x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Germanii ne predau lecţia şcolilor profesionale

0
Autor: Alex Nedea 10 Aug 2017 - 15:35
Germanii ne predau lecţia şcolilor profesionale
Vezi galeria foto


Ca să ştii cât de bogaţi sunt cetăţenii unei ţări, intră în şcolile lor. România, una dintre cele mai sărace ţări din blocul comunitar, are cel mai puţin finanţat sistem de învăţământ profesional. La polul opus, Germania este motorul economiei Uniunii Europene şi, deloc întâmplător, este considerată ţara cu unul dintre cele mai bune sisteme de învăţământ profesional din Europa.

 

Suntem în Landul Bavaria, patria automobilelor, într-o hală imensă unde sunt produse  componente auto pentru maşini de lux ca Audi, Porsche, Jaguar, BMW, Mercedes sau Land Rover. Peisajul e dominat de roboţii secolului al 21-lea. Un braţ imens de fier, gros cât un stâlp de telegraf, coboară din tavan până la podea pentru a ridica o piesă metalică traversată de şanţuri  pentru a se îmbina ulterior într-o maşinărie mai mare. Cam asta e tehnologia zilelor noastre. În fabricile lor, nemţii lucrează cu tot ce e revoluţionar în domeniu. Iar şcolile profesionale, pentru a nu pregăti elevi decuplaţi de realitatea din fabrici, îşi achiziţionează roboţi în miniatură care îi familiarizează pe elevi cu utilajele pe care urmează să lucreze la viitorul loc de muncă. La noi în ţară şcolile noastre sunt altfel. Au rămas la epoca ciocanelor fără mâner, a menghinelor care nu se mai închid de la rugină, a pilelor fără zimţi de la prea multă utilizare. Tot în Germania am găsit elevi care învaţă pe băncile şcolii profesionale să scrie pe calculator programe complicate care comandă roboţii din fabrici să lucreze piese, cu intervenţii minime ale omului. Pentru a le fi uşor, elevilor germani li se construiesc aceşti miniroboţi care urmează să primească comenzile. La noi, clasele de electronică sunt încă în epoca descoperirii energiei electrice. Numai că mai rău decât atunci, dacă ne luăm după dotări.  La clasele de electronică am găsit elevi care făceau o practică mai mult teoretică, din lipsă de material didactic. Adică încercau să construiască circuite electrice mai mult cu puterea imaginaţiei decât faptic, căci le lipseau lucruri elementare, cum ar fi banalele cabluri care transportă curentul într-un circuit. Germania nu îşi permite să irosească în asemenea hal potenţialul tinerilor lor. Filozofia lor e simplă: „Viitorul unei ţări stă în tineri şi trebuie să ne punem toate eforturile pentru ei”, spune Barbara Gerber, cea care implementează programele de educaţie a angajaţilor în toate ţările unde compania germană Draxlmaier are activităţi de producţie, din Germania până în Algeria, din Statele Unite şi până în America de Sud. Ne spune că a investi în tineri nu este doar o vorbă goală, se bazează pe cifre cu multe zerouri: doar în orăşelul bavarez în care funcţionează sediul firmei lor, autorităţile locale au făcut investiţii colosale în învăţământ. Școala profesională din Landshut a fost reconstruită acum doi ani, după ce s-au cheltuit 90 de milioane de euro. Cea veche a fost declarată prea veche, deși fusese înălţată doar acum 60 de ani. Chiar şi aşa, au dărâmat-o şi au ridicat alta de la zero, considerând că economiile ar fi fost prea mici dacă doar renovau clădirea veche. Directorul şcolii, un fost lăcătuş mecanic, are pe mână bugete de investiții de sute de mii de euro, cam cât toate şcolile profesionale din România la un loc. „În şcoală avem aproximativ 3.000 de elevi care îşi vor găsi de lucru în una dintre fabricile din regiunea noastră, într-un procent de 95%. Eu, personal, nu ştiu niciun absolvent care a căutat serviciu şi nu a găsit. Cei care chiar vor îşi găsesc”, ne spune directorul Reinhold Ostermaier.

