x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

“Fericit cel care îşi ară domeniul părintesc”

1
Autor: Tudor Cires 16 Mar 2013 - 00:28
“Fericit cel care îşi ară domeniul părintesc”


Baronul Laveleye. Voiaj în România (9)
Impresii de călătorie, crochiuri sentimentale, amintiri despre oameni şi locuri, care denotă marele interes pe care l-a purtat României baronul belgian Emile de Laveleye. Paginile sale de memorialistică – traduse azi pentru prima dată în limba română – sunt utile şi în plan istoric. Le-am extras din cartea sa “La Peninsule des Balkans”, publicată în 1888, în urma voiajului întreprins în Europa orientală.    
__________________________

În România rurală, multe ar trebui luate de la început. Mai întâi, ar trebui schimbat aspectul satelor aducând, prin irigaţii, mai aproape de ele păşunile şi peluzele de verdeaţă; ar trebui construite parcuri şi reşedinţe simple, rustice dar confortabile. Aceste idei ar trebui să vină din mai multe părţi deodată, pentru ca relaţiile de societate - indispensabile pentru fericirea românilor şi mai ales a româncelor care, după obiceiul pariziencelor pe care le imită cu uşurinţă în domeniul modei, sunt foarte sociabile şi nu se simt bine când sunt izolate - să se poată, ca în Anglia, regăsi şi în comerţul cu vecinii.
Parcurgând câmpurile întinse - goale şi arse de soare - cinci sute de kilometri, de la Galaţi la Vârciorova, ca să mă mai răcoresc puţin, închideam ochii şi-mi imaginam peisajele încântătoare ale Elveţiei şi Angliei, îngrijite exclusiv de mâna omului care le-a înfrumuseţat alternând inteligent copacii cu iarba: Tunbridge-Wells, Shere, Liesthal, Emmenthal sau Simmenthal.

Câteva vorbe înţelepte ale latinilor
Doar când satele vor deveni locuri agreabile de privit şi de locuit, proprietarul se va fixa acolo; dar, pentru a opera această transformare, trebuie atras un capital, de undeva. Pe urmă, este indispensabilă o ocupaţie care să absoarbă activitatea castelanului şi a castelanei; bunăoară, de a înfrumuseţa şi a da valoare proprietăţii, aşa cum făceau romanii descrişi de Caton, în timpul Republicii. Bine zicea şi Cicero: "Nihil est agricultura melius, nihil uberius, nihil dulcius, nihil homine libero dignius."(De Off. I,42). ("Nimic nu e mai bun decât agricultura, nimic mai productiv, nimic mai plăcut, nimic mai demn de un om liber"). Un alt frumos elogiu, pe care cred că toţi boierii români ar trebui să-l ia drept deviză, este: "Voluptates agricolarum mihi ad sapientis vitam proxime videntur accedere" ("Plăcerile celui care cultivă pământul sunt aproape egale cu cele ale înţeleptului"). Ascultaţi-l, însă şi pe Horaţiu: "Fericit cel care îşi ară domeniul părintesc, cu boii lui proprii, fără să rămână dator nimănui" - "solutus omni foenore" (Epode, II).
Ce plăcere, ce binefacere, ce operă patriotică este să transformi o regiune întreagă, cu grijă şi inteligenţă!

