Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bucureştii de altădată. Prin anii aceia, Grădina Bordeiului era lipită de Herăstrăul Vechi. Era o adevărată moşie - 80 ha.
Unde să stai mai bine la o tacla decăt intr-o grădină de vară, unde să bei o bere rece şi să savurezi doi mici păstoşi? Grădina Bordei incepea de la Strada Aviatorilor. Era proprietatea familiei pictorului Leca. Prin 1880, Bordeiul era o adevărată pădure cu arbori bătrăni şi poeniţe, şi pajişti frumoase. Obiceiul era ca la Paşte, la Sf. Gheorghe şi la 1 Mai, poporul să petreacă in această grădină. Lumea putea să vină cu proviziile de acasă, precum şi cu vesela, fiindcă aici n-avea cine să servească pe nimeni şi cu nimic.
Un litru. Oamenii alegeau un loc pe iarbă prin tufişuri, unde erau mai mult adăpost şi umbră, intindeau pe iarbă şervete sau ziare, apoi bărbaţii plecau după merinde. Se cumpărau: mititei, caşcaval, păine, ridichi şi oale nesmălţuite de un litru. Omul lua o oală mică nesmălţuită sau mai multe, după poftă, o oală costa 10 bani, şi cu ea se duceau la cumpăratul vinului.
Vinul stătea la rece intr-un gărleci de pivniţă ascuns in butoaie păntecoase. Vănzătorul era un om care sta-n picioare şi nu mai prididea cu cererile doritorilor. Un litru de vin costa 80 de bani. Oamenilor le plăcea şi jocul ăsta cu statul la rănd, cu oala sub cana din care curgea pofticios vinul bun romănesc. Apoi erau mititeii. Mii de mititei. In vremea aceasta, strigăte, chiote, impinsături, inghesuială, mirosuri, răsete, năduşeală, picotealăâ¦
Schimbarea. Era pitoresc - scriu autorii cărţilor despre Bucureşti. Bărbaţii scoteau jiletcile, se deschideau la cămaşă. Femeile cu testemelele desfăcute (of! căldură mare) işi despleteau coadele; toţi erau invioraţi de băutură. Vorbeau toţi deodată, se bucurau sau căntau: "La margine de Bucureşti".
Lăutarii căntau la ureche de inimă-albastră sau căntau şi incet - cele fără perdea. Femeile oftau prelung, după mai mult vin se auzeau chiote, glasurile deveneau răguşite, feţele transpirate, ochii lucioşi. Lăutarii se uitau care e mai "atins" de băutură şi implicit mai deschis la pungă. Cănd apunea soarele, chefliii se distrau spărgănd oalele din care băuseră vinul. asta era obiceiul tradiţional - după ce-au petrecut bine, să se dea cu oalele de pămănt. Ce vremuri fericite!
Astăzi, Grădina Bordei nu mai e la mare preţ. Cineva vrea să construiacă un bloc-mamut acolo. Minciună? Adevăr? Cine ştie! Eh! Cu vremea toate s-au schimbat!
