x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

În ajunul Floriilor, maramureşenii şi bucovinenii au copt împreună "pasca gigant", de 15 metri lungime

2
Autor: Simona Lazar Tudor Cires 28 Apr 2013 - 01:40
În ajunul Floriilor, maramureşenii şi bucovinenii au copt împreună "pasca gigant", de 15 metri lungime
Vezi galeria foto


Socăciţele din Botiza Maramureşului, brutăriţele (şi brutarii) din Tocilenii Bucovinei au reuşit sâmbătă, împreună, să coacă o "pască gigant", lungă de 15 metri. S-a întâmplat în Parcul Naţional din Bucureşti, acolo unde, până pe 4 mai, are loc Târgul de Paşti.
Reporterii Jurnalului Naţional au fost acolo şi au urmărit procesul preparării tradiţionalei copturi de pascale, luând, de la Iulia Corău - din Botiza - şi de la Elena Timofti - din Tocileni - reţetele specifice acestei sărbători, în cele două vechi provincii româneşti, separate de culmile Carpaţilor Orientali şi unite de legenda lui Dragoş, descălecătorul de ţară.

"Floriile" din ajunul Floriilor sau copturile din Sâmbăta lui Lazăr

Este Sâmbăta lui Lazăr, ajunul Floriilor, când în satele maramureşene obiceiul este de a se împărţi, de sufletul celui duşi, nişte copturi speciale care poartă numele de... „florii” (ca şi sărbătoarea de a doua zi). Ştim că asta se întâmplă prin toate satele de pe văile Izei, Marei şi Cosăului, dar nu ne-am fi imaginat să primim, în sâmbăta aceasta a morţilor, o bucată de „florie” tocmai în miezul încins al Bucureştiului. Dar asta s-a întâmplat, în Parcul Naţional din Bucureşti, la Târgul de Paşti, atunci când am rugat-o pe Iulia Corău din Botiza să ne desluşească rostul maramureşencelor pe lângă cuptoarele tradiţionale ale Centrului Cultural „Mihai Eminecu” din sectorul 2. Aşa se face că am mai amânat puţin povestea „pascăi gigant” şi ne-am oprit asupra „floriilor”. „La noi, în sâmbăta morţilor, se duc la biserică colăcei, florii, sarmale şi se face pomană pentru cei morţi. „Floriile” sunt pâini frumos ornamentate cu Sfânta Cruce, dar şi cu flori, păsări, ca simboluri ale primăverii, ale renaşterii naturii. Se dau de pomană aceste pâini înflorate, din care cel care le-a primit va mânca numai în Duminica Floriilor. Dar poate vreţi să ştiţi cum se prepară!?”... Cum să nu! „Este un aluat normal de pâine, pentru că nu se pune altceva decât făină, drojdie şi sare. Totuşi, mai este post... Aluatul este frământat foarte mult, poate chiar mai mult decât cel de cozonac. Cu cât este mai mult frământat aluatul, cu atât este mai bun. Se lasă la dospit, după aceea se aranjează în tavă, se fac ornamentele, se lasă să dospească încă o dată în tavă şi se pune pe vatră, în cuptor. Înainte de a le pune la cuptor, putem să le dăm cu puţină apă cu zahăr, iar după ce le scoatem din cuptor, la fel, ca să fie coaja cât mai strălucitoare”.

Pasca socăciţelor din Maramureş

Partea cu „floriile” sau pâinile înflorate înţeleg că e „bonus” la proiectul cel mare al de a pregăti o pască uriaşă, lungă de 15 metri şi lată de o jumătate de metru. E drept că, oricât de vrednici ar fi, şi maramureşenii, şi bucovinenii, pasca asta nu le-ar ieşi nicidecum „dintr-o bucată”... Nu s-au făcut încă nici cuptorul acela suficient de adânc, nici lopata care să ţină o pască uriaşă. Aşa că pasca se va coace pe bucăţi... Aşezaţi unii lângă ceilalţi, trudesc împreună să facă... pasca cea bună, doar că fiecare o va pregăti şi o va coace în felul său. Botizencele au ales să facă pasca de formă dreptunghiulară, în tava cea mare de copt, cu semnul Crucii, cu flori, cu frunze, cu sfoara împletită. Aşa, ca acasă... Câte păşti vor trebui ca să se împlinească numărul de metri... Nimeni nu mai stă să socotească. De dimineaţă, tot robotesc, tot dau zor, frământă, decorează, coc şi iar frământă, decorează, coc...
„Pentru pască am folosit reţeta de Paşti... pasca e de dulce, cum se spune. Am folosit şi ouă, şi zer, la frământat, şi brânză, la umplutură... Că altfel nu ar fi pască!” Secrete? „Cu cât pune gospodina mai multă dragoste în pască – şi la frământat, şi la pregătit umplutura, şi la copt -, cu atât pasca este mai bună. Ca ingrediente: pe lângă făină, apă, sare, se adaugă ouă, se frământă cu zer, împreună cu apă, şi la sfârşit se pune puţin ulei. Iar umplutura se face din brînză de vacă dulce, cu stafide, cu zahăr, scorţişoară, vanilie. La un kilogram de făină, punem cam trei ouă, iar la un kilogram de brânză – 2 ouă întregi şi încă două gălbenuşuri.”

