x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Muncile agricole in plina iarna

0
08 Mar 2005 - 00:00

REPORTAJ
VREDNICI - Legumicultorii iau pauza doar trei saptamani pe an in comuna damboviteana Baleni

Cu cenusa alunga zapada satenii din comuna damboviteana Baleni. Ba o incarca si in remorci si o cara la garla. Pentru ei, iarna este un capriciu pe care nu si-l pot permite. Nici concurenta, nici cucoanele de la Bucuresti sau de aiurea din tara nu asteapta natura sa-si faca rostul pentru a manca o rosie sau un ardei proaspat.
DORU COBUZ

ODA MUNCII. La Baleni Sarbi exista o adevarata industrie agricola, pusa la cale de oameni cu propriile forte. Oamenii se ingrijoreaza insa din cauza schimbarilor pe care le va impune integrarea
In Baleni Sarbi, satul cunoscut pentru ca legumicultorii de aici ies primii in fiecare an cu trufandale pe piata, solariile sunt mai multe si mai mari ca in oricare alta parte a tarii. Trei dintre cele patru laturi ale tintirimului bulgarilor ortodocsi din Baleni sunt inconjurate de bolte din poliester. Dimineata la opt, in ceata diminetii pot fi zariti balenarii prin zidurile de celofan indepartand folia pusa direct peste firavele plante pentru a le tine de cald. Seara vor acoperi din nou firele de ceapa, ridichi sau varza. Cimitirul ortodox a fost marit cu o bucata de "camin" luata de la un localnic. Doua noi randuri de morminte au fost sapate pe locul unde omul punea legume mai inainte. Pe mormanele de pamant sub care isi dorm somnul de veci oameni care au muncit o viata legumele, din loc in loc, se vad inca urme ale ingrijitului pe placul rosiilor si ardeilor.

AERISIRE. Fratii Marin petrec o viata in solarii, fie vara, fie iarna. Pentru a pastra temperatura necesara, ei aerisesc prin indepartarea "lateralei"

ROBI MUNCII. Stiinta gradinaritului au mostenit-o bulgarii din Baleni Sarbi de la batrani. Cu vreo 30 de ani in urma insa, localnicii si-au desfacut solariile, speriati pentru ca oameni din sat mureau loviti de vreo boala la plamani rasarita dupa anii de munca in halele de plastic. Atunci au invatat bulgarii sa faca tuneluri, brazde acoperite de bolte de poliester. De cativa ani insa, solariile au inceput sa apara din ce in ce mai multe in comuna: pentru ca oamenii vor sa iasa cat mai repede cu trufandalele pe piata. Si la Baleni Romani oamenii au pus mana sa faca solarii pentru a-i ajunge din urma pe bulgarii din celalalt sat al comunei. Dar harnicia bulgarilor n-o intrece nimeni. "Daca s-ar munci in tot judetu’ asta cum se munceste la Baleni, n-ar exista tara pe glob care sa ne intreaca", decreteaza mandru Paraschiv Lilea, Lazar a lu’ Gaulea, cum il stiu satenii. Din cei 60 de ani de viata, jumatate nea’ Lazar i-a petrecut printre legume. Batranul este insa suparat ca a muncit o viata si are o pensie un pic mai mare decat primesc venit minim garantat altii care nici nu au invatat sa munceasca. El a facut si intreprindere, si legumicultura si munceste mai departe pentru a mai pune o balustrada in casa sau poate perdele noi. Casa familiei Lilea este una dintre cele mai mandre din comuna, dar nea’ Lazar intinde in fata mainile muncite: "De 10 ani muncim la ea".

Balenarii toti sunt mandri pentru ca lumea ii stie pentru roadele transpiratiei lor, iar comuna ca a lor, mai rar. Casele, cel putin cele din partea bulgareasca a comunei, se intrec cu cele ale imbogatitilor epocii. Diferenta fiind ca ei au cumparat fiecare caramida sau sac de ciment din bani castigati cinstit din munca campului.

