x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Frica de bogăție de la Vaslui

0
Autor: Alex Nedea 28 Mar 2018 - 13:10
Frica de bogăție de la Vaslui
Vezi galeria foto


În comuna vasluiană Dragomirești, bogăția Uniunii Europene duce o luptă crâncenă cu sărăcia românească. Un munte de bani venit de la Bruxelles ar putea scoate localitatea la lumină, însă vestea i-a prins pe oamenii locului mai mult înspăimântați decât bucuroși.

Dacă cineva ar vrea să știe cum trăiau la finalul secolului al XV-lea supușii lui Ștefan cel Mare, au o ocazie unică să vadă asta cu ochii lor. O scurtă vizită în comuna vasluiană Dragomirești te teleportează înapoi cu jumătate de mileniu. Case din lut, fără curent electric, ulițe neasfaltate în care se afundă până la genunchi caii de la căruță sau cei care sunt uneori călăriți de localnicii plecați prin vecini sau la cârciumă. „Suntem o comună cu 5.000 de locuitori şi nu avem un metru de asfalt, e o ruşine totală!” Așa descrie primarul din Dragomirești, Dănuț Iacob, propria localitate pe care se chinuie să o conducă după priceperea lui. După ce a reușit să îl înlăture pe vechiul edil care stătuse la cârma primăriei timp de cinci mandate, Iacob a adus în comună un proiect al Uniunii Europene de 6 milioane de euro, bani care ar trebui să aducă satul din epoca medievală cât mai aproape de era noastră. Din această avere, localnicii, obișnuiți să trăiască din ajutoare sociale de o viață, vor fi încurajați să se apuce de muncă. Iar pentru asta vor merge la cursuri de calificare, să se prindă și de ei vreun meșteșug: tâmplărie, zidărie sau brutărie. Cei mai descurcăreți dintre ei vor deveni mici afaceriști. Li se vor da câte 25 de mii de euro să își pornească o afacere. Casele unora vor fi renovate, iar copiii vor primi rechizite și haine noi, vor merge în tabere, vor mânca mai bine. Până aici pare că problemele oamenilor din comună s-au rezolat deja de la sine. Ei bine, nu e chiar așa de simplu. Căci până la bogăția de la Bruxelles, te mănâncă sărăcia locului.

Când fuga de muncă este sport național

Mai întâi, programul a început cu stângul. Pentru a putea demara, ar fi fost nevoie de 500 de localnici care să se ofere de bună voie să facă parte din proiect. O nimica toată, s-ar zice, căci cine să nu își dorească să se apuce de o meserie care să îi scoată din foame sau să primească degeaba 25 de mii de euro ca să înceapă o afacere?! Și totuși, la Dragomirești, oamenii par să vadă altfel realitatea. Când am fost la ei, în decembrie, mai erau două săptămâni până la expirarea termenului de înscriere și se ocupaseră doar jumătate din numărul de locuri necesare. Oamenii fugeau de bunăstare ca șoarecele de piscă. Prin sat umbla o vorbă că, dacă te înscrii în proiect, pierzi ajutorul social, care varia între 140 și câteva sute de lei, în funcție de numărul de membri din familie. O sumă mică, dar care are un avantaj mare: vine sigur și simplu. „Le place socialul, le place! Le place să le vină bani nemunciți”, ofteză primarul. Cei de la primărie erau în decembrie foarte îngrijorați. Din septembrie se tot rugau de ei să se încrie și acum termenul limită bătea la ușă și oamenii se codeau să intre în proiect. Îi convocau pe părinți la școală și le țineau prelegeri lungi despre ce ar pierde dacă nu semnează. „Am o rugăminte la dumneavoastră în numele Consiliului Local, să aveți mai multă încredere în acest proiect! Ca să vă spun pe înțelesul dumneavoastră, e o rampă de lansare pentru un trai mai bun, poate așa nu veți mai sta cu mâna întinsă la ajutorul social, dacă se va da sau nu”, încerca să îi îmbie viceprimarul pe părinții unor copii adunați într-o sală de clasă pentru o ultimă încercare de convingere. „Multă lume care a abandonat zice că ne luați ajutorul”, îi răspunde mama unui elev din școală. „V-am spus de atâtea ori că nu vi se ia niciun ajutor social, de patru luni tot venim și vă povestim că este ceva pentru dumneavoastră, prin care încercăm să reducem cumva riscul sărăciei și excluziunii sociale”. O altă săteancă e în continuare sceptică: „Eu am un soț care e mai pe fix așa și zice că o să dăm banii înapoi. Și au mai fost proiecte din astea pe la noi prin sat și li s-au luat la oameni bani de pe card”. „Nu vi se ia niciun ban de pe card, vi se dau bani pe card. Pentru fiecare oră de curs de calificare, de exemplu, primiți câte cinci lei”. Luni de zile le-au spus același lucru, sub diferite forme: că ajutorul social nu se pierde dacă te înscrii în proiect, ci doar atunci când, în urma calificării dobândite, îți găsești un loc de muncă. Dar iată o altă provocare: să le explici că banii mai mulți, dar munciți, sunt mai buni decât cei mai puțini, nemunciți. „Dacă ați lua un salariu minim pe economie, în loc de ajutorul social, nu ar fi mult mai bine? Probabil că v-ați săturat să stați numai acasă. Dacă asta văd copiii voștri că voi trăiți numai din ajutor social, asta își vor dori să facă și ei, asta îi învățăm și pe ei”, le povestește unul dintre managerii de proiect.

