x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Germanii ne predau lecţia şcolilor profesionale

0
Autor: Alex Nedea 10 Aug 2017 - 15:35
Germanii ne predau lecţia şcolilor profesionale
Vezi galeria foto


Ca să ştii cât de bogaţi sunt cetăţenii unei ţări, intră în şcolile lor. România, una dintre cele mai sărace ţări din blocul comunitar, are cel mai puţin finanţat sistem de învăţământ profesional. La polul opus, Germania este motorul economiei Uniunii Europene şi, deloc întâmplător, este considerată ţara cu unul dintre cele mai bune sisteme de învăţământ profesional din Europa.

 

Suntem în Landul Bavaria, patria automobilelor, într-o hală imensă unde sunt produse  componente auto pentru maşini de lux ca Audi, Porsche, Jaguar, BMW, Mercedes sau Land Rover. Peisajul e dominat de roboţii secolului al 21-lea. Un braţ imens de fier, gros cât un stâlp de telegraf, coboară din tavan până la podea pentru a ridica o piesă metalică traversată de şanţuri  pentru a se îmbina ulterior într-o maşinărie mai mare. Cam asta e tehnologia zilelor noastre. În fabricile lor, nemţii lucrează cu tot ce e revoluţionar în domeniu. Iar şcolile profesionale, pentru a nu pregăti elevi decuplaţi de realitatea din fabrici, îşi achiziţionează roboţi în miniatură care îi familiarizează pe elevi cu utilajele pe care urmează să lucreze la viitorul loc de muncă. La noi în ţară şcolile noastre sunt altfel. Au rămas la epoca ciocanelor fără mâner, a menghinelor care nu se mai închid de la rugină, a pilelor fără zimţi de la prea multă utilizare. Tot în Germania am găsit elevi care învaţă pe băncile şcolii profesionale să scrie pe calculator programe complicate care comandă roboţii din fabrici să lucreze piese, cu intervenţii minime ale omului. Pentru a le fi uşor, elevilor germani li se construiesc aceşti miniroboţi care urmează să primească comenzile. La noi, clasele de electronică sunt încă în epoca descoperirii energiei electrice. Numai că mai rău decât atunci, dacă ne luăm după dotări.  La clasele de electronică am găsit elevi care făceau o practică mai mult teoretică, din lipsă de material didactic. Adică încercau să construiască circuite electrice mai mult cu puterea imaginaţiei decât faptic, căci le lipseau lucruri elementare, cum ar fi banalele cabluri care transportă curentul într-un circuit. Germania nu îşi permite să irosească în asemenea hal potenţialul tinerilor lor. Filozofia lor e simplă: „Viitorul unei ţări stă în tineri şi trebuie să ne punem toate eforturile pentru ei”, spune Barbara Gerber, cea care implementează programele de educaţie a angajaţilor în toate ţările unde compania germană Draxlmaier are activităţi de producţie, din Germania până în Algeria, din Statele Unite şi până în America de Sud. Ne spune că a investi în tineri nu este doar o vorbă goală, se bazează pe cifre cu multe zerouri: doar în orăşelul bavarez în care funcţionează sediul firmei lor, autorităţile locale au făcut investiţii colosale în învăţământ. Școala profesională din Landshut a fost reconstruită acum doi ani, după ce s-au cheltuit 90 de milioane de euro. Cea veche a fost declarată prea veche, deși fusese înălţată doar acum 60 de ani. Chiar şi aşa, au dărâmat-o şi au ridicat alta de la zero, considerând că economiile ar fi fost prea mici dacă doar renovau clădirea veche. Directorul şcolii, un fost lăcătuş mecanic, are pe mână bugete de investiții de sute de mii de euro, cam cât toate şcolile profesionale din România la un loc. „În şcoală avem aproximativ 3.000 de elevi care îşi vor găsi de lucru în una dintre fabricile din regiunea noastră, într-un procent de 95%. Eu, personal, nu ştiu niciun absolvent care a căutat serviciu şi nu a găsit. Cei care chiar vor îşi găsesc”, ne spune directorul Reinhold Ostermaier.

 

Locul de muncă este asigurat

 

În timp ce noi producem şomeri pe bandă rulantă într-un sistem profesional care nu mai are nicio legătură cu realitatea pieţei forţei de muncă, când în localităţi care caută cu disperare mecanici agricoli noi producem tâmplari, în Germania lucrurile sunt exact aşa cum trebuie. Cei de acolo au reuşit performanţa să creeze un sistem prin care aproape niciun absolvent de şcoală profesională nu rămâne neangajat după terminarea studiilor.