 

Locul de muncă este asigurat

 

În timp ce noi producem şomeri pe bandă rulantă într-un sistem profesional care nu mai are nicio legătură cu realitatea pieţei forţei de muncă, când în localităţi care caută cu disperare mecanici agricoli noi producem tâmplari, în Germania lucrurile sunt exact aşa cum trebuie. Cei de acolo au reuşit performanţa să creeze un sistem prin care aproape niciun absolvent de şcoală profesională nu rămâne neangajat după terminarea studiilor.

Cum este posibil? Numărul de elevi şi specializările se stabilesc de către şcoală doar după ce sunt consultaţi angajatorii din regiune. Dacă angajatorii spun că ei nu vor putea angaja, de exemplu, peste trei ani mai mult de 40 de sudori, după ce noua promoție finalizează cursurile, atunci şcoala va crea locuri în clase doar pentru 40 de elevi pentru specializarea sudură. 40, și niciun loc în plus. Dacă angajatorii spun că nu mai au nevoie de electricieni, atunci nu vor mai fi clase cu acel profil. La noi, lucrurile sunt total aleatorii. Aşa cum v-am arătat în episoadele anterioare ale acestui serial, la Pecica, județul Arad, de ani de zile se  pregătesc tâmplari, din inerţie, deşi angajatorii din regiune nu au nevoie de asemenea specialişti, ci de mecanici agricoli.

 

Parcursul profesional, urmărit pas cu pas

 

Tot în Germania, angajatorii se asigură că elevul, la terminarea anului şcolar, va fi în stare să se adapteze la cerinţele locului de muncă oferit. Aşa că îi urmăreşte pregătirea de-a lungul celor trei ani de şcolarizare, primindu-l în fabrica lui pentru a face practică. Astfel, la finalul şcolii, elevul va cunoaşte toate secţiile de producţie ale întreprinderii, va şti exact ce are de făcut în fiecare dintre ele şi unde şi pe ce poziție și-ar dori să se angajeze. „Eram în clasa a VIII-a, făceam practică şi mi s-a părut foarte interesant, aşa că am decis chiar atunci că asta vreau să fac în viaţă. Şi acum sunt frezor pe computer”, zice proaspătul angajat Thomas Stadloder. Toată ziua ţăcăne butoanele unui computer comandând un robot să taie, să scobească, să străpungă diferite piese de metal. „Elevii noştri care fac acum practică sunt foarte bine instruiţi şi lucrează aproape singuri”, ne zice Barbara Gerber arătând spre doi tineri care învârt şurubelniţe în măruntaiele unei maşinării complicate, fără nicio supraveghere. „Asta e filozofia din spate: «învăţând făcând!»”. La noi, practica în şcolile profesionale a murit odată cu distrugerea vechilor întreprinderi comuniste. În lipsa lor, elevii învaţă mai mult la tablă ce ar trebui să facă la strung. „Sistemul din România nu era la nivelul pe care îl cereau companiile. Aveţi un nivel înalt de cunoştinţe, dar cunoştinţele sunt teoretice. Elevii au nevoie de cunoştinţe practice. Asta poate vă lipseşte un pic”, spune Barbara Gerber cu politeţe. „În Germania sistemul este despre eficienţă. Este de succes pentru că ţintim să obţinem oameni foarte calificaţi”. Firma Draxlmaier reprezentată de Barbara Gerber a deschis o fabrică de componente auto în România în 1993, la Piteşti. De la câteva sute de angajaţi atunci, au crescut masiv la noi în ţară, devenind cel mai important angajator străin de la noi. „După Piteşti, am deschis şi alte fabrici, în Braşov, Hunedoara, Satu Mare, iar astăzi avem 15.000 de angajaţi în România. În Germania avem 5.000 de angajaţi, deci o treime din numărul angajaţilor din România”, ne explică Tobias Nikel, director de comunicare al Draxlmaier în Germania. Numai că extinderea nemţilor pe piaţa românească s-a lovit implacabil de cel mai mare hop: educaţia autohtonă. Și-au dat seama că, după ce au epuizat rezerva de muncitori pregătiţi foarte bine de şcolile profesionale comuniste, au început să nu mai găsească tineri absolvenţi bine pregătiţi. Dacă nu ar fi făcut nimic şi ar fi aşteptat ca autorităţile române să le facă şcolile profesionale de care au nevoie, ar fi riscat să închidă investiţii de sute de milioane de euro în câţiva ani, din lipsă de personal. Aşa că nemţii au venit cu şcoala germană profesională germană de la ei din Bavaria şi au mutat-o la Braşov. Vă vom vorbi despre ea în următorul episod al serialului nostru.

