x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La prăşit printre andive

0
Autor: Carmen Preotesoiu 18 Oct 2007 - 00:00
La prăşit printre andive


Sunt singurii din ţară care deţin secretul. Produsul lor concurează cu cele mai rafinate delicatese. Oamenii din comuna Gherăieşti, judeţul Neamţ, trăiesc de mai bine de 80 de ani din cultivarea andivelor. Dacă in trecut nu era om care să nu cultive preţioasele legume, acum se impuţinează mereu, din cauza muncii grele şi migăloase, dar şi a lipsei de angrosişti care să le cumpere marfa la un preţ demn de munca lor.


De-ndată ce ogoarele incep să fie impănzite de frunze mici şi verzulii oamenii din Gherăieşti nu mai au somn. Cu noaptea in cap, işi pun săpăliga la spinare şi iau drumul cămpului. Căci toată avuţia lor este in sămănţa aceea azvărlită in pămănt, de cum primăvara intră in luna aprilie. Asemenea cărtiţelor, se tărăsc in genunchi printre răsaduri, scormonind cu măinile şi, arareori, cu hărleţul fiecare fir de buruiană care le invadează cultura. Nu au şcoli inalte, nu au ieşit in lume decăt in pieţele bucureştene, nu ştiu prea multe despre mersul ţării şi nici de promisiunile politicienilor nu le prea pasă. Şi de ce şi-ar mai chinui mintea cu vreo reţetă a succesului, cănd ei, de fapt, au descoperit leacul care i-a vindecat de sărăcie: cultivarea andivelor.


PLANTÃ... CU DICHIS. Oamenii din Gherăieşti se pot măndri că au ceva ce doar Franţa, Spania sau altă ţară cu mare putere financiară posedă. Andivele, "fructe crescute in copaci", după cum le consideră unii tineri bucureşteni care văd pentru prima oară leguma lunguiaţă şi albă, constituie adevărate delicatese pentru lumea bună, dar mai ales instărită, a marilor oraşe. Căci un lucru e cert: nu oricine işi permite să dea peste 100.000 de lei vechi pe 4, 5 "păpuşoi", după cum ii numeşte tanti Silvia, una dintre cele mai destoinice şi mai pricepute in a brodi cele mai gustoase andive, pentru a fi taman bune pentru salatele unse cu un pic de ulei de măsline, atăt de savurate mai ales de generaţia a treia. "Nu oricine ştie să aibă grijă de ea. Nici prea multă apă, nici prea puţină, nici prea multă căldură, nici prea puţină, nu trebuie stropită cu nimic şi, cu toate astea, trebuie să ai grijă să nu intre dăunătorii in ea", enumeră inginerul agronom Silvia Tamaş condiţiile care trebuie indeplinite. Şi dacă astea ar fi suficiente, nu s-ar mai codi orăşenii care vin in vizită la Gherăieşti, dornici de imbogăţire rapidă cu afacerea de andive. Cănd aud că din primăvara asta pănă in primăvara cealaltă nu trebuie să ieşi din răndurile de andive, că an de an trebuie să schimbi pămăntul pe care ai cultivat ultima oară, şi apoi să ştii cănd să le uzi, dar şi cănd să le scoţi din pămănt, mai toţi, speriaţi, fac cale intoarsă.


BORDEIE PENTRU ANDIVE. Tanti Silvia are 53 de ani. Şi, de cănd era de-o şchioapă, tot printre andive a crescut. A văzut la tatăl ei cum semăna planta şi nu uşor i-a fost să prindă secretul unei culturi bogate. "Semănăm cu calul, apoi vine perioada de scărit, un fel de praşilă cu săpăliga, după care urmează răritul, praşila cu sapa, combaterea dăunătorilor", enumeră femeia muncile pe care le face pănă ajunge la scoaterea legumelor din pămănt. Iar toamna vine parcă momentul cel mai dificil, nu atăt pentru că ar fi munca mai multă, ci mai cu seamă pentru că atunci se văd talentul şi indemănarea omului. Toamna se sapă in adăncul pămăntului bordeie acoperite cu acoperiş de paie in care se aşază andivă lăngă andivă, după ce in prealabil au fost curăţate fiecare in parte de frunze, verificate dacă sunt bune pentru sămănţă sau pentru măncare. Astfel, aşezate ca la expoziţie, andivele se inşiră una după alta, oblic, după care peste ele se presară un strat de pămănt, apoi altul de andive pănă ce bordeiul se umple, iar in creştetul lor se pune strat inalt de pămănt stropit cu apă, atăt căt trebuie, pentru ca rădăcinile ingropate in ţărănă să prindă viaţă şi să se formeze astfel andiva.