Cum este posibil? Numărul de elevi şi specializările se stabilesc de către şcoală doar după ce sunt consultaţi angajatorii din regiune. Dacă angajatorii spun că ei nu vor putea angaja, de exemplu, peste trei ani mai mult de 40 de sudori, după ce noua promoție finalizează cursurile, atunci şcoala va crea locuri în clase doar pentru 40 de elevi pentru specializarea sudură. 40, și niciun loc în plus. Dacă angajatorii spun că nu mai au nevoie de electricieni, atunci nu vor mai fi clase cu acel profil. La noi, lucrurile sunt total aleatorii. Aşa cum v-am arătat în episoadele anterioare ale acestui serial, la Pecica, județul Arad, de ani de zile se  pregătesc tâmplari, din inerţie, deşi angajatorii din regiune nu au nevoie de asemenea specialişti, ci de mecanici agricoli.

 

Parcursul profesional, urmărit pas cu pas

 

Tot în Germania, angajatorii se asigură că elevul, la terminarea anului şcolar, va fi în stare să se adapteze la cerinţele locului de muncă oferit. Aşa că îi urmăreşte pregătirea de-a lungul celor trei ani de şcolarizare, primindu-l în fabrica lui pentru a face practică. Astfel, la finalul şcolii, elevul va cunoaşte toate secţiile de producţie ale întreprinderii, va şti exact ce are de făcut în fiecare dintre ele şi unde şi pe ce poziție și-ar dori să se angajeze. „Eram în clasa a VIII-a, făceam practică şi mi s-a părut foarte interesant, aşa că am decis chiar atunci că asta vreau să fac în viaţă. Şi acum sunt frezor pe computer”, zice proaspătul angajat Thomas Stadloder. Toată ziua ţăcăne butoanele unui computer comandând un robot să taie, să scobească, să străpungă diferite piese de metal. „Elevii noştri care fac acum practică sunt foarte bine instruiţi şi lucrează aproape singuri”, ne zice Barbara Gerber arătând spre doi tineri care învârt şurubelniţe în măruntaiele unei maşinării complicate, fără nicio supraveghere. „Asta e filozofia din spate: «învăţând făcând!»”. La noi, practica în şcolile profesionale a murit odată cu distrugerea vechilor întreprinderi comuniste. În lipsa lor, elevii învaţă mai mult la tablă ce ar trebui să facă la strung. „Sistemul din România nu era la nivelul pe care îl cereau companiile. Aveţi un nivel înalt de cunoştinţe, dar cunoştinţele sunt teoretice. Elevii au nevoie de cunoştinţe practice. Asta poate vă lipseşte un pic”, spune Barbara Gerber cu politeţe. „În Germania sistemul este despre eficienţă. Este de succes pentru că ţintim să obţinem oameni foarte calificaţi”. Firma Draxlmaier reprezentată de Barbara Gerber a deschis o fabrică de componente auto în România în 1993, la Piteşti. De la câteva sute de angajaţi atunci, au crescut masiv la noi în ţară, devenind cel mai important angajator străin de la noi. „După Piteşti, am deschis şi alte fabrici, în Braşov, Hunedoara, Satu Mare, iar astăzi avem 15.000 de angajaţi în România. În Germania avem 5.000 de angajaţi, deci o treime din numărul angajaţilor din România”, ne explică Tobias Nikel, director de comunicare al Draxlmaier în Germania. Numai că extinderea nemţilor pe piaţa românească s-a lovit implacabil de cel mai mare hop: educaţia autohtonă. Și-au dat seama că, după ce au epuizat rezerva de muncitori pregătiţi foarte bine de şcolile profesionale comuniste, au început să nu mai găsească tineri absolvenţi bine pregătiţi. Dacă nu ar fi făcut nimic şi ar fi aşteptat ca autorităţile române să le facă şcolile profesionale de care au nevoie, ar fi riscat să închidă investiţii de sute de milioane de euro în câţiva ani, din lipsă de personal. Aşa că nemţii au venit cu şcoala germană profesională germană de la ei din Bavaria şi au mutat-o la Braşov. Vă vom vorbi despre ea în următorul episod al serialului nostru.

 

 

 „Eram în clasa a VIII-a, făceam practică şi mi s-a părut foarte interesant, aşa că am decis chiar atunci că asta vreau să fac în viaţă. Şi acum sunt frezor pe computer”, Thomas Stadloder.

Elevii noştri care fac acum practică sunt foarte bine instruiţi şi lucrează aproape singuri”, Barbara Gerber

 

Pentru a nu pregăti elevi decuplaţi de realitatea din fabrici, în şcolile profesionale din Germania se achiziţionează roboţi în miniatură care îi familiarizează pe elevi cu utilajele pe care urmează să lucreze la viitorul loc de muncă.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale
Începând cu anul 2015, imediat după preluarea de către Klaus Werner Iohannis a primului său mandat de președinte al României, Curtea Constituțională a fost pusă într-o situație fără precedent, până la...

