x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Moda şi luxul la porţile Orientului

0
Autor: Carmen Anghel 09 Feb 2013 - 00:06
Moda şi luxul la porţile Orientului
Vezi galeria foto


Uneori, viaţa îţi scoate înainte oameni interesanţi, puternici, oameni care-şi respectă fiecare moment al vieţii lor, care fac lucruri pe care ceilalţi oameni nu pot să le facă. Viaţa lor e subliniată de rafinament, subtilitate, calm. Când scriu despre astfel de oameni aş dori ca dicţionarul meu să fie mai bogat în cuvinte şi exprimarea mea uimitoare. Asta ca să pot descrie cu justeţe ce-am simţit. Domnul întâlnit de această dată este Cătălin D. Constantin. Mi s-a părut foarte tânăr, un pic distant, totul învelit într-o amabilitate care în loc să-l apropie, îl distanţa.

Eram la o sărbătoare la Irina Cajal, una dintre acele sărbători legate de magnificul ei tată, şi Cătălin D. Constantin îi adusese o carte, cel mai recent concept editorial pe care l-a coordonat, căci de asta se ocupă, de cărţi. Cărţi cu grafică perfectă, poze splendide, cărţi rare cu subiecte la care nu se gândeşte nimeni.

Acum când toată lumea este obsedată de bani, de câştig, ce l-a adus spre aşa ceva, total în contra curentului? Cum a venit? “A venit de la sine. Mi-au plăcut cărţile şi la un moment dat am trecut de partea cealaltă.” Adică? “Nu cei care citesc, ci cei care fac cărţi. Am început cu traduceri din literatura străină. Apoi, subiectele apar dacă eşti pasionat. Şi m-am gândit la câteva subiecte româneşti care ar fi arătat splendid în combinaţ ia text-imagine.” Cartea pe care o admir este cu costume româneşti, orientale şi occidentale. Este primul album despre costumele boierilor români. Cu toţii ştim cum arată costumul popular, dar cel boieresc? “S-au scris studii istorice, dar nu a aparut un album despre costumele boierilor români. Am colaborat, perfect, cu Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, care a scris un text foarte frumos”. Unde aţi găsit costumele boiereşti? “În colecţii, arhive, gravuri de epocă. Din pricina vremurilor care au trecut peste ele, foarte puţine s-au păstrat ca atare şi nu multe pot fi văzute în muzee. Costumele acestea vorbesc despre o epocă pe când moda era de influenţă orientală şi, simultan, de influenţă occidentală. La biserica Teiul Doamnei din Bucureşti poate fi văzută o frescă a ctitorilor, tată şi fiu. Tatăl are un costum oriental, cu anteriu, iar fiul e îmbrăcat în frac. Şi e doar unul dintre multele exemple posibile din epocă. Domnul Djuvara mi-a arătat câteva portrete ale strămoşilor dumnealui. Între acestea, două, din 1832, mi-au atras atenţia în mod special: el poartă işlic şi haine orientale somptuase, iar ea, proaspăta lui soţie, un costum nemţesc de maximă eleganţă. Contrastul între portul celor doi soţi, pictaţi în acelaşi an, e uluitor. Acesta e şi subiectul cărţii – timpul foarte scurt al trecerii de la Orient la Occident, redat în imagini.” De fapt, ce faceţi dumneavostră? Sunteţi editor. Ce-nseamnă propriu-zis? “Un editor este un fel de regizor. O astfel de carte trebuie să arate foarte bine, să fie o carte şi mai mult de atât, o carte-obiect. Textul nu e doar un comentariu al imaginilor, imaginile nu sunt o simplă ilustrare a textului, o carte reuşită topeşte într-un discurs mai multe limbaje, care se confirmă unul pe altul, dar uneori se şi contrazic. O contradicţ ie subtilă, care lasă loc de nuanţe, de imprecizii purtătoare de sens. Textul ca imagine, imaginea ca text. Editorul construieŞte conceptual cărţii, face legăturile dintre părţile componente, grafică, text, totul trebuie să fie, la final, un construct unitar”. Albumul pe care-l răsfoiesc este în spaniolă. Îl mai aveţi în engleză şi franceză. Dar în română? “O să apară, totul e gata. În «afară» am găsit imediat interes, la noi e mai greu. Dar o să apară şi în limba română.” Şi acum? Ce proiect? “N-aş vrea să-l anunţ înainte de a trece graniţa tiparului.” Şi totuşi? “O carte despre ferestrele Bucureştiului vechi. Câte mai sunt, pentru că unele nu mai există decât în fotografii. Sunt mărturii. Şi mărturisiri, pentru că fiecare imagine e însoţită de un text. Istorici, scriitori, etnologi, arhitecţi, jurnalişti îşi imaginează fiecare o poveste legată de o fereastră.”
Rodica Mandache
______________________________________________________________________