PATURICA PENTRU ROSII. Pogoane intregi de salata, ardei, vinete sau ridichi pun satenii in fiecare an. In locul rasadurilor pe care le scot din solarii pun altele: varza, fasole pentru pastai sau rosii. Pentru ei, anul agricol nu mai are impartirea din strabuni, si daca este vreme buna, obtin si doua-trei recolte din acelasi pamant. Imediat dupa Boboteaza, fratii Marin au insamantat varza Tucana si Muschetar, ardei Nichita sau Blondy, vinete Marfa, ridichi de o luna Tarzan si salata. Constantin si Florin muncesc toata ziua pamantul. 20.000 de dolari au platit pentru un hectar, doua pogoane, in urma cu cativa ani. Au ridicat solarii cu instalatii de irigat si au sapat put pentru apa si acum contruiesc in mijlocul curtii o casa unde sa se mute. Au facut mai intai beciul, unde pastreaza morcovi si telina. Gramezi uriase, caci anul trecut n-au avut pret si nu au vrut sa le dea pe nimica. "Acu’ vrem sa inchidem aici si sa punem «termocin», aer conditionat, sa tinem rosii si ardei", explica Constantin impartind uriasa hala cu mana. Ne duce in solar si ridica o panza transpirata, "agril", produs in Franta, de pe rasadnita pentru a ne arata rosiile pentru care au platit 10.000 de lei pe samanta. In solar sunt 28 de grade Celsius si paturica alba si cu pori care permite rosiilor sa respire este indepartata din cand in cand pentru a lasa plantele sa ia aer, dar pusa repede la loc, ca nu cumva un curent rece sa arda cultura. Rosiile le-au pus bucata cu bucata sa nu se piarda vreo samanta si acum privesc firavele plantute cu ochii lucind a speranta.

PRAZ DE DAMBOVITA. Familia Dima si vecinii se ajuta la spalat morcovii si prazul pe marginea drumului dintre Baleni si Nucet, cel mai rasadit teren din zomuna. Se bucura ca au parte de timp frumos. "Zilele trecute a fost ger si nu am rezistat prea mult", povesteste femeia lui Stelian Dima. Barbatul toarna apa cu furtunul peste gramezile de praz si apoi batranii iau bucata cu bucata si le aranjeaza pentru pus in caruta. Stelian ne arata "putul uscat" de 6 metri adancime unde a adapostit peste iarna sute de metri patrati de poliester dupa ce l-au strans din camp. "Am aici 300 de kilograme. Daca nu il sparge vantul, o parte mai putem sa-l folosim de pe un an pe altul...", ne lamureste Stelian Dima (40 de ani). Gramada de plastic cu pamant uscat de la picioarele noastre foloseste pentru acoperit, peste noapte sau in caz de vreme rece, rasadurile intre doua "tir"-uri sau "babiloane" (randuri ridicate de pamant - n.r.).

Fiecare tarla are putul ei, apa folosind la udat sau spalat recolta. Stelian Dima a platit aproape 10 milioane de lei anul trecut curentul electric necesar pentru extragerea apei. Nu ai de unde sa stii daca iti scoti investitia sau vreun profit, dar nici nu poti sta sa pice ceva din cer. Oamenii au tot asteptat subventii care sa-i ajute, dar au ramas doar cu speranta.

PEISAJ. Pamantul este muncit pana langa gardul cimitirului. La Baleni, fiecare petic de huma este important

ALUNGATUL ZAPEZII. Dan Anghel si-a ridicat o mandrete de casa pentru baiatul cel mare, dar el s-a insurat cu o fata avuta si singura la parinti si acum nu locuieste nimeni in ea. E suparat din cauza gramezilor de gunoi, ingrasamant natural, puse de oamenii pe marginea drumului. Canalul de scurgere s-a acoperit si omul se plange ca se strange apa. "Eu platesc 10 milioane de lei pe an impozit. Unde se duc banii astia?", isi varsa naduful Anghel. Desi oamenii si-au construit case pe marginea drumului spre Nucet si multi localnici au terenuri cu legume, Primaria nu face o sosea ca lumea, reclama gospodarul.

