x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Viaţa la minus 50 de grade. Mărturii de la Polul Frigului. Povestea româncei care a trăit, de bună voie, 10 ani în cel mai rece oraş de pe planetă

3
Autor: Simona Lazar Tudor Cires 28 Ian 2014 - 18:04
Viaţa la minus 50 de grade. Mărturii de la Polul Frigului. Povestea româncei care a trăit, de bună voie, 10 ani în cel mai rece oraş de pe planetă Cu Natanael si Dorotea in mijlocul iernii yakute
Vezi galeria foto


N-o sperie codul roşu de frig şi ninsori. Şi de ce ar speria-o? A trăit 10 ani la Polul Frigului şi-mi zice că a fost un timp când putea să-ţi spună, cu precizie, dacă afară sunt 20 sau 25 de grade - cu minus!!! - doar după cât de tare simţea ciupiturile gerului în obraji. Dana Sisoev - "de fapt, numele meu, din documentele ruseşti, era Adriana Daniela Amfilovna Sisoeva, m-am obişnuit cu el şi îmi place aşa" - este o româncă născută-n Banat, pe care focul dragostei - pentru un yakut - şi dorul de aventură au mânat-o până-n cel mai rece oraş de pe planetă, la Yakuţk, în Siberia, Republica Sakha din Federaţia Rusă (mai simplu: Yakuţia).
Pe Dana Sisoev n-o sperie gerul, nici vântul, nici temperaturile scăzute. O dezamăgeşte, poate, veşnica derută în care intră românii la fiecare ninsoare mai consistentă. Dar nu vrea să vorbim despre asta. Mai bine alunecăm în trecut - ca o sanie pe derdeluş -, bucuroşi să descoperim, alături de ea, trăiri şi sentimente unice, la minus 50 de grade Celsius!

Un oraş în Guiness Book
"În 1999, când m-am mutat în Yakuţk, căciulile cu urechi mi se păreau caraghioase. M-am împotrivit ideii de a-mi cumpăra una, dar nu am avut de ales", spune ea, continuând: "Curând, aveam să mă obişnuiesc, iar când începeau să mă usture tare obrajii, mi-aş fi dorit să-mi acopere mai mult faţa". Frigul e coordonata principala a oraşului care are câteva "intrări" în Cartea Recordurilor: 1) cea mai joasă temperatură înregistrată pe Terra: minus 64,4 grade Celsius; 2) cea mai mare diferenţă între temperatura cea mai joasă şi cea mai înaltă, în cursul unui an (aproximativ 70 de grade Celsius, de la minus 48 la plus 32 de grade - dar au fost şi veri în care temperatura a ajuns la plus 38 de grade Celsius); 3) cel mai mare dans în cerc (la care au participat 15.293 de persoane, care au dansat Osuokhai, dansul tradiţional al populaţiei Sakha, în 23 iunie 2012).
Dintre toate acestea, pe noi ne interesează cele legate de frig.