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”

„Ochii se simt bine dacă sunt solicitaţi la capacitate maximă”
În privinţa ochilor, în populaţie circulă versul acela din poezia lui Topârceanu: „Lung prilej de vorbe şi de ipoteze”. Multe ziceri în popor despre ochi sunt neclare, încercăm să limpezim o serie de...

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului

Statul român, creditor la firma lui Mircea Băsescu, complet dezinteresat de prețul de vânzare a bunurilor datornicului
Galerie Foto Ghinion pentru Mircea Băsescu, în legătură cu cea de-a doua companie pe care o patronează și care se află, în prezent, în procedura falimentului. Propunerea lichidatorului judiciar al SC MB Consult Company SRL C...

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da

Cum au “spălat-o pe “zeița anticorupție” procurorii lui Nicolae Solomon. CSM susține, într-un document oficial, că Laura Kovesi nu a semnat protocolul cu SRI din 2009. Actul arată că da
Galerie Foto Într-un mod scandalos, Secția de Procurori de la CSM notează, într-un document oficial, faptul că fostul procuror general al României, Laura Codruța Kovesi, nu și-a asumat, prin semnătură, protocolul secret...

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret

Salariul, primele, diurnele și bonificațiile încasate de fratele Laurei Kovesi de la Transgaz, trecute la secret
Galerie Foto Odată cu mutarea, cu arme și bagaje, a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, la Luxemburg, în calitatea ei de procuror general al Parchetului European, și familia acesteia de la Mediaș a făcut două mișcări...

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM

Klaus Iohannis se contrazice pe el însuși și numește în funcții pe procurorii-șefi respinși de CSM
Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis acționează identic cu Traian Băsescu în privința numirii șefilor marilor Parchete și, în ciuda avizului negativ al CSM, a semnat, ieri, decretul de numire în funcția de procuror...

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor

Dr. Iosif Niculescu: Menopauza, o perioadă a vieții în care femeile au mare nevoie de ajutor
La femei, în general, afecţiunile cardiace apar cu 5-7 ani mai târziu decât la bărbați, iar acest avantaj se datorează efectului protector al estrogenilor, hormonii sexuali feminini având şi funcție de...

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența

Chirițoiu și-a angajat partenerii de afaceri ca să apere concurența
Galerie Foto Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și-a adus în subordinea sa, la instituția publică pe care o conduce, familia de prieteni, alături de care deține atât proprietăți imobiliare, dar...

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”

„Vezica biliară este o «grenadă» pe care fiecare o poartă în raniţă”
Îndepărtarea vezicii biliare este o operaţie des întâlnită, deoarece medicamentele pentru dizolvarea calculilor nu sunt eficiente. Se discută multe despre această intervenţie, astfel că propunem limpezirea...

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat

Jaf bugetar: o instituție a dat prime de 10.000 lei/angajat
Galerie Foto Cu doar câteva zile înainte ca Guvernul Orban să fie demis, de Parlament, prin moțiune de cenzură, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență prin care Executivul a modificat Legea...

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat

Cum dai jos miniștri doar cu acuzația de plagiat
Războiul plagiatelor nu a-nceput în România, în anul 2012, ci în țările din vestul Europei, apoi s-a extins. Urmărind evoluția cazurilor de acuzații de plagiat la nivel înalt, constatăm că toate au același...

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu

Cum l-a scăpat imunitatea prezidențială pe Iohannis de un nou dosar privind casele de la Sibiu
Galerie Foto Președintele României, Klaus Iohannis, un autointitulat adversar al practicii de utilizare a legilor sau a procedurilor legale de către politicieni, pentru a se pune la adăpost de eventuale anchete, a beneficiat el...

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici

Capii Parchetelor și strania coincidență a legăturilor de afaceri cu oameni politici
Galerie Foto Giorgiana Hosu, unul dintre procurorii propuși de demisul ministru al Justiției Cătălin Predoiu pentru preluarea șefiei DIICOT, este legată, prin intermediul familiei sale, de afacerile unui cunoscut liberal. Mama,...

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea

Migrenele durează până la 72 de ore şi îşi anunţă venirea
Lumea încă nu a tras hotarul, în sfera durerilor de cap, între migrene şi nevralgii. Profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne lămureşte care sunt deosebirile dintre cele două afecţiuni frecvent...

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii

Războiul plagiatelor - împotriva sistemului universitar, nu a imposturii
Mulți au crezut în nevoia de a face epurare în sistemul universitar și în nevoia de a elimina impostura, prin dovedirea unor plagiate. Datele și faptele arată însă că nu a fost vorba despre o luptă împotriva...
Serviciul de email marketing furnizat de