Program de voie toată săptămâna

La finalul prelegerii, adulții au fost invitați să vină și să semneze cererile. Dar în loc să se formeze o coadă la depunere, oamenii s-au împrăștiat care încotro. Am încercat să vorbim cu o doamnă cu o căciulă de lână trasă pe ochi, care o luase repejor la vale pe uliță. Am întrebat-o de ce nu s-a înscris și a dat din mână a lehamite. Nu era de ea. I-am zis că are șansa la o viață mai bună dacă se înscrie. „Nu am timp eu...”. „Știaţi că sunt o groază de avantaje aici...”, insistăm. „Las' să fie!”, a spus și s-a dus. La poarta școlii, un domn de vreo 50 de ani sprijinea gardul. A ajuns la vârsta asta fără să fi fost anggajat nici măcar o oră în viața lui. Cât au fost părinții lui, a trăit din pensia lor. Apoi, bătrânii s-au dus și s-a înscris la ajutorul social, unde s-a calificat cu brio. Îl mai completează din când în când cu ce mai câștigă din ce lucrează cu ziua. Este un bărbat în putere și ar fi fost perfect pentru a intra în proiect. Să învețe măcar acum, în al doisprezecelea ceas, o meserie. Dar cu toate acestea, nici măcar nu a avut curiozitatea să participe la ședință. „Ce program aveți azi?”, l-am întrebat (era o zi din timpul săptămânii). „Azi? Sunt liber!”. „Mâine?”. „Mâine? Mai tăiem câte o pasăre. Dacă avem. Dacă nu avem, mai ciordin de la vecini”, s-a pornit într-un râs forțat. În fața lui portarul școlii dădea să intre în clădire. Omul nostru s-a uitat lung la el și l-a luat în derâdere: „Hai, la treabă!”.