Iarna pe malul fluviului Lena
Iarna nu-i ca vara, nici la Yakuţk. Dar timpul - sutele de ani de trai pe malul Lenei, fluviul care străbate oraşul - i-a învăţat pe cei de aici să fie prevăzători, să nu fie prinşi niciodată descoperiţi: "Transportul cu feribotul peste Lena se închide pe 20 septembrie, dar după numai două luni fluviul e atât de îngheţat încât se amenajează drumul pe gheaţă, care e suficient de groasă încât să susţină greutatea oricărui vehicul. Fluviul are... 7 km lăţime. N-au fost niciodată cazuri de blocaj din cauza zăpezii prea abundente. Autorităţile par a fi mai bine pregătite pentru a curăţa drumul". Pe străzile din oraş şi pe şoselele din afară se aruncă nisip din belşug. "Iar atunci când ninge foarte tare, zăpada este încărcată în camioane şi scoasă din oraş".
Care e cronologia (obişnuită) a iernii yakuţiene? "Îngheţul dă la începutul lui septembrie, iar prima ninsoare vine la începutul lui octombrie. Octombrie seamănă cu ce ştiam de acasă, cu «iarna românească». După aceea, mai ninge abia în martie, dar e un altfel de timp, mai luminos. În lunile de iarnă calendaristică - decembrie, ianuarie, februarie - nu ninge aproape deloc. Temperaturile sunt constant sub minus 40 de grade - cea mai scăzută temperatură pe care am prins-o eu acolo a fost de minus 57 de grade. În schimb, e ceaţă groasă. Ca să înţelegeţi, imaginaţi-vă cea mai joasă temperatură pe care aţi trăit-o vreodată, plus ceaţă, plus întuneric. Şi înmulţiţi asta de cinci-şase ori. Ziua e atât de scurtă, încât timp de trei luni soarele nu se vede. Întunericul şi ceaţa sunt mult mai greu de suportat decât frigul", spune Dana Sisoeva. "N-aş putea spune că oamenii locului se plâng de vreme rea. Ei ştiu că ea va veni şi se pregătesc pentru asta. Fiecare are un termometru la fereastră şi se îmbracă ţinând cont de cât e de frig. Până la minus 35 de grade, nimeni nu are vreo problemă. Eu alergam zilnic o oră. Abia sub această temperatură vorbim despre frig şi vreme rea". Datorită aerului uscat, însă, nu se pune problema să te îmbolnăveşti. Apar doar unele probleme cu respiraţia, când temperatura e sub minus 50 de grade şi trebuie să faci drumuri lungi.
"În noiembrie, ziua devenea atât de mică încât abia o observai strecurându-te pe lângă tine", în cele două ore cât stătea pe cer "soarele era doar o pată albicioasă, în acest amestec de întuneric şi ceaţă". "Negura ce învăluia oraşul săptămâni, chiar luni întregi, arunca un văl gros în faţa ochilor mei nedeprinşi a ghici forme şi culori furate de vântul ce le muta dintr-un loc în altul. Pâcla deasă îmi intra în nări, ameninţând să mă sufoce, iar cu mănuşa groasă, pe care o ţineam în dreptul nasului, ferindu-l de îngheţ, mă străduiam parcă să o împiedic să îmi pătrundă în suflet."
Pâcla nu i-a intrat în suflet. A intrat însă acea căldură specifică Siberiei. Acea căldură pe care rusul o numeşte "uiut" şi care înseamnă mai mult decât dogoarea focului, dogoarea inimilor celor care împărtăşesc aceeaşi poveste de viaţă.

Despre căldură, altfel
Şi fiindcă am scris deja câteva sute bune de cuvinte despre frig, acum vom scrie despre căldură. "Oamenii nu fac economie la încălzire. Nici nu-şi permit asta!", povesteşte Dana Sisoeva. "În autobuze, în magazine, e destul de plăcut. Întotdeauna a fost cald în apartament, chiar umblam desculţi, iarna." Ne reţine atenţia povestea Crăciunului din 2002, la puţină vreme după ce se năsucse fiica lor, Dorotea: "La geamuri se formase un strat de gheaţă gros de vreo 10 cm, dar nu prea conta, diferenţa dintre zi şi noapte pălise. Şi plângeam răpirea soarelui, biruinţa ceţii, îndrăzneala pereţilor care se tot strângeau în jurul meu... Cu copilul în braţe, făceam trei paşi înainte şi trei înapoi, în spaţiul îngust. Poate că şi pereţii făceau paşi, de frig sau de plictiseală. Sau poate că au început să danseze, se apropia Crăciunul şi-l ascultam pe Hruşcă de dimineaţă până seara târziu. Nu ştiu dacă se pricepeau ei, pereţii, pe muzică românească, de-aia rămâneau ba cu un pas în urmă, ba o luau cu prea mulţi înainte". Şi totuşi, în lumea aceasta aparent ostilă, Dana Sisoev - născută Liubimirescu, la Anina, un orăşel minier din Banat - a ales să-şi aducă pe lume copiii, aşa cum într-o lume aparent ostilă Maria îl născuse pe Iisus.
(O paranteză necesară: A plecat în Yakuţia în 1999, ca tânără nevastă de yakut. Nevasta lui Ian Sisoev din Yakuţk. A ales locul ăsta - cel mai rece de pa harta planetei - ca să-i fie soţul mai aproape de-ai lui, dar şi pentru că şi-a dorit de mică să facă misionarism. Fiică a unui pastor baptist, absolventă a unui institut teologic, s-a dus în ţara de unde soţul a venit în România, cu 20 de ani în urmă, pentru că auzise de ţara ei de la un misionar român. Nimic nu e întâmplător, crede ea.)
Ne vorbeşte despre copii: "Dora (numele întreg e Dorotea) s-a născut pe 5 octombrie. În acea zi a căzut prima ninsoare din anul 2002. Aşa se face că am fost internată cu o zi înainte şi nu am apelat la serviciile de urgenţă. Nici n-aş fi putut. Pe vremea aceea locuiam într-o garsonieră, cu chirie, şi nu avea telefon fix. Nici celular. Ne mutasem de curând şi nu cunoşteam nici un vecin. Am beneficiat de asigurare gratuită, deşi aveam doar o carte de rezidenţă şi nu am primit niciodată cetăţenie. Natan (Natanael) s-a născut pe 9 aprilie 2005, era încă zăpadă. Ian a asistat şi el la naştere". Îmi spune că, doar cu excepţia primei naşteri, când şi-a cumpărat încă o asigurare medicală pentru a fi primită în spitalul universitar, niciodată nu a trebuit să plătească nimic pentru serviciile medicale, la Yakuţk. "Nu-mi vine să cred când aud de la prietenele mele cât de mult costă o naştere aici, în ţară!".

