Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cei care au vizitat Iaşiul este imposibil să nu fi remarcat în inima oraşului un monument ce stă de veghe de aproape 30 de ani, o lucrare nobilă ca gândire şi preţioasă ca realizare, o operă reprezentativă pentru sculptura românească.
Cei care au vizitat Iaşiul este imposibil să nu fi remarcat în inima oraşului un monument ce stă de veghe de aproape 30 de ani, o lucrare nobilă ca gândire şi preţioasă ca realizare, o operă reprezentativă pentru sculptura românească.
Monumentul Independenţei, despre această lucrare fiind vorba, este realizat de regretata Gabriela Manole Adoc. Coautor al lucrării este Gheorghe Adoc, sculptor şi grafician care, cu măiestrie, a realizat peste 104 metri pătraţi de basoreliefuri cu scene de luptă şi de vitejie ale bravilor oşteni români. Debutul artistului plastician Gheorghe Adoc s-a produs sub egida spiritului sadovenian. Plasticianul a ilustrat coperta volumului istoric “Neamul Şoimăreştilor”, al lui Mihail Sadoveanu. Expoziţia realizată de artist a atras atenţia atât marelui scriitor, cât şi criticilor vremii, înainte de a i se încredinţa ilustrarea volumului, iar lucrările expoziţiei au fost achiziţionate de Muzeul de Artă. Ulterior, a ilustrat şi volumele “Nuvele”, de Gala Galaction, “Poveşti”, de Fraţii Grimm, precum şi alte importante lucrări. Pasionat de istorie, Gheorghe Adoc a retrăit-o, ilustrând-o de-a lungul timpului prin propria sensibilitate. Cum? Încercând să transpună personajul pe care l-a adus în atenţie în diferite etape ale vieţii, lucru imposibil fără să cunoşti în detaliu viaţa celui pe care îl aduci în prim-plan. În 1956 i se acordă premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pentru gravură. Sculptura rămâne însă marea lui pasiune. “Cu uneltele sale de desenator, de asemenea, cu cele de sculptor pe care le utilizează simultan, Gheorghe Adoc creează un univers artistic în care axa de aur este figura umană... aducând noi mărturii asupra comuniunii pe care atât de personal reuşeşte să o realizeze între istorie şi artă”, spunea criticul de artă Maria Preutu, în 1987. De-a lungul timpului, Gheorghe Adoc a realizat numeroase opere de artă monumentală. Edificii importante, confecţionate din bronz, realizate de marele artist, au fost amplasate la Roma, Beneveneto, Ancona, Arad, Alba-Iulia, Blaj sau Drobeta Turnu-Severin. Dincolo de trecerea anilor, Gheorghe Adoc rămâne acelaşi artist sensibil, pasionat de istorie. Un proiect de o frumuseţe aparte realizat de Gheorghe Adoc este “Monumentul Unirii din 1918”, lucrare care a primit 4.200 de voturi din partea publicului la un concurs de profil, în 1980. Anul trecut, artistul a creat o nouă schiţă, o propunere de monument ce înfăţişează apostolica îmbrăţişare dintre Papa Ioan Paul al II-lea şi Prea Fericitul Părinte Teoctist. Proiectul se remarcă prin spiritul realist în care sunt redaţi cei doi ierarhi ai bisericilor surori. O nouă filă de istorie care poate fi redată generaţiilor viitoare, dacă municipalitatea Bucureştilor îi va acorda atenţia cuvenită.
Vechea artă a medalisticii
Gheorghe Adoc este autorul impresionantului monument, realizat din bronz şi piatră, cu o înălţime de 10 metri: “Semn memorial – Onisifor Ghibu şi Octavian Ghibu”, inaugurat la Chişinău în 1988. Onisifor Ghibu este o importantă personalitate, unul dintre întemeietorii pedagogiei româneşti. Pe lângă sculptură, Gheorghe Adoc a realizat peste 15 medalii, aducând în prim-plan personalităţi importante din istoria şi cultura poporului român. Criticul de artă Valentin Ciucă îl “creionează” pe artistul Adoc, în câteva cuvinte: “Discret, cu o prestaţie artistică impecabilă, graficianul-sculptor Gheorghe Adoc a readus în atenţia iubitorilor de frumos vechea artă a medalisticii. Reliefurile sale sunt, toate, icoanele trecutului nostru istoric, oferite unui contemporan, poate, unui contemporan prea grăbit ca să zăbovească aşa cum s-ar cuveni în altarele adevărate ale neamului”.
luminita.ciobanu@jurnalul.ro