Bucatele de pe masa de Paşti, la Botiza

Mai aflu de la Iulia Corău că de Paşti, la Botiza, „la toată casa există cozonac, pască, ouă roşii, miel umplut, cârnaţi. Toate se pregătesc de sâmbătă seara, se pun în traistă şi se merge cu tot cu traista la Înviere. Preotul slujeşte şi când se termină slujba de înviere sfinţeşte „paştile”. Noi de acolo venim acasă cu traista cu bucate sfinţite şi în toate zilele de Paşti prima dată trebuie să mâncăm „slujit” şi apoi se mănâncă altceva”.
Mai avem o nedumerire... că-i prima dată când auzim de... coş de miel umplut (coşul pieptului, că despre asta este vorba!). Nu se putem astâmpăra curiozitatea, aşa că e musai ca socăciţa Iulia să ne dea reţeta. „Se scot toate măruntaiele, se spală, se fierb, se toacă, se amestecă apoi cu foarte multă verdeaţă, cu ou, şi se umple numai coşul mielului, făcând o tăietură între carne şi coaste”. Practic, înţelegem noi, umplutura se „îndeasă” în acele „buzunăraşe” tăiate. „Se poate umple şi piciorul de miel, tot aşa, tăind buzunare în carne, dar la noi mai mult coşul mielului se umple...”. Pus în tavă, la cuptor, coşul de miel umplut se stropeşte din când în când cu vin, în care s-au adăugat niscaiva condimente (na, că secretul ăsta nu l-am mai „smuls”). La masă, se serveşte cu salată verde, cu ridichi, cu ceapă verde. Din miel, botizencele nu prepară borş, ca prin alte colţuri de ţară, ci... „zeamă acră” (care, aveam să aflăm, în ciuda numelui, nu e chiar atât de acră, ca zeama dreasă cu borş de putină!). „La noi, la Paşti, se face zeamă acră, o reţetă tradiţională care se face numai în sărbătorile mari, la Paşti şi la „ruptul sterpelor”, adică atunci când se separă oile sterpe de cele cu miei, care dau lapte. Atunci se face zeamă de miel. Se fierbe carnea de miel, cu morcovi, cu ceapă, cu rădăcină de pătrunjel, după care se adaugă ouă fierte, ouă crude, se acreşte cu smântână fermentată şi se pune cimbrişor de câmp. Este nemaipomenit de bună!”.

Veşti din satul Patriarhului Teoctist

Bucovinenii, megieşii maramureşenilor cu care am vorbit dintru început, aveam să aflăm că au venit în inima Capitalei tocmai din satul de baştină al Patriarhului Teoctist... Doamna Elena Timofti ar vrea să-mi spună întâi şi-ntâi despre cum satul lucrează să deschidă, în curând, un muzeu dedicat memoriei acestuia, chiar în casa sa părintească...
„Satul nostru a dat României una dintre cele mai mari personalităţi şi anume pe Prea Fericitul Patriarh Teoctist, Dumnezeu să-l odihnească. El ţinea foarte mult la satul său şi mereu de interesa de cum o duc oamenii, de şcoala din sat, de copii, de modul cum sunt educaţi... El a rămas în memoria noastră o personalitate deosebită, un om integru. Chiar şi acum, noi simţim protecţia lui. Am avut fericirea de a petrece în preajma lui mai mult de trei ore, în timpul ultimei deplasări pe care a făcut-o în satul nostru. La 90 de ani ţinea minte toate tarlalele, ce denumiri aveau, ale cui fuseseră, ştia totul despre locul de unde a plecat în misiunea care i-a fost dată”. În ce priveşte casa părintească a Patriarhului, cea menită să devină muzeu, Elena Timofti ne mai spune: „A fost o dorinţă a noastră, a tocilenilor, să avem această casă în rândul monumentelor. Noi i-am sugerat acest lucru şi Prea Fericitului Teoctist când a fost ultima dată în sat, dar în modestia care l-a caracterizat până la capăt, nu şi-ar fi dorit ca să rămână o povară pe umerii oamenilor din satul unde s-a născut. Noi, totuşi, ne-am ţinut de gîndul nostru, restaurarea casei este aproape finalizată, va fi dotată cu obiecte care i-au aparţinut – ţinute, manuscrise şi tot ce ţine de neamul lui – şi va constitui pentru români un loc de pelerinaj”.