Siberia. O poveste de dragoste "altfel"
Apoi, vorbim din nou despre lunga iarnă yakută. "Când iese afară, siberianul se îmbracă foarte bine. Hainele de blană şi căciulile cu urechi nu sunt un moft. Faţa este acoperită ţinând mănuşa la nas (nasul, de altfel, este singurul care rămâne pe-afară). Fiind româncă, eu eram singura de pe acolo care... avea nasul mai lung. Deci pericolul de îngheţ era mai mare, în cazul meu. Când bate vântul cu putere - dar asta nu se întâmplă prea des - nu prea ai cum să te protejezi de frig. Rămâi în casă!" Despre încălţămintea yakută: "Untî sunt cizmele din blană de ren, cu talpa de pâslă. Foarte comode, frumoase, nu aluneci cu ele şi, important, nu ţi-e frig! Mi-e dor să port aşa ceva, dar în România... iarna nu e iarnă şi dacă vine dezgheţul, tălpile se îmbibă de apă".
Ne mai spune câte ceva despre acele lucruri "altfel", care întâi au intrigat-o, apoi au convins-o să iubească Yakuţk-ul cu tot ceea ce înseamnă el. Iarna, gheaţa de la fereastră ajunge să aibă şi 10 cm grosime. Nu poate fi vorba de "flori de gheaţă", prin care lumina să intre albă, înviorătoare. Şi, totuşi, peretele acesta de gheaţă-i lipseşte. Gheaţa... care la vremea asta e ca marmura în mâinile sculptorilor care imaginează o lume efemeră. Sculpturile-n gheaţă trăiesc însă mai mult decât oamenii noştri de zăpadă... De îngheţat, îngheaţă totul, până şi maşinile. Cine nu are un garaj încălzit, nu le poate folosi decât trei luni pe an, cât e cald afară. Dar chiar şi aşa, când pleci de acasă, trebuie să ştii că nu ai voie să opreşti motorul până nu te întorci. Rişti să nu mai pornească. Te duci la magazin, la spital, la biserică... laşi cheile în contact. Asta e regula.
Din cauza gerului, multe dintre obiectele pe care le porţi cu tine pot deveni casante. Când te duci la magazin, de exemplu, trebuie să aştepţi o vreme, să ţi se dezgheţe geanta, altfel, se poate rupe-n bucăţi şi-o aduni cu faraşul. "Printre cele mai importante lucruri pe care le-am învăţat în prima iarnă petrecută în Yakuţk a fost că, dacă nu sunt atentă, mă pot lipi de unele obiecte", spune Dana Sisoeva. Nu pui mâna pe clanţă fără mănuşi. Altfel te poţi... arde, şi-o bucăţică din tine poate să rămână lipită de ea. O altă istorie întoarce timpul în loc: "Venind din oraş cu Ian, am fost opriţi la intrarea în bloc de aburii denşi de la o conductă spartă. Purtam untî. Fără să mă gândesc la încălţăminte, am dat să păşesc spre scări, dar nu am apucat să ating decât cu un picior podeaua udă. Ian m-a tras înapoi. Prea târziu, însă, talpa umezită mi s-a lipit de placa de ciment. Am tras piciorul iute şi cu grijă, dar o parte din mine, o parte mică, a rămas acolo...".
De fapt, avea să înveţe interlocutoarea noastră, acolo iarna e şi altfel "cu lipici". Nu doar de lucruri te poţi lipi, ci şi de oameni, de amintiri. Asta a înţeles mai bine după 10 ani de stat în Yakuţia, când s-a întors acasă. Au ales Hunedoara.