Caftane, mătăsuri, brocarturi, catifea, şalvari, giuvaieruri grele, din aur şi pietre scumpe, giubele, ranguri, culori, comploturi, bărbi mari sau mai mici, parfumate şi tunse frumos. Broderii în fir de aur, divane, cucoane, Fanar, Constantinopol, dulceţuri, rahat, anterie, şaluri, turbane, conduri, papuci, turci.
Apoi lumea începe să se schimbe – turbane, pantaloni, ghete, haină, rochii uşoare, ca la Paris şi Viena,  servitori “franţuji” şi mâncare “uşoară”, baluri şi multe, multe bijuterii.  Uniforme, cavaleri, tineri, mustăcioare, domnişoare, iar baluri, revoluţie, paşoptişti, amoruri, căsătorii. Fandoseli...

O ameţitoare poveste-fulger despre  boierii şi cucoanele lor din Ţările Române, cu imagini -document despre obiceiuri din bătrâni, greu de sărit peste ele, despre modă şi lux, despre “directive” de la Stambul sau de la Sankt Petersburg - în funcţie de imperiul în faţa căruia îşi aplecau spinările. “Moda şi luxul  la Porţile Orientului” este o prezentare elegantă şi obiectivă a lumii  dispărute a boierilor, a încercărilor lor(uneori ridicole, alteori naive, dar întotdeauna costisitoare) de a fi în pas cu moda.

Călătorii străini (care mai târziu au publicat cărţi) i-au privit pe  valahi şi pe moldoveni ca pe nişte “exotisme”.  Scriitorii români au surprins caratere lovite  şi strâmbate de  focul modei, vezi Alecsandri, sau au privit cu duioşie soarta femeilor din Ţările Române, aşa cum a fost Dora D'Istria.
 
La începutul secolului al XVIII-lea, Anton Maria del Chiaro (secretarul italian al domnului Constantin Brâncoveanu, care a stat 7 ani  în Valahia) publica volumul “Revoluţiile Valahiei.” Florentinul face o descriere a ţării în care locuise –realizează un tablou în care regăsim aşezarea geografică, bogăţiile, sărăcia, credinţa, obiceiurile alimentare, şi, bineînţeles, felul în care să îmbrăcau oamenii importanţi ai ţării. După moda turcilor, ţara fiind atunci sub influenţa totală a Imperiului Otoman.  Iar dacă un străin venea în ţară era primit cu mare vază. I se dădeau cele trebuincioase – cazare, masă, bani, iar dacă avea treabă pe la Curte, Domnitorul are grijă ca acesta  să primească “(...)de Paşti postav şi atlaz, pentru a se îmbrăca după obiceiul ţării, spre a fi ferit de privirea duşmănoasă a turcilor, care zilnic vin în ţară şi nu privesc cu ochi buni portul şi obiceiurile străine de ei; cu toate acestea, 5 sau 6 dintre noi, străini ce avem servicii la Curte, cu toată îmbrăcămintea valahă, purtăm perucă şi pălărie, cravată şi baston de India. Îmbrăcămintea valahilor e aceiaşi ca şi a turcilor, exceptând căciula în formă poloneză, adică având în jurul ei o bandă din blană de astrahan, de 4 degete lăţime, ce se importă din Rusia, iar cele mai scumpe sunt purtate de boieri. Boierii de rangul întâi poartă în loc de astrahan, samur. (…) Majoritatea valahilor poartă barbă, ca şi celelelate popoare orientale, iar alţii poartă numai musteţi; îmbrăcămintea femeilor e un amestec de modă grecească şi turcească, fără faţa acoperită.(...) În zile de sărbătoare se gătesc cu haine bogate şi juvaieruri scumpe, cu slabe de monete de aur(...)”. Ca încălţăminte poartă ghete, dar în vizită, acestea se scot şi se pun papucii... turceşti.