Inimă bună - cozonac pufos! Inimă rea - borş acru!

„Noi am venit prima dată la Bucureşti, la un târg de Paşti, chemaţi chiar de Prea Fericitul PatriarhTeoctist”, îmi spune Elena Timofti, după care acceptă, în sfârşit, să vorbim şi despre „pasca gigant”.
„Aşa un eveniment nu poate fi realizat decât într-o echipă foarte bine sudată, într-o echipă şi totodată într-o familie”, subliniază ea, iar de peste umărul ei, cel mai vrednic brutar din Tocileni ne confirmă că aşa este (doar el nu-i altul decât soţul şefei acestei echipe minunate!). „Am venit în Bucureşti să arătăm cum se pregătesc oamenii din Bucovina să întâmpine sărbătoarea Învierii, cu pască şi cu cozonac”. Pasca bucovineană, spre deosebire de cea maramureşeană, este rotundă, „dar sunt diferite şi prin conţinut”. Cum anume? „Pasca noastră conţine mai multă brânză, iar aluatul este acelaşi cu cel folosit la cozonac. Materiile prime le-am adus pe toate de la noi din sat. Să ştie cei care vin aici că noi folosim smântână din lapte, brânză din lapte – nu dintr-acelea de la magazin cu fel de fel prin ele –, că am adus făină măcinată la noi la moară. Drojdia, doar, e cumpărată...”
Dar iată şi reţeta de pască „de Tocileni”... „Pasca are două componente principale: 1. aluatul (iar noi folosim aluatul pentru cozonac, care conţine făină, drojdie, smântă, zahăr, arome şi lapte); 2. umplutura (pentru care folosim brânza de vaci, zahăr, ouă şi coajă de lămâie). În zona noastră, pregătirile pentru sărbătorile Sfintelor Paşti încep prin primenirea gospodăriilor, a caselor, fiecare mebru din familie, de la cel mai mic, la cel mai în vârstă, are misiunea lui. Abia apoi încep pregătirile pentru ceea ce se pune pe masă. Se fac pasca şi cozonacul, mielul, ouăle roşii. Le aranjăm în coş, mergem la Înviere, sfinţim bucatele, iar imediat ce ajungem din nou acasă, întindem masa, ciocnim ouăle şi unul spune: Hristos a Înviat! , iar celălalt răspunde: Adevărat a Înviat!”.
Mai cerem detalii. Mielul de Paşti: „Spălat, curăţat, se ţine în baiţ, cu vin alb de butuc, 24 de ore, îl scoatem din baiţ, îl aşezăm în tava cu ulei şi îl dăm cu ulei. Pregătim mujdei de usturoi cu ulei mai mult. Din când în când ungem mielul cu acest mujdei. Cam în două ore este rumenit şi este numai bun de mâncat, cu mămăligă şi cu mujdei...”
În ce priveşte reţeta de cozonac, am reţinut următorul sfat: „Secretul nu constă numai în reţetă. Un „ingredient” important este răbdarea, pentru că un aluat de cozonac se frământă două ore, două ore jumătate şi la noi aşa se spune din bătrâni: persoanelor care sunt mai cătrănite la suflet nu le iese niciodată cozonacul şi pâinea. Trebuie să ai credinţă şi să ai un suflet bun. Cine n-are inimă bună, să-şi pună soţul la frământat. Femeia care-i mai acrită, să se apuce să umple borş, că sigur îi iese acru!”.
Cam asta e cu poveştile pascale, în Maramureş şi-n Bucovina. Cât despre „pasca gigant”... mult a fost până s-a făcut – frământat, crescut, copt. Că de mâncat, s-a mâncat cât ai zice... peşte! Apropo de peşte, nu uitaţi că duminică-s Floriile şi e dezlegare la peşte!


