x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Horele Fraţilor Petreuş din România manelelor

8
Autor: Simona Lazar Tudor Cires 05 Iun 2013 - 20:26
Horele Fraţilor Petreuş din România manelelor
Vezi galeria foto


Dacă rogi un moroşan să-ţi cânte, o să-ţi arunce o căutătură cătrănită: “D-apoi, se zice că omul «cântă» când boceşte la mort!”, ne lămureşte o femeie cu fustă înflorată şi cămaşă albă, cu broderie spartă şi mâneci rotunjite (semn că de multă vreme e femeie aşezată la casa ei; “fetele de măritat au broderie în colţuri, să le deosebească repede feciorii...”). “La ce-i zice la ’mnevoastră «cântec», la noi îi «horă». Dumnealor, Petreuşii (face pluralul ca la un substantiv comun, de-acum), horesc, nu cântă...”.

În şura din crucea satului Sârbi din Budeştii Maramureşului, “Petreuşii” cântă la ceteră şi zongoră cu-atâta foc, de saltă fetele şi ficiorii în dans şi nu se mai opresc. Ne strecurăm printre copiii agăţaţi de uluci şi aruncăm şi noi o privire, spre “ăi cu horele”... Sunt Ştefan Petreuş şi fiu-său, Andrei, dar oamenii, pe-aici – ca şi prin alte ţări – tot “fraţii Petreuş” le spun, ca acum aproape o jumătate de secol, când au dat drumul “horelor” în lume. Bună de gură, femeia asta (care se ruşinează, totuşi, să ne spună cum o cheamă) ne ia la-ntrebări: “’Mnevoastră, acolo, la Bucureşti, ştiţi cum or început Petreuşii...?” Şi ne desluşeşte, c-un zâmbet larg, toată povestea: cum într-o zi Ştefan şi fratele lui mai mic, Ion (Dumnezău să-l odihnească, drăguţu’) s-au coborât din pădure, de pe dealul Chelement, au mers în ograda părintească, au aruncat ţapina şi securea de pământ şi-au zis: “De-acu’, noi ne ducem să ne facem cântăreţi”. Era pe la jumătatea anilor ’60. Drept am zis, mâine-poimâine se face jumătatea de secol!


Cum i-au horit lui Eminescu, la Calgary
Pe “Petreuşi”, tată şi fiu, i-am abordat şi noi imediat ce-au încetat a hori. (Până să pregătim cele trebuincioase pentru interviu, un localnic s-a şi vârât între noi, întinzându-i celui mai vârstnic, lui Ştefan, o... sticlă de horincă, dar una specială, cu clop! Râde: “Uite-aşe, la noi clopu’ stă peste tot, şi-n vârf de şură!”...)

“Ce sunt horele de le-aţi... cântat aici?” (întrebăm, cu un pic de teamă de cuvinte, după desluşirile femeii de mai ’nainte). “Sunt... horile fraţilor Petreuş, hore care au plecat de-aici în toată lumea şi care se întorc înapoi, la rădăcini”, răspunde mai vârstnicul Ştefan. “Ele exprimă sufletul neamului românesc”, duce Andrei mai departe vorba tatălui său. “Sufletul maramureşenilor, al voievozilor români, că ei de aici, din Maramureş s-au descălecat. Cu horile ne-am născut şi ele ne aduc cinste, mândrie...”.

Aflăm că “Fraţii Petreuş” (formaţia, chiar şi după ce a murit Ion, iar Andrei i-a luat locul, păstrează acelaşi nume transformat în renume) abia ce s-au întors din Canada unde au cântat în provincia Alberta, în Edmonton şi Calgary... “Am fost invitaţi de onoare ai comunităţii româneşti de acolo, la dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu. La intrarea în biserica românilor din Calgary (sunt peste 10.000 de români în Edmonton şi alţi 10.000 în Calgary) s-a dezvelit bustul poetului. Am avut onoarea să fim de faţă. Şi a fost muzică cu lacrimi, muzică istorică, muzica neamului. A fost muzica sufletului nostru”... Ştefan Petreuş, cât este el de puternic şi de purtat prin lume, se opreşte c-un nod în gât şi ochi înlăcrimaţi.