Câteva idei şi exemple bune
Unor astfel de fapte, Statul şi opinia publică ar trebui să le rezerve onoruri şi recompense. Dar, intervine din nou un mare obstacol. Pentru a ameliora şeptelul, pentru a procura maşini agricole, pentru a face rotaţiile de culturi cele mai raţionale, pentru a înlocui cultura de grâu mai slabă cu plante industriale, e nevoie de bani, mereu de bani. Or, proprietarul român n-are bani. Departe de a fi "solutus omni foenore", el e obligat prea des să plătească dobânzi mari pentru ipoteci împovărătoare şi, de regulă, pierde profitul înainte de a vinde recolta. Prin urmare, există o singură cale: oamenii influenţi să antreneze clasa oamenilor înstăriţi.
Nu trebuie căutate exemple aiurea, ci chiar în România, mai cu precădere în Moldova. Deja, se spune, s-au adus sute de batoze şi peste 50.000 de pluguri englezeşti şi americane. Progresul agricol ar putea să înregistreze un succes şi prin iniţiativa ţăranilor, care ar trebui să-şi îmbunătăţească spaţiul de locuit înconjurându-l cu livezi, plantând arbori umbroşi, construind staule şi îngrăşând pământul pentru a obţine rădăcini furajere şi hrănind mai bine animalele pentru a produce unt - produs scump, căutat peste tot. Ţăranii ar trebui făcuţi să înţeleagă că aceasta e o existenţă mai fericită decât aceea care constă în a mânca mămăligă pe săturate şi de a dormi pe pat tare, într-un bordei. Aşa, o instrucţie agricolă n-ar putea fi răspândită decât prin sfaturile învaăţătorilor şi ale preoţilor, care ar trebui să se pregătească pentru soiul acesta de apostolat economic.
N-ar trebui să ne mirăm că ţăranii sunt încă foarte primitivi. Înainte de 1864, fără a fi cu adevărat şerbi sau "adscripti glebae", erau constrânşi să presteze claca în muncă sau în corvezi şi să dea dijmă. Aşa cum am mai spus, ei erau nu doar complet liberi dar legea le-a atribuit şi terenuri în suprafaţă de 3-6 hectare, în funcţie de numărul de animale de lucru pe care le aveau. Cel care n-a avut animale, a obţinut minimul; cel care avea doi boi a primit 4 hectare, iar cel care avea patru boi - 5 până la 6 hectare.
În Flandra, de pe o fermă cu o suprafaţă identică, o familie trăieşte îndestulat şi chiar poate să facă economii, pentru că de pe unt, carne de măcelărie, in, cicoare, rapiţă, cartofi noi, el obţine un venit brut de 4000-5000 franci.

Experimentul fabricilor de zahăr
Cultura extensivă practicată în România e insuficientă pentru a asigura subsistenţa ţăranului. S-a încercat cu cultura sfeclei de zahăr, pentru care a fost construită o fabrică la Chitila, lângă Bucureşti cu capitalul proprietarului, prinţul Bibescu, şi al casei Cail, care a şi furnizat utilajele. O a doua fabrică a fost deschisă la Sascut. S-a produs zahăr, dar fără beneficiul scontat. Să ne mai mire că preţul zahărului a scăzut la jumătate faţă de ceea ce se considera normal, în condiţiile în care peste tot fabricile se închid, ruinate de produse ieftine şi în exces? Producţia românească de zahăr, favorizată de fisc, întâlneşte două obstacole care anulează aceste favoruri: seceta persistentă şi preţul ridicat al combustibilului. Lemnul lipseşte, iar cărbunele englezesc, grevat de un fraht de 20-30 franci/tonă, costă de trei ori mai scump în România decât în Franţa.
Cea mai mare parte a zahărului vine, până la urmă, din străinatate: 7.646.000 kilograme, în 1882, din care 5.236.000 importată din Austro-Ungaria.
Traducere din limba franceză de Tudor Cireş
Continuare în numărul viitor
__________________________________________

Dulce-amarul zahăr românesc
Aşa cum remarca şi Laveleye, prima fabrică de zahăr din Moldova a fost construită la Sascut, în anul 1875. Societatea Zaharina Română - cu sediul la Paris, în Rue Quai de Grenelle 15 –, a cumpărat de la moşiereasa Maria de Sgardelli un teren în suprafaţă de 10 hectare, pentru care a achitat suma de 10.000 (zece mii) lei. Construcţia fabricii şi dotarea ei a durat însă nu mai puţin de 6 ani, aşa se face că abia în 1881 Societatea Zaharina din România a reuşit să-şi autorizeze fabrica de zahăr de la Sascut, prin Decret Regal. În 1883-1884, când Laveleye vizita România, fabrica avea deja probleme – câteva dintre cauze le semnalează şi baronul belgian, atunci când se referă la acest tip de afacere, dar se pare că, la data la care îşi scrie textul, el nu-şi actualizase informaţiile şi nu ştia că încă de la sfârşitul anului 1884 fabrica de la Sascut a intrat în faliment. În anul 1885, luna iunie, lichidatorii au vândut fabrica şi terenul aferent belgianului Jaques M. Elias. El îşi lărgeşte proprietatea în 1889, când cumpără şi moşia lui Mendel Posner, din Sascut. Zece ani mai târziu, fiind depăşit de afacere, el va închiria fabrica şi terenul către Société Générale Sucreries en Raffinerie en Roumanie...
Citeşte mai multe despre:   Emile de Laveleye,   Jurnalul de Weekend

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de