Când frica păzește bostănăria

Atitudinea asta a localnicilor l-a băgat în sperieți pe primar, care și-a văzut deodată marele proiect amenințat. „Nu am putut să dorm nopțile gândindu-mă cum să fac!”, ne zice astăzi. Într-o astfel de noapte albă, i-a venit ideea salvatoare. Dacă oamenii ezită să se înscrie în proiect de teamă că își pierd ajutorul social, înseamnă că teama asta e atât de mare, încât poate fi exploatată în folosul localității. Așa că a doua zi a anunțat că cine NU se înscrie în proiect își pierde ajutorul social. Și așa a venit tot satul buluc la primărie să se înscrie. În două săptămâni au completat toate locurile necesare și astăzi proiectul a pornit. Numai că primarul are o strângere de inimă că oamenii nu se vor ține de treabă. Iar dacă proiectul eșuează, primăria, printre cele mai sărace din țară, va fi obligată să returneze cei 6 milioane de euro primiți de la Uniunea Europeană. „Să ne ferească Dumnezeu de un eșec. Dacă această comună, la bugetul pe care îl are, va fi responsabilă să dea înapoi atâtea milioane, nici în a treia generație după mine nu o să reușească, iar eu ca primar ar trebui să fug, să mă mut undeva în munți”.

„Eu am un soț care e mai pe fix așa și zice că o să dăm banii înapoi. Și au mai fost proiecte din astea pe la noi prin sat și li s-au luat la oameni bani de pe card”, săteancă

500 de localnici trebuiau să se ofere de bună voie să facă parte din proiect. Lucru aproape imposibil, în condiţiile în care localitatea are peste 5.000 de locuitori. Doar ameninţarea că vor pierde ajutorul social i-a făcut pe unii să completeze cererile de înscriere.

Citeşte mai multe despre:   vaslui,   saracie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fosta soţie a lui Puiu Popoviciu, prime de 300.000 de lei pentru salariaţii de la Casa Doina

Fosta soţie a lui Puiu Popoviciu, prime de 300.000 de lei pentru salariaţii de la Casa Doina
Galerie Foto În timp ce magnatul Puiu Popoviciu, condamnat la şapte ani de închisoare, s-a refugiat la Londra şi începe să-şi lichideze afacerile din România, care merg prost, business-urile gestionate de fosta soţie a acest...

Oamenii care investighează conspirațiile. „Toată lumea șușotește pe la colțuri, dar nimeni nu le tratează ca subiecte de presă”

Oamenii care investighează conspirațiile. „Toată lumea șușotește pe la colțuri, dar nimeni nu le tratează ca subiecte de presă”
Antena 3 lansează o nouă emisiune, sâmbătă, de la ora 17. O emisiune găzduită de Ana Maria Bujor și de Alexandru Ganci, cu un titlu mai mult decât provocator - Conspirații. Ana este șefa secției...

„Pălării, rochii, bucle și ochelari negri”. Bucureștiul interbelic, plin de oameni eleganți și relaxați

„Pălării, rochii, bucle și ochelari negri”. Bucureștiul interbelic, plin de oameni eleganți și relaxați
Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri-document cu români care s-au născut odată cu România Mare. Sunt oameni care au trecut prin viaţă atât de repede, deşi au împlinit 100 de ani,...

Lumbago, lombosciatică și simptomele care te trimit urgent la doctor

Lumbago, lombosciatică și simptomele care te trimit urgent la doctor
Durerile de spate sunt cele mai frecvente motive de prezentare la medic, dar şi cauza majoră de intrare în concedii medicale, fenomen prezent în toată lumea. Ridicarea omului în poziţie verticală a adunat tot...

Bicicletele care dau timpul înapoi

Bicicletele care dau timpul înapoi
Galerie Foto Ostalgie sau nostalgia Estului. Aşa se numeşte fenomenul din ce în ce mai prezent în fostele ţări comuniste prin care oamenii vor să se împace cu trecutul prin reînvierea unor branduri emblematice. Totul a...

Cu socrul întors în politică, ginerele lui Blaga a clonat o firmă de pază

Cu socrul întors în politică, ginerele lui Blaga a clonat o firmă de pază
Cu o companie de pază intrată în insolvenţă şi care a făcut obiectul unui dosar penal de evaziune fiscală, ginerele lui Vasile Blaga, Ioan Andrei Rudeanu, a reintrat pe piaţa afacerilor în domeniu într-un mod...