Aceleaşi influenţe se pare că erau şi la Iaşi, capitala Moldaviei.
Boerii( cei bărboşi – cu cât barba era mai mare, cu atât mai important era rangul) din Valahia şi Moldova- încercau să se adapteze vremurilor şi … lumina venea de la Stambul. Poate că în aceeaşi perioadă, la Paris se purteau perucile, dar femeile din Valahia, ne spune tot Del Chiaro, îşi împodobeau capul cu propriul păr!  Contra modei!

Înce, încet, însă, au început să se deştepte. Şi cucoanele , abia ieştie din straiele populare, trecute prin croielile de la Stambul, încep “să sîmţă” magia Parisului.
Vă mai amintiţi de Cucoana Chiriţa? Vasile Alecsandri a surprins în seria Chiriţelor tocmai disperarea boierilor, dar mai ales a cuncoanelor de a fi mereu primele care cad de acord cu moda.
“(...)În sfârşit am sosit la Paris, în patria lui Monsiu Şarlă!.., ştiţi, Monsiu Şarlă, care a fost dascalul lui Guliţă... În Paris! minunea minunilor! târgu Vavilonului din zilele noastre! (…). A doua zi l-am înfundat pe Guliţă într-un pension şi am rămas liberă, de capul meu. Ha... a... alal de cine-i tânăr şi are bani mulţi! Acolo-i pământul făgăduinţei cel din scriptură; numai un lucru e cam supărător: toate se vând cu porţia, şi porţiile-s mici de tot, ca de pomană. De pildă, ceri un biftec? Îţi aduc o fărâmă de friptură mare cât un irmilic, ba încă şi aceea crudă... cică-i englizască... Ceri raci? îţi aduc vro doi răcuşori în şepte luni, chirciţi, oftigoşi ca vai de ei!... Cât despre bucate de cele sănătoase ca la noi, precum: musaca, capama, ciulama, baclava, cheschet... nici nu se pomeneşte... însă nu face nimică... Parisul nu are seaman pe faţa pământului, şi pot zice că nici chiar Bucureştiul nu-l întrece... adică să fim drepţi... nu-l întrece. Ce nu găseşti în el? galerii de muzeuri vrei? ai; munamenturi vrei? ai; teatruri vrei? ai; pasagiuri române ca la Bucureşti vrei? ai. (...). Eu nu le-am vizitat nici pe unele, nici pe altele, pentru că am avut de umblat pe la magazii de marşande de modă. Am fost la madam Desal şi la madam Fovel, de mi-am comandat tualete pe datorie. (…). Eu tualetele le-am pus la mână şi am şi fantacsit cu dânsele la baluri, la Mabil... Ah! frăţiorilor, ce juvaer de grădină-i Mabilu! ce adunare elegantă întâlneşti în ea!... Nu era seară să nu mă duc acolo la petrecere... ba încă am jucat şi cancanu.”