Doua solarii de 100 de metri lungime are Dan Anghel. Inauntru este cald, iar fetele care aranjeaza cuburile cu salata intre randurile de ceapa muncesc in tricouri sub care se vad sanii goi si transpirati. In fata lor, un baiat inalt si roscovan face gauri in pamantul afanat impingand o teava de 1,20 metri, ascutita la capat. Pamantul ingrasat cu gunoi cumparat cu doua milioane de lei bascula de la Peris se supune vrerii tanarului. Dupa ce mai face cate doua randuri a patru gauri pentru cuburile de salata, baiatul se sterge tacticos pe frunte de transpiratie cu dosul palmei. Zapada din gradina a innegrit-o gospodarul cu cenusa. Sa atraga soarele si sa se topeasca mai repede, ca trebuie scoase rasadurile in camp.

BULGARII, FATA IN FATA CU VREMURILE
APRECIERE. Fiecare samanta are pretul ei si bulgarii il stiu foarte bine
Bulgarii de la Baleni Sarbi au fugit din zonele Tarnava si Russe, in urma cu patru secole. De foame si de frica turcilor. S-au asezat pe mosia boierului Baleanu, dar de teama turcilor nu au recunoscut niciodata locurile de unde isi au radacina. Boierul Baleanu ii proteja si spunea ca sarbi sunt cei care-i muncesc pe mosie. Dupa ce au supravietuit invaziei necredinciosilor, bulgarii au intrat in era motorizarii si acum se ingrijoreaza pentru ziua de maine.

REGULI. Pe ulita in Baleni, oamenii discuta despre ce va fi sa fie. Cat rod da un soi sau altul sau de ce nu-i bine sa "fortezi" ardeii Madona, cu rod galben si "frumosi ca Madonna". Sau despre Europa asta care le intra in ograda si vrea sa le faca ordine in lucruri. Branza nu mai au voie sa vanda. Cica o sa vina unul sau altul cu norme si abia dupa ce isi cumpara masina de ambalat in vid vor putea sa iasa cu ea in piata. Gheorghita a lu’ Caliu, zisa si "doamna Cornea" pentru ca-i place tare vorba, nu-i prea fericita pentru ce se intampla. "Ei au facut modernizarea asta in 30-40 de ani si noi trebuie sa o facem peste noapte. Totusi, nu’s cum sa va zic, da’ tot mai buna-i mancarea noastra", rezuma femeia. "Va spun eu ca am fost la adunarea Asociatiei cand o venit belgianu’: daca nu ne asociem, dupa 2007 nu o sa mai putem vinde in piata", avertizeaza cu un ton sfatos Costel Dumitrescu cu bicicleta rezemata de trup. Asociatia legumicultorilor din Baleni s-a nascut in urma cu trei ani. Organizatie nonprofit. Mai tarziu au aflat ca fara profit de 30.000 de euro pe an nu pot accesa fonduri europene. Nu mai stiu nici ei ce e de facut. Ca Europa, in afara de reguli si regulamente, nu prea vrea sa le dea nimic.

PARIUL. Nea’ Ion Dumitru, fost pompier la fabrica de utilaj petrolier (UPET) din Targoviste, cu umorul lui neconditionat de vremea de afara, a ramas singurul dintre membrii fondatori ai Asociatiei sa faca temenele pe langa autoritati, poate le-o arata balenarilor cineva calea de urmat dupa integrare. In campanie, cand toata floarea cea mandra a PSD-ului a poposit pe rand in comuna sa se filmeze printre tarani, nea’ Ion a facut pariu cu Ionel Blanculescu, ministrul Autoritatii Nationale de Control, ca nu va scoate in doua luni mafia din piete. Blanculescu a trecut in opozitie cu tot cu promisiune si i-a ramas dator lui nea’ Ion cu doua lazi de bere.

Presedintele Asociatiei a plecat in Germania sa-si faca noroc acolo. Au ramas fratii lui, Paraschiv Gheorghe si Florea, sa investeasca in solarii si sa astepte ani mai productivi. Au cumparat ba masina de incalzit in solar, ba instalatii de irigat - cu stropire sau picurare - , milioane bune pe care nu le promite nimeni ca le vor recupera. Dar nu au pretentii dintr’astea bulgarii; ei s-ar multumi sa fie loc in piete si pentru ei si sa lea Dumnezeu recolta buna. Ca de restu’, se ocupa ei.

