de piatră în care oamenii preistorici lucrau în ateliere, socializau în zone comune, aveau locuiţe elaborate.
Mai în interiorul oraşului există o mănăstire-cetate datând din secolul XVII. Castelul, dotat cu o poartă din fier masiv şi ornată cu un leu de marmură, adăposteşte mănăstirea Sfântul Gheorghe, mănăstire bizantină construită de împăratul Nikephoros Phokas.