Fotografii: Tudor Cireş

Citeşte mai multe despre:   reportaj,   sarbatori pascale,   florii,   targ traditional,   maramures,   bucovina

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Se îngroașă gluma. Conflict de interese în afacerile lui Barna pe fonduri UE cu Consiliul Județean Alba

Consiliul Județean Alba aproba, în 2013, înființarea unui ONG care să se ocupe de implementarea de proiecte și de programe pentru domeniul de la Sâncrai, devenind unul dintre acționarii acestei organizații....

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție îi îngrozește atât de tare pe procurorii din CSM, încât șapte dintre aceștia, în frunte cu vicepreședintele Consiliului, procurorul Nicolae Solomon,...

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României
Completul Penal de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care, în primăvară, a transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene un set de întrebări dacă se pot încălca...

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală
Din păcate, cancerele din cavitatea bucală se întâlneasc tot mai des. Necazul este că bolnavii de acest tip de cancer se prezintă târziu la clinicile de chirurgie oro-maxilo-facială, când li s-a deformat figura...

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției
Galerie Foto Anunțată, încă dn data de 4 octombrie, ședința Plenului CSM de ieri, în care ar fi trebuit să fie validate, după mai bine de patru luni de zile, rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de...

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București
Galerie Foto Afacerile politice, economice și mai puțin vizibile ale unor înalți oficiali americani democrați în România urmează să facă obiectul unor dezvăluiri de proporții, conform afirmațiilor făcute, duminică sear...

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an
În popor umblă vorba că mai nimeni nu scapă de o suferinţă reumatismală. De la bunici, la colegii de serviciu, chiar şi unii de vârstă tânără, se vaită adesea de dureri în articulaţii. Reumatologul...

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă
Galerie Foto Toate probele relevante elucidării cauzei “Caracal”, solicitate, în scris, de către avocatul familiei Măceșanu conducerii DIICOT, care constituie, totodată, și echipa care lucrează la acest dosar, au fost...

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea
Galerie Foto Lovitură devastatoare aplicată de Curtea de Apel Bucureti într-un dosar civil în care protagonistă este controversata judecătoare, exclusă din magistratură, Camelia Bogdan. Instanța a decis ca să anuleze o...

Viaţa de student din Bucureşti

Viaţa de student din Bucureşti
Galerie Foto Independenţă, distracţie, prieteni noi, dezvoltare personală şi profesională, studiu sau, pe scurt, viaţa de student în Bucureşti. Acestea sunt câteva caracteristici specifice, ce se individualizează...

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică
Galerie Foto Ipocrizie și dublu standard în legătură cu respingerea candidaturii Rovanei Plumb pentru poziția de comisar european pe domeniul Transporturilor. Candidatul român a fost respins de Comisia JURI a Parlamentului...

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein
Galerie Foto În august 2019, miliardarul american Jeffrey Epstein a fost găsit mort în celula sa. Iar presa americană a publicat agenda conținând contactele controversatului miliardar, acuzat de pedofilie, în această agendă...

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea
Publicația bugetul.ro continuă o investigație demarată, anul trecut, de “Jurnalul”, referitoare la afacerile liderului USR, Dan Barna (FOTO), derulate cu statul și descoperă o informație mai mult decât...

Fumătorii şi obezii au risc mai mare de cancer la rinichi

Fumătorii şi obezii au risc mai mare de cancer la rinichi
Cancerul de rinichi - din parenchimul rinichiului, din ţesuturile organului - este forma cea mai violentă din toate formele de cancer ale aparatului renal. Din păcate, cancerul de rinichi este descoperit târziu, în...

Bătaie de joc! Recursul CSM cu privire la gradul lui Kovesi se judecă… peste doi ani și o lună

Bătaie de joc! Recursul CSM cu privire la gradul lui Kovesi se judecă… peste doi ani și o lună
Galerie Foto Secția de Contencios Administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu recurs de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a atacat hotărârea Curții de Apel București prin care a fost...
Serviciul de email marketing furnizat de