“Mulţi români pleacă în lume supăraţi pentru că nu ştiu cine sunt”
Căutăm să-i abatem atenţia vorbind cu cel mai tânăr, cu Andrei – care şuguieşte spunându-ne că-şi caută nevastă şi că de asta bate satele maramureşene, poate-i iese una în cale; de ce nu acolo, la Sârbi, unde toate-s frumoase şi-l sorb din priviri. “Trebuie să-mi fac familie, să am copii, să ducă horele Fraţilor Petreuş mai departe...” E plăcută această determinare a tânărului maramureşean de a ţine viu folclorul, de a-i asigura trecerea spre alte generaţii. “Eu am crescut cu horele tatei şi ale unchiului meu, cu horele maramureşenilor. De când mă ştiu, asta am vrut să fac, să duc horele în lume, să mă ducă ele pe mine prin tot locul pe unde sunt români. Noi am făcut o asociaţie culturală, am derulat nişte proiecte pentru sprijinirea şi promovarea culturii tradiţionale. Chiar am făcut un proiect cu numele «Tinerii în căutarea identităţii folclorice». Mulţi dintre români pleacă în lume supăraţi. Dar dacă ştiu cine sunt şi de unde vin, sunt mândri şi cu fruntea sus. Aşa că e foarte important să păstrezi ce ţi-au lăsat strămoşii. Noi zicem că tradiţiile nu vor muri şi nu se vor pierde pentru că avem şi dovezi în sensul acesta: nu există petrecere şi nuntă care, după un ceas, să nu continue cu «Şi-aşa beu oamenii buni!». Puţini ştiu, poate, că aceasta-i tot o horă de-a fraţilor Petreuş... dar important e că hora asta trăieşte şi după o jumătate de secol!”. “Orice creaţie străină de folclorul autentic şi care vine la noi, n-o primeşte pământul”, zice şi Ştefan. “La noi, în Maramureş, n-o să auziţi nici manele, numai hore şi hore dintr-ălea vechi...”.

“Horele care nu mor”, crede bătrânul “frate Petreuş” sunt garanţia că, într-o zi, “maramureşenii mei se vor întoarce acasă. Acu’, mă duc eu la ei, pe unde s-au rătăcit prin lume, dar într-o zi se vor întoarce acasă şi vor deschide afaceri, vor face case frumoase... O ţară aşa frumoasă cum îi România, un loc aşa frumos cum e Maramureşul, nu cred că nu-şi vor reveni. N-ar răbda Dumnezeu ca ţara asta să nu-şi revină, câtă vreme românii vor fi mereu mândri de moşii lor, de istoria lor, de plaiurile astea frumoase!”.

Tot ceea ce ar părea puţin patetic, rostit în alt context, acolo, în inima acelui sat – care, încă, nu are apă curentă pe toate uliţele şi unde drumurile încă sunt pline de colb – capătă altă rezonanţă. “Eu am vorbit cu românii peste tot pe unde am fost şi să ştiţi că ei gândesc ca mine. Simt ca mine. Sângele apă nu se face. Să vă zic o poveste. Am ajuns undeva în Canada, lângă Edmonton, şi am dat peste nişte români vechi, români care se trag din Boian, de lângă Cernăuţi, deci români curaţi. A fost să-i ducă în Siberia, dar ei nu s-au lăsat şi au emigrat tocmai în Canada şi acolo, lângă Edmonton, şi-au refăcut satul lor din Bucovina şi i-au spus tot aşa: Boian. Cu ei împreună am horit şi am lăcrimat. Şi să vă mai zic ceva: bunicul meu a murit în primul mare război, pentru apărarea provinciilor româneşti; nici noi nu ne lăsăm şi luptăm mai departe, cu armele noastre, cu cetera şi cu zongora...”

Şi tu eşti român. Aşteptăm gândurile tale. Comentează !

Citeşte mai multe despre:   fratii Petreus

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!
Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, p...

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete
Galerie Foto Cele 35 de termoscanere pentru măsurarea temperaturii corporale, achiziționate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, fără licitație, fără anunț de participare, sunt livrate de una dintre companiile grup...
Serviciul de email marketing furnizat de