Ian, yakutul din Cetatea Corvinilor
Despre cei 10 ani petrecuţi la Yakuţk, Dana Sisoev a promis că va scrie într-o zi o carte (deocamdată, postează amintiripe blog). Spune că îşi doreşte să se întoarcă în Yakuţia, pentru o vreme, dar drumul e lung şi costă mult. Prea mult. Iar dacă pentru Dana dorul de Yakuţia este dorul aceluia care a trăit un timp frumos undeva - timpul anilor tineri şi-al aducerii pe lume a copiilor - pentru Ian dorul acesta e mai intens. Nu l-am întrebat însă nimic despre Yakuţia, ci despre... România, ţara lui adoptivă. "Iernile româneşti îmi plac foarte mult", spune el. "Fiind blânde, te poţi bucura mai mult timp - deşi iarna aici e mai scurtă - atât de zăpadă, cât şi de sporturi de iarnă. Îmi place că ceaţa, dacă apare, nu ţine atât de mult. În Yakuţk - şi în general în oraşele din Yakuţia - ceaţa ţine câteva luni la rând, cu pauze scurte şi rare. Ca temperatură, iernile de aici nu se compară cu cele de acasă, unde, în medie, coboară la minus 40 de grade Celsius. De aceea, infrastructura oraşelor şi a locuinţelor, transportul şi instituţiile diferă mult de cele din Yakuţia, nu sunt gândite pentru un asemenea regim de temperatură. Noi avem o vorbă: «Nu e siberian adevărat cel care suferă de frig, ci cel care se îmbracă şi se pregăteşte bine să-l înfrunte». Nu am nici un avantaj biologic sau psihologic considerabil faţă de români sau oricine altcineva în ceea ce priveşte rezistenţa la temperaturile joase. Doar sunt obişnuit să le înfrunt, să le suport. Dar aceasta vine doar din «experienţa» vieţii de acolo. Sunt născut şi am locuit acolo primii 18 ani, fără întreruperi prelungite. Însă am venit în România pentru studii, între 1994 şi 1999 (la Institutul Teologic Emanuel din Oradea a şi întâlnit-o pe Dana, fiica pastorului Amfilofie Liubimirescu - n.n.), timp în care am fost în vacanţă doar câte două luni şi jumătate pe an. Mai nou, m-am cam înmuiat. Acum şi eu mă gândesc cu groază la iernile noastre, cum, copil fiind, jucam afară hokey, ore în şir, uneori la temperaturi sub minus 50 de grade"...
Când Ian şi Dana s-au căsătorit, familia lui yakută "l-a plâns ca pe un mort", gândind că nu se va mai întoarce acasă niciodată. A făcut-o, aducându-şi soţia. Asta şi pentru că, în memoria tatălui său, Dana şi-a dorit o viaţă de misionar. Ar fi fost poate şi azi acolo dacă nu ar fi prevalat gândul de mai bine pentru copiii lor. Nici unul dintre ei nu exclude însă ideea că, într-o zi, Polul Frigului va deveni, pentru ei, şi un fel de Pol Magnetic, atrăgându-i spre el. Din nou...


Citeşte mai multe despre:   siberia,   Yakuţk

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de