În felul ei, societatea românească se mişca. Iar tinerii care au făcut Revoluţia de la  1848, cei luminaţi tot la Paris, au adus schimbări bune şi la capitolul haine, modă, maniere.  S-au mai subţiat – şi la propriu şi la figurat, au haine mai uşoare, bărbi mai mici şi plete lungi.
Pe la 1859, Dora D'Istria scria “Femeile în Oriinte”, iar primul capitol se intitula “Românele”. Povesteşte observaţiile  unei mari boieroaice, nemulţumită de  felul în care se vorbeşte sau se scrie despre femeile “române”. Dar se observă o îmbunătăţire. Occidentalii care au trecut prin Ţările Române , chiar dacă critică felul de a fi al boierilor şi al nevestelor lor, “Ei mărturisesc chiar că starea pasivă este deja foarte diferită  de cea de odinioară. Lumina din Occidinte a pătruns în Bucureşti şi a dat femeii o mai bună conştiinţă de ea înseşi. Viaţa intelectuală există la unele femei alese. Dar acestea sunt prea puţine. Toate celelalte sunt absorbite de nemicuri., de lusu şi de vanele satisfacţiuni de lume, într-un cuvânt, de pompele şi de faptele lui Satan."  Mai sunt rămăşiţe de Orient. «Străină de idelile lumii exterioare, absorbită în contemplarea stofelor şi giuvaierurilor sele, adesea chiar în contemplarea carmenilor sei, ieşind din casă numa ca să-şi arate echipajele... cum ar putea ea să audă narându-se nenorocirile ţării sale, ea aşa de fericită şi de bogată?(...) Este tot atât de exact la Paris orecât şi la Bucureşti». (...) Românele sunt mai mult sfiicioase decât pornite spre aventură, şi puţine vei găsi cari să voiască a înfrunta opiniunile primite. Apoi, aceste opiniuni -  nu sunt mai indulgente la Bucureşti sau la Iaşi decât în celelalte capitale ale Europei civilizate. Dacă <femeia liberă> există undeva, desigur că n-a fost născocită pre malurile Dâmboviţei, ba ar face chiar o tristă figură în cazul în când ea ar veni să se stabilească aci».

O călătorie în această fascinantă luptă cu vremurile şi cu moda, ne propune echipa Catălin D. Constantin şi Constanţa Vintilă-Ghiţulescu în volumul « Moda y lujo a las Puertas de Orient" -(Moda şi luxul la Porţile Orientulu). O cercetare meticuloasă prin arhive, prin muzee, prin biserici despre obiceiurile vestimentare ale boierilor şi ale consoartelor lor din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea.
Citeşte mai multe despre:   moda

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Riscul mare de crize cardiovasculare apare între orele 6 şi 9

Riscul mare de crize cardiovasculare apare între orele 6 şi 9
Hipertensiunea este una dintre cele mai răspândite boli cardiovasculare, cauzatoare de accidente vasculare cerebrale, care omoară sau lasă în urmă paralizaţi. Câte dintre părerile care circulă în rândul...

România, refuzată pe bandă când vine vorba de extrădarea corupţilor

România, refuzată pe bandă când vine vorba de extrădarea corupţilor
Galerie Foto Condamnaţi celebri, cu ani grei de închisoare, dintre care unele sentinţe sunt definitive, iar altele sunt supuse căilor de atac, sau care au fost doar trimişi în judecată, şi-au luat lumea în cap şi s-au refug...

Preşedintele Iohannis a închiriat una dintre casele din Sibiu pentru firma asociatului unui penal

Preşedintele Iohannis a închiriat una dintre casele din Sibiu pentru firma asociatului unui penal
Galerie Foto Preşedintele Klaus Iohannis, al cărui mesaj public este bazat exclusiv pe un discurs „anti-penali” şi care apreciază în mod pozitiv activitatea DNA şi cea desfăşurată, până de curând, de Laura Codruţa...

Investiții la sat rămase de căruță. Cele opt minuni ale lumii din Cungrea

Investiții la sat rămase de căruță. Cele opt minuni ale lumii din Cungrea
Galerie Foto La 11 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, satul românesc a rămas tot în epoca medievală: cu 70 la sută din drumuri cel mult pietruite, cu doi din trei săteni cu wc în fundul curții și cu cea mai...

Falcon Security, o afacere socru-ginere de succes, pe banii statului

Falcon Security, o afacere socru-ginere de succes, pe banii statului
Galerie Foto Falcon Security SRL, o firmă de pază din Bucureşti, a primit milioane de euro de la instituţii de stat din Capitală, majoritatea contractelor fiind primite direct, fără licitaţie. Ascensiunea economică a...

Platfusul copiilor, spaima părinţilor

Platfusul copiilor, spaima părinţilor
Mulţi părinţi se îngrijorează că micuţii lor au platfus sau sunt crăcănaţi. Ortopedul Mihai Jianu explică, însă, că până la 4 ani, toţi copiii au platfus, apoi la 90% dintre ei se topeşte grăsimea din...