MOTORIZAREA
In Baleni, la aproape fiecare doua case exista un tractor. Si cam tot la fel de multe Dacii papuc sau chiar camionete de import, masini necesare pentru transportul marfii. Recolta trebuie dusa in piete la Bucuresti, Ploiesti, Brasov sau chiar pana in Maramures, daca nu cumva vin angrosistii sa cumpere produsele chiar din comuna. Vin chiar si de la Suceava sau Vaslui masini dupa marfa. Si pentru ca mecanizarea e importanta pentru sporul productiei, balenarii au cate un utilaj pentru fiecare munca. Pentru spalatul radacinoaselor un om din sat, Mircea Rotaru, a inventat chiar un "spalator". Un tub cu gauri care se invarte cu ajutorul unui motor electric intr-o cuva metalica in care se pune apa. Solutia il ajuta pe Dumitru Lilea (foto) sa economiseasca zile intregi de munca in ger si noroi, dar aproape ca nu exista curte in comuna in care sa nu existe un astfel de "spalator".

DESFACERE
Pe langa lipsa subventiilor, mare problema pentru bulgarii din Baleni este desfacerea. Daca reusesc sa obtina un loc intr-o piata, in dauna "producatorilor" cu certificat, dar fara pamant, se pot trezi cu cate un cutit in burta, daca nu fac pretul dupa interesul tuciuriilor. Fiecare familie din comuna are pe cate cineva, de obicei femeile batrane, in pietele Bucurestiului sau din marile orase. Femeile stau cateva zile in oras, pana vand marfa, si, de multe ori, dorm chiar langa taraba pentru a feri marfa de hoti. Pe langa zecile de taxe, cum ar fi cantarul, sau jumatate din suma daca vii cu al tau de acasa, balenarii mai platesc si chirie in oras sa aiba femeile unde trage cand le rapun oboseala si frigul.

NUMAI SEMINTE DE SOI
In comuna exista doua magazine pentru vanzarea semintelor, aduse in mod special din Franta si Olanda, iar preturile ajung si pana la 2,1 milioane de lei. Atat costa plicul de rosii Marisa, de exemplu. Insa oamenii din Baleni nu intreaba de pret si apoi se decid daca cumpara. Ei sunt dispusi sa lase milioane in mana vanzatorului, numai sa gaseasca seminte de calitate. Balenarii intreaba pe cei care au folosit un soi sau altul cat e de rodnic si de pretentios. Sau consulta cataloagele, versiunile in limba romana. "Le mai dau cataloage si acasa, dar pentru ca multi nu le-au mai adus acum ii pun sa citeasca aici. Mai vin si cu plicul si cer ce scrie pe eticheta, ca au vazut ca merge.", spune Florin Dumitru (27 de ani), vanzator. Intre rafturi se gasesc si tratamentele pentru diferite boli care lovesc rasadurile sau pentru insecte, dar si saci pentru transportul produselor. Saci in mai multe culori si care se asorteaza, de la caz la caz, pentru a face impresie buna. Student la Drept, la Invatamant la distanta, Florin stie toate soiurile de seminte pe de rost si poate da si sfaturi: are si el solarii acasa si se ocupa cu familia de legumicultura. Tanarul cu alura de soarec de biblioteca spune insa ca aceia de-o seama cu el spera sa isi faca alt viitor, ca-i munca grea la pamant si nu prea multe satisfactiile.

NITRATI IN APA
Medicul Alexandrina Stan nu a observat efecte negative ale muncii in solarii asupra celor 2.900 de asigurati pe care ii are in grija. Cu exceptia unei femei care a facut accident cerebral, in urma cu cativa ani. Poate peste cativa ani de utilizare a solariilor se vor vedea efectele. Oamenii se tem ca ar putea raci la plamani sau vor face alte boli din cauza ca petrec foarte mult timp in atmosfera inchisa in poliester. In schimb, medicul spune ca exista pericolul unei autootraviri. Satenii nu folosesc ingrasaminte chimice, ci cumpara balegar, de porc sau pasari. Nitratii din gunoi se scurg insa cu ajutorul apei de ploaie in panza freatica si, prin consum, ajung in trupurile oamenilor. Fenomenul se observa la copii, care se resimt din cauza excesului de nitrati. Alexandrina Stan le recomanda localnicilor sa nu bea apa din fantanile satului si sa-i fereasca mai ales pe copii, care sunt sensibili.