 

 

 „Eram în clasa a VIII-a, făceam practică şi mi s-a părut foarte interesant, aşa că am decis chiar atunci că asta vreau să fac în viaţă. Şi acum sunt frezor pe computer”, Thomas Stadloder.

Elevii noştri care fac acum practică sunt foarte bine instruiţi şi lucrează aproape singuri”, Barbara Gerber

 

Pentru a nu pregăti elevi decuplaţi de realitatea din fabrici, în şcolile profesionale din Germania se achiziţionează roboţi în miniatură care îi familiarizează pe elevi cu utilajele pe care urmează să lucreze la viitorul loc de muncă.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

ANCOM, în afaceri cu o firmă care se ocupă de site-ul Primăriei Sibiu, spart la începutul acestui an

ANCOM, în afaceri cu o firmă care se ocupă de site-ul Primăriei Sibiu, spart la începutul acestui an
Autoritatea Națională pentru Administrare în Comunicații (ANCOM), instituţia condusă de fostul prim-ministru Sorin Grindeanu, a încheiat cu o companie IT din Sibiu un contract pentru implementarea unor soluții...

Kovesi, mutată la mișto de CSM la DIICOT Sibiu. Taica Lazăr a readus-o imediat în Parchetul General

Kovesi, mutată la mișto de CSM la DIICOT Sibiu. Taica Lazăr a readus-o imediat în Parchetul General
Galerie Foto Secţia de Procurori a CSM a decis, ieri, ca Laura Codruţa Kovesi să îşi continue activitatea ca procuror cu funcţie de execuţie în cadrul Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT, structură de la care aceasta...

Războiul lui Kovesi cu Parlamentul, Guvernul și CCR, obiectiv în proiectul de management din 2016

Războiul lui Kovesi cu Parlamentul, Guvernul și CCR, obiectiv în proiectul de management din 2016
Galerie Foto Laura Codruța Kovesi, proaspăt revocată de la conducerea DNA, se angaja, în fața procurorilor de la Secția de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia propunerii făcute de Raluca Prună, în...

Ce rămâne în DNA după epoca Kovesi. Bilanțul necosmetizat al celor 5 ani, 1 lună și 24 de zile

Ce rămâne în DNA după epoca Kovesi. Bilanțul necosmetizat al celor 5 ani, 1 lună și 24 de zile
Galerie Foto 32 de zile și ameninţarea cu suspendarea iminentă pentru încălcarea deciziei Curții Constituționale. Acesta a fost ritmul de reacție al președintelui Klaus Iohannis pentru a semna decretul de revocare a Laurei C...

Fără vaccinare, virusul varicelei produce mai târziu zona zoster

Fără vaccinare, virusul varicelei produce mai târziu zona zoster
Galerie Foto Vaccinurile nu micşorează imunitatea, ci o sporesc. În bolile de ficat este bine să se mănânce proteine de bună calitate, dar carnea să nu fie grasă, iar lactatele să fie degresate. interviu cu profesor do...

Cu amenda la uşa: ce demnitari pot intra pe mâna Agenției Naționale de Integritate

Cu amenda la uşa: ce demnitari pot intra pe mâna Agenției Naționale de Integritate
Galerie Foto Procurorul general al României, procurorul-șef DIICOT, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii nu și-au completat și depus declarațiile de avere și de interese, cu toate că termen...