“Săgeata lui Cocoș“, spaima ANRP, şi-a pus la adăpost afacerile controversate

“Săgeata lui Cocoș“, spaima ANRP, şi-a pus la adăpost afacerile controversate
Unul dintre cei mai controversați afaceriști, Gheorghe Stelian, zis “Stelu”, apropiat al lui Dorin Cocoș și al Elenei Udrea, a demarat, încă din 2015, un plan având ca obiect punerea la adăpost a grupului de...

Moartea judecătorului Stan Mustaţă se adaugă unui şir de decese suspecte în puşcăriile din România

Moartea judecătorului Stan Mustaţă se adaugă unui şir de decese suspecte în puşcăriile din România
La fix patru ani de la pronunţarea sentinţei definitive în Dosarul “Telepatia”, judecătorul Stan Mustaţă, cel care a fost scos din proces, cu ajutorul DNA, a murit în condiţii suspecte, după ce a fost...

Firma unei apropiate a PDL, contract de 19,3 milioane de euro cu Metrorex

Firma unei apropiate a PDL, contract de 19,3 milioane de euro cu Metrorex
Metrorex SA a atribuit, la începutul acestei luni, un contract de aproape 20 de milioane de euro, pentru întreţinerea şi curăţenia în staţii, birouri, trenuri şi alte locaţii. Banii reprezintă contravaloarea...

Dorica Dan, preşedinte ANBRaRo: „Vrem să îmbunătățim accesul pacienţilor cu boli rare la o îngrijire optimă”

Dorica Dan, preşedinte ANBRaRo: „Vrem să îmbunătățim accesul pacienţilor cu boli rare la o îngrijire optimă”
Galerie Foto O persoană afectată de o boală rară are nevoie de circa șapte ani de chinuri, pentru a fi diagnosticată, şi este văzută, în medie, de cel puţin şapte medici înainte, relevă un studiu realizat la nivel...

Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”

Medicul Ovidiu Băjenaru: „Reabilitarea pacientului după un accident vascular cerebral este esenţială”
Galerie Foto Statisticile privind accidentul vascular cerebral (AVC) sunt îngrijorătoare pentru lumea medicală internaţională, afecţiunea reprezentând a treia cauză de deces, după bolile de inimă şi cancer. În România,...

Legea manualelor şcolare, declarată neconstituţională pentru un viciu de procedură

Legea manualelor şcolare, declarată neconstituţională pentru un viciu de procedură
Una dintre legile importante, adoptate de Parlament, în privinţa manualelor şcolare din învăţământul preuniversitar, a fost declarată neconstituţională, în ansamblul său, de către CCR, pe motiv că a fost...

Plângeri penale „fără număr” pentru fostele vedete ale DNA

Plângeri penale „fără număr” pentru fostele vedete ale DNA
Galerie Foto Foștii procurori anticorupție, deveniți celebri pentru scandalurile în care au fost implicați și abuzurile de care sunt acuzați că le-au săvârșit, Emilian Eva și Mircea Negulescu, zis “Portocală”, vor...

Cum a „spart” Preşedinţia aproape 40 de milioane de lei, în 3 ani şi jumătate de mandat al lui Klaus Iohannis

Cum a „spart” Preşedinţia aproape 40 de milioane de lei, în 3 ani şi jumătate de mandat al lui Klaus Iohannis
Galerie Foto Recenta rectificare bugetară, anunţată de către Cabinetul Dăncilă, soldată cu reducerea cu peste 20 la sută din fondurile Administraţiei Prezidenţiale, erodează şi mai mult, dacă era posibil, relaţiile...

Cât de „vinovată” este tiroida, cea arătată cu degetul în obezitate

Cât de „vinovată” este tiroida, cea arătată cu degetul în obezitate
Întrebaţi de ce glandă endocrină au cunoştinţă, cei mai mulţi oameni răspund tiroida. De fapt, foarte mulţi spun chiar „glandă” tiroidei, deşi nu ea este împărăteasa glandelor, ci hipofiza. Tiroida...
Serviciul de email marketing furnizat de