TE SCOATE DIN SÃ...RÃ...CIE. Tanti Silvia are ochii ageri şi măinile aspre. Pentru a avea grijă de andive a lăsat orice treabă. Zice ea, fără sfială: "Dacă nu erau andivele istea, apăi nu mai făceam io nuntă la fiică-mea, tocmai in Bucureşti, şi nici case nu mai inălţam. După 30 de arii de pămănt, anul trecut am scos cam 120 de milioane de lei vechi. Ce alte legume imi aduceau atăţia bani?". "De-ndată ce ele trec prin perioada de răcire, scoatem rădăcinile din pămănt şi le băgăm in bordei. Acolo, in pămănt, timp de 40 de zile facem foc cu lemne, in sobă, şi zi şi noapte trebuie să avem grijă să aibă temperatura constantă de vreo 25 de grade. Dacă incepe să se aşeze un strat alb ca o păclă deasupra pămăntului din bordei, e clar că a dat mucegaiul in ele, iar cultura poate fi compromisă", dezvăluie tanti Silvia unul dintre secretele andivelor. Secretele sunt multe, iar dacă in trecut aproape toată comuna era cultivatoare de andive, acum dacă mai sunt 800 din 7.000 de oameni, căţi numără localitatea. "Tinerii ar face orice, numai la andive nu s-ar băga, că tare-i greu să stai un an intreg numai pe cămp, iar dacă dă Dumnezeu ca acum o secetă, nu se face nimic", spune agronomul comunei. Silvia Gherghel este poate printre puţinii, dacă nu singura, care au reuşit să aibă anul acesta o cultură frumoasă. Şi asta nu pentru că Dumnezeu ar fi făcut o minune in cazul ei, ci pentru că, avănd acei căţiva ari in grădină, a reuşit să ude. Bucuria-i mare, mai cu seamă că numai ei, gherăieştenii, ştiu căt de muncite sunt palmele lor, dar şi căt de mulţi bani investesc. Numai un kilogram de sămănţă autohtonă depăşeşte suma de două milioane de lei vechi iar cea străină ajunge şi la cinci milioane de lei vechi. "Nu mai pun la socoteală erbicidele, curentul, lemnele de foc, care ne usucă, şi nici munca mea", se vaită femeia.


"TRADIŢIA COMUNEI SE PIERDE". Priveşte lung in zare, işi şterge fruntea de sudoare, respiră greu. De cănd se ştie, tot la andive a muncit. Cum ar putea să renunţe, cănd supărarea sa este că tradiţia cultivării andivelor este pe cale de dispariţie? Şi tot ea se consolează cu voce scăzută: "Apăi, pănă ’om putea, tot ’om cultiva. Dumnezeu să ne ţină zdraveni". Bordeiul lui tanti Silvia este inceput. Femeia mai are un pic şi trebuie să scoată rădăcinile din pămănt. Işi scuipă in palme, apucă hărleţul şi incepe, asemenea unui bărbat, să sape adănc, ca nu cumva vremea culesului să sosească şi bordeiul să nu fie pregătit. Căci, pentru tanti Silvia, ca şi pentru mulţi dintre gherăieşteni, un lucru este cert: soarta familiei sale se află in păpuşoii aceia lunguieţi şi albicioşi, "măndria comunei".


De la capăt

Sămănţa de andivă, "Cicoare de Bruxelles" cum este ea numită, a fost adusă in Gherăieşti prin anii ’30 de directorul Fabricii de Zahăr din Roman, un cetăţean belgian. Printre puţinii care s-au incumetat atunci să planteze seminţele a fost şi nea Dumitru. Omul merge la Bucureşti de 50 de ani, dar nu cunoaşte decăt un singur drum: Gara de Nord - Piaţa Obor. Pleacă mai cu seamă iarna, prin preajma Crăciunului, cu sute de kilograme de andive, aşezate una lăngă alta, ca şiragurile de perle in cutii mari, şi nu are decăt un singur gănd: să dea mai repede marfa, "că, dacă o ţii mai multe zile la lumină, andiva se deschide, se usucă şi nu mai are acelaşi gust". De vreo trei ani s-a lăsat, după ce a fost printre primii cultivatori din comună. Sumele mici, de doar 20.000 de lei vechi pe kilogram pe care i le oferă angrosiştii, cu plata peste 30-40 de zile de la livrarea mărfii, l-au dat inapoi. Acum insă ii e dor să mai cureţe la "păpuşoi" şi să sape la bordeie in care să-i adăpostească pe timp de iarnă. Şi nu mai stă pe gănduri şi aruncă vorba hotărăt: "La anul mă apuc iar să cultiv vreo 10-15 arii, pănă mai pot să-mi ajut şi io copiii cu nişte bani" şi ne arată imensitatea de casă pe care fata, plecată in Italia, a inceput să o construiască. Soaţa sa tanti Elisabeta, de 78 de ani, nu se dă in lături, mai ales că tot satul ştie că este de neintrecut cănd vine vorba despre ingrijitul plantelor.


Citeşte mai multe despre:   reportaj,   cănd,   tanti,   andive,   pamant,   silvia

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de