x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Frica de bogăție de la Vaslui

0
Autor: Alex Nedea 28 Mar 2018 - 13:10
Frica de bogăție de la Vaslui
Vezi galeria foto


În comuna vasluiană Dragomirești, bogăția Uniunii Europene duce o luptă crâncenă cu sărăcia românească. Un munte de bani venit de la Bruxelles ar putea scoate localitatea la lumină, însă vestea i-a prins pe oamenii locului mai mult înspăimântați decât bucuroși.

Dacă cineva ar vrea să știe cum trăiau la finalul secolului al XV-lea supușii lui Ștefan cel Mare, au o ocazie unică să vadă asta cu ochii lor. O scurtă vizită în comuna vasluiană Dragomirești te teleportează înapoi cu jumătate de mileniu. Case din lut, fără curent electric, ulițe neasfaltate în care se afundă până la genunchi caii de la căruță sau cei care sunt uneori călăriți de localnicii plecați prin vecini sau la cârciumă. „Suntem o comună cu 5.000 de locuitori şi nu avem un metru de asfalt, e o ruşine totală!” Așa descrie primarul din Dragomirești, Dănuț Iacob, propria localitate pe care se chinuie să o conducă după priceperea lui. După ce a reușit să îl înlăture pe vechiul edil care stătuse la cârma primăriei timp de cinci mandate, Iacob a adus în comună un proiect al Uniunii Europene de 6 milioane de euro, bani care ar trebui să aducă satul din epoca medievală cât mai aproape de era noastră. Din această avere, localnicii, obișnuiți să trăiască din ajutoare sociale de o viață, vor fi încurajați să se apuce de muncă. Iar pentru asta vor merge la cursuri de calificare, să se prindă și de ei vreun meșteșug: tâmplărie, zidărie sau brutărie. Cei mai descurcăreți dintre ei vor deveni mici afaceriști. Li se vor da câte 25 de mii de euro să își pornească o afacere. Casele unora vor fi renovate, iar copiii vor primi rechizite și haine noi, vor merge în tabere, vor mânca mai bine. Până aici pare că problemele oamenilor din comună s-au rezolat deja de la sine. Ei bine, nu e chiar așa de simplu. Căci până la bogăția de la Bruxelles, te mănâncă sărăcia locului.

Când fuga de muncă este sport național

Mai întâi, programul a început cu stângul. Pentru a putea demara, ar fi fost nevoie de 500 de localnici care să se ofere de bună voie să facă parte din proiect. O nimica toată, s-ar zice, căci cine să nu își dorească să se apuce de o meserie care să îi scoată din foame sau să primească degeaba 25 de mii de euro ca să înceapă o afacere?! Și totuși, la Dragomirești, oamenii par să vadă altfel realitatea. Când am fost la ei, în decembrie, mai erau două săptămâni până la expirarea termenului de înscriere și se ocupaseră doar jumătate din numărul de locuri necesare. Oamenii fugeau de bunăstare ca șoarecele de piscă. Prin sat umbla o vorbă că, dacă te înscrii în proiect, pierzi ajutorul social, care varia între 140 și câteva sute de lei, în funcție de numărul de membri din familie. O sumă mică, dar care are un avantaj mare: vine sigur și simplu. „Le place socialul, le place! Le place să le vină bani nemunciți”, ofteză primarul. Cei de la primărie erau în decembrie foarte îngrijorați. Din septembrie se tot rugau de ei să se încrie și acum termenul limită bătea la ușă și oamenii se codeau să intre în proiect. Îi convocau pe părinți la școală și le țineau prelegeri lungi despre ce ar pierde dacă nu semnează. „Am o rugăminte la dumneavoastră în numele Consiliului Local, să aveți mai multă încredere în acest proiect! Ca să vă spun pe înțelesul dumneavoastră, e o rampă de lansare pentru un trai mai bun, poate așa nu veți mai sta cu mâna întinsă la ajutorul social, dacă se va da sau nu”, încerca să îi îmbie viceprimarul pe părinții unor copii adunați într-o sală de clasă pentru o ultimă încercare de convingere. „Multă lume care a abandonat zice că ne luați ajutorul”, îi răspunde mama unui elev din școală. „V-am spus de atâtea ori că nu vi se ia niciun ajutor social, de patru luni tot venim și vă povestim că este ceva pentru dumneavoastră, prin care încercăm să reducem cumva riscul sărăciei și excluziunii sociale”. O altă săteancă e în continuare sceptică: „Eu am un soț care e mai pe fix așa și zice că o să dăm banii înapoi. Și au mai fost proiecte din astea pe la noi prin sat și li s-au luat la oameni bani de pe card”. „Nu vi se ia niciun ban de pe card, vi se dau bani pe card. Pentru fiecare oră de curs de calificare, de exemplu, primiți câte cinci lei”. Luni de zile le-au spus același lucru, sub diferite forme: că ajutorul social nu se pierde dacă te înscrii în proiect, ci doar atunci când, în urma calificării dobândite, îți găsești un loc de muncă. Dar iată o altă provocare: să le explici că banii mai mulți, dar munciți, sunt mai buni decât cei mai puțini, nemunciți. „Dacă ați lua un salariu minim pe economie, în loc de ajutorul social, nu ar fi mult mai bine? Probabil că v-ați săturat să stați numai acasă. Dacă asta văd copiii voștri că voi trăiți numai din ajutor social, asta își vor dori să facă și ei, asta îi învățăm și pe ei”, le povestește unul dintre managerii de proiect.