Kuzmin: Fobia istorică faţă de Rusia este total neîntemeiată

Kuzmin: Fobia istorică faţă de Rusia este total neîntemeiată
Galerie Foto Ambasadorul rus la Bucureşti, Valeri Kuzmin, consideră că dialogul pragmatic dintre România şi Rusia este împiedicat de o „rusofobie istorică neîntemeiată”, deşi politicieni români i-ar fi spus, în...

„Premiu” de la Marmosim, acordat lui Videanu, înainte de victoria la ÎCCJ

„Premiu” de la Marmosim, acordat lui Videanu, înainte de victoria la ÎCCJ
Galerie Foto Una dintre companiile care se ocupă cu extracţia, prelucrarea şi valorificarea marmurei, aflată în proprietatea familiei fostului ministru PDL al Economiei, Adriean Videanu, l-a premiat pe acesta din urmă cu suma d...

„Absolvenţii noştri pot lucra în orice ţară din UE”

„Absolvenţii noştri pot lucra în orice ţară din UE”
Galerie Foto Farmacistul nu este un vânzător. El știe foarte multe. Farmacia garantează în primul rând adaptabilitatea pe orice domeniu pe care îl alege absolventul. Unii își găsesc locul cel mai potrivit de la început,...

Un milion de români buni de muncă nu mișcă un pai

Un milion de români buni de muncă nu mișcă un pai
Un studio Eurofund arată că România pierde anual 1,5% din PIB din cauza celor peste un milion de tineri inactivi, așa-numiții NEET’s (Not in Education, Employement or Training). Ce înseamnă pentru ...

Operațiune financiară genială. Din Costa Rica, Elena Udrea a „produs” 670.000 euro în România

Operațiune financiară genială. Din Costa Rica, Elena Udrea a  „produs” 670.000 euro în România
Galerie Foto 560.000 de euro şi 527.000 de lei sunt sumele care au intrat sau care urmează să intre în posesia Elenei Udrea, refugiată în Costa Rica şi condamnată definitiv la şase ani de închisoare, cu executare, în...

Pericolul unui diagnostic pus de „autodidacţi”

Pericolul unui diagnostic pus de „autodidacţi”
Galerie Foto Profesorul doctor Codruţ Sarafoleanu face una dintre intervenţiile cele mai rafinate, preţuită în lume, operează cu un endoscop special la graniţa dintre creier şi fundul nasului, navigând printre neuroni...

Tranzacţii imobiliare de milioane de euro, autentificate de familia Creţeanu la notariatul Ioanei Băsescu

Tranzacţii imobiliare de milioane de euro, autentificate de familia Creţeanu la notariatul Ioanei Băsescu
Galerie Foto Patronii companiei Procema SA, soţii Sorin şi Marilena Simona Creţeanu, au divizat parţial, recent, societatea şi au înfiinţat o altă firmă, căreia i-au transferat dreptul de proprietate asupra mai multor...

Parchetul lui Lazăr declanșează ofensiva perchezițiilor informatice. O firmă din anturajul lui SOV va lucra la implementarea proiectului

Parchetul lui Lazăr declanșează ofensiva perchezițiilor informatice. O firmă din anturajul lui SOV va lucra la implementarea proiectului
Galerie Foto Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pune la cale implementarea unor sisteme informatice de ultimă oră, pentru realizarea perchezițiilor calculatoarelor, telefoanelor mobile și a tabletelor...

Supervizarea supervizării pentru 21 km din Autostrada Lugoj - Deva

Supervizarea supervizării pentru 21 km din Autostrada Lugoj - Deva
Galerie Foto Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR) reia supervizarea lucrărilor la tronsonul 3 de autostradă Lugoj - Deva, după ce, zilele trecute, conducerea Ministerului Transporturilor a acuz...
Serviciul de email marketing furnizat de