„Părinţii ne spuneau: Ne-am sacrificat, ca să vă lăsăm o ţară mare şi prosperă”

„Părinţii ne spuneau: Ne-am sacrificat,  ca să vă lăsăm o ţară mare şi prosperă”
Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc, anul acesta, 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii Centenarului sărbătorit de...

Mişcare de un milion de euro în afacerile de pe Lipscani ale familiei lui Dorin Cocoş. Fiul vitreg al „refugiatei în Costa Rica” finanţează tranzacţia

Mişcare de un milion de euro în afacerile de pe Lipscani ale familiei lui Dorin Cocoş. Fiul vitreg al „refugiatei în Costa Rica” finanţează tranzacţia
Galerie Foto Atât afacerea cunoscutului Mall din Centrul Vechi al Capitalei, care găzduieşte un brand de renume pe piaţa hainelor, cât şi terenul pe care este amplasată construcţia au intrat, oficial, la jumătatea lunii augu...

Cum se repară articulația-bijuterie

Cum se repară articulația-bijuterie
Galerie Foto Genunchiul este o bijuterie de articulaţie, în el frecările trebuie să fie minime, suprafeţele sunt cu netezime înaltă; cele mai perfecţionate piese de rachete cosmice au asperităţi de 30 de ori mai multe...

Firma familiei fostului director de achiziții de la “Drumuri” încasează 4,1 milioane de euro pe an de la „Drumuri”

Firma familiei fostului director de achiziții de la “Drumuri” încasează 4,1 milioane de euro pe an de la „Drumuri”
Galerie Foto SC Teo Trans Consulting SRL, societatea la care acționari sunt fratele și mama lui Theodor Răzvan Emil Teodorescu, fost director al Direcției de Achiziţii din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri...

Interviu cu Ilişca Hojda o maramureşeancă autentică: „Aș retrăi toată viața, mai puțin cele două războaie”

Interviu cu Ilişca Hojda o maramureşeancă autentică: „Aș retrăi toată viața, mai puțin cele două războaie”
Continuăm serialul Centenarii cu un nou episod din seria de interviuri-document pe care Jurnalul o realizează cu români care au împlinit 100 de ani în 2018. Români care s-au născut odată cu România Mare şi...

Evaluatul Augustin Lazăr încearcă să-l bage în penal pe evaluatorul Tudorel Toader

Evaluatul Augustin Lazăr încearcă să-l bage în penal pe evaluatorul Tudorel Toader
Galerie Foto Parchetul General, condus de Augustin Lazăr, evaluat, în aceste momente, de către ministrul Justiţiei şi care riscă inclusiv revocarea din funcţie, a anunţat că a început urmărirea penală “in rem”, în ur...

Campanie Jurnalul. O idee mortală: înfrumusețarea fântânilor otrăvite

Campanie Jurnalul. O idee mortală: înfrumusețarea fântânilor otrăvite
Galerie Foto În comuna doljenă Terpezița, aproape că nu există fântână care să aibă apă curată. Oamenii sunt puși în fața a două opțiuni: ori se îmbolnăvesc, ori mor de sete. De ani de zile, era limpede că aici e ...

Prin hotărârea Executivului, RA-APPS îi înlocuiește casa pierdută la Sibiu cu una lângă Herăstrău. Guvernul i-a pregătit lui Iohannis locuința de după

Prin hotărârea Executivului, RA-APPS îi înlocuiește casa pierdută la Sibiu cu una lângă Herăstrău. Guvernul i-a pregătit lui Iohannis locuința de după
Galerie Foto Cabinetul condus de Viorica Dăncilă a aprobat, săptămăna trecută, un act normativ prin care trei clădiri, cu terenurile aferente, aflate în proprietatea privată a statului și care urmau să fie scoase la...

Povestea centenarului care a participat la eliberarea Chişinăului

Povestea centenarului care a participat la eliberarea Chişinăului
Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit 100 de ani în 2018, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii Centenarului sărbătorit de ţara noastră....
Serviciul de email marketing furnizat de