Program de voie toată săptămâna

La finalul prelegerii, adulții au fost invitați să vină și să semneze cererile. Dar în loc să se formeze o coadă la depunere, oamenii s-au împrăștiat care încotro. Am încercat să vorbim cu o doamnă cu o căciulă de lână trasă pe ochi, care o luase repejor la vale pe uliță. Am întrebat-o de ce nu s-a înscris și a dat din mână a lehamite. Nu era de ea. I-am zis că are șansa la o viață mai bună dacă se înscrie. „Nu am timp eu...”. „Știaţi că sunt o groază de avantaje aici...”, insistăm. „Las' să fie!”, a spus și s-a dus. La poarta școlii, un domn de vreo 50 de ani sprijinea gardul. A ajuns la vârsta asta fără să fi fost anggajat nici măcar o oră în viața lui. Cât au fost părinții lui, a trăit din pensia lor. Apoi, bătrânii s-au dus și s-a înscris la ajutorul social, unde s-a calificat cu brio. Îl mai completează din când în când cu ce mai câștigă din ce lucrează cu ziua. Este un bărbat în putere și ar fi fost perfect pentru a intra în proiect. Să învețe măcar acum, în al doisprezecelea ceas, o meserie. Dar cu toate acestea, nici măcar nu a avut curiozitatea să participe la ședință. „Ce program aveți azi?”, l-am întrebat (era o zi din timpul săptămânii). „Azi? Sunt liber!”. „Mâine?”. „Mâine? Mai tăiem câte o pasăre. Dacă avem. Dacă nu avem, mai ciordin de la vecini”, s-a pornit într-un râs forțat. În fața lui portarul școlii dădea să intre în clădire. Omul nostru s-a uitat lung la el și l-a luat în derâdere: „Hai, la treabă!”.

Când frica păzește bostănăria

Atitudinea asta a localnicilor l-a băgat în sperieți pe primar, care și-a văzut deodată marele proiect amenințat. „Nu am putut să dorm nopțile gândindu-mă cum să fac!”, ne zice astăzi. Într-o astfel de noapte albă, i-a venit ideea salvatoare. Dacă oamenii ezită să se înscrie în proiect de teamă că își pierd ajutorul social, înseamnă că teama asta e atât de mare, încât poate fi exploatată în folosul localității. Așa că a doua zi a anunțat că cine NU se înscrie în proiect își pierde ajutorul social. Și așa a venit tot satul buluc la primărie să se înscrie. În două săptămâni au completat toate locurile necesare și astăzi proiectul a pornit. Numai că primarul are o strângere de inimă că oamenii nu se vor ține de treabă. Iar dacă proiectul eșuează, primăria, printre cele mai sărace din țară, va fi obligată să returneze cei 6 milioane de euro primiți de la Uniunea Europeană. „Să ne ferească Dumnezeu de un eșec. Dacă această comună, la bugetul pe care îl are, va fi responsabilă să dea înapoi atâtea milioane, nici în a treia generație după mine nu o să reușească, iar eu ca primar ar trebui să fug, să mă mut undeva în munți”.

„Eu am un soț care e mai pe fix așa și zice că o să dăm banii înapoi. Și au mai fost proiecte din astea pe la noi prin sat și li s-au luat la oameni bani de pe card”, săteancă

500 de localnici trebuiau să se ofere de bună voie să facă parte din proiect. Lucru aproape imposibil, în condiţiile în care localitatea are peste 5.000 de locuitori. Doar ameninţarea că vor pierde ajutorul social i-a făcut pe unii să completeze cererile de înscriere.

Citeşte mai multe despre:   vaslui,   saracie

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de