BOGATUL
Baleni Romani a luat-o pe urmele satului-frate. Romanii s-au luat la intrecere cu bulgarii, dar nu toata lumea-i dispusa sa munceasca la cot cu "sarbii". Cel mai instarit dintre romani este Marian Sergentu (40 de ani). A inceput cu cateva animale si utilaje pentru munca campului. Pentru ca oamenii nu aveau bani pentru platit aratul si semanatul, a acceptat plata cu grau si pana la urma si-a facut moara si brutarie. Pentru ca oamenii si-ar fi putut cumpara paine din Bucuresti, cand se duceau la piata, Sergentu a inteles ca trebuie sa faca o brutarie de calitate in comuna. Acum asteapta o linie conforma cu normele Uniunii, astfel incat nimeni sa nu atinga paine pe flux. Dupa ce ani de-a randul a tinut grajdul gol pentru ca nu era rentabila cresterea bovinelor si porcinelor, acum are de gand sa reorienteze o parte din cei 47 de angajati, ramasi fara ocupatie dupa retehnologizare. A cumparat 11 junci si un taur din Austria, rasa Ziemmenthal. Urmeaza sa aduca si porci. A incercat sa obtina finantari prin programele UE, dar fara rezultate. Poate o face Primaria drum pe langa brutarie sa nu se mai murdareasca masinile, ca trebuie sa le spele de cateva ori pe zi.
Citeşte mai multe despre:   reportaj,   facă,   oamenii,   urmă,   comună,   baleni,   bulgarii,   solarii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ross Welford: Un scriitor ajutat de șomaj

Ross Welford: Un scriitor ajutat de șomaj
Şomajul l-a împins pe britanicul Ross Welford să se apuce de scris. A lucrat în televiziune însă nu mai primea proiectele de care avea nevoie. Și-a folosit timpul liber ca să scrie un roman pentru copii. Nu...

Parchetul General cere în instanță anularea adopției Sorinei

Parchetul General cere în instanță anularea adopției Sorinei
Procurorul general al României a înaintat, ieri, Tribunalului Mahedinţi, emiterea unei ordonanțe președințiale, în vederea interzicerii scoaterii de pe teritoriul național a minorei Sorina, care, la sfârșitul...

Amigdalele nu se scot. Se netezesc cu laser

Amigdalele nu se scot. Se netezesc cu laser
Durerea în frunte între sprâncene nu e cauzată doar de sinuzită. Trebuie să se facă diferenţa între o amigdalită cu roşeaţă în gât şi amigdalitele cu puroi. Interviu cu profesor doctor Codruţ...

Scandalul Mehedinți. Lazăr lovește de dincolo de pensie

Scandalul Mehedinți. Lazăr lovește de dincolo de pensie
Galerie Foto Șefa „Urmăririlor Penale” din cadrul Parchetului Curții de Apel Craiova, Maria Antoaneta Pițurcă, implicată, la sfârșitul săptămânii trecute, în operațiunea de extragere a fețiței de 9 ani, Sorina, de...

Ultima aroganță la Cotroceni: 50.000 € aruncați în grădină

Ultima aroganță la Cotroceni: 50.000 € aruncați în grădină
Galerie Foto Scăpat de „povara” alegerilor, Klaus Iohannis a fost foarte ocupat la sfârșitul lunii mai. Concret, la doar cinci zile după scrutinul din 26 mai, Administrația Prezidențială a contractat servicii de întrețin...

Sport în vremea caniculei

Sport în vremea caniculei
Meteorologii anunţă temperaturi ridicate în perioada următoare iar razele UV sunt mult mai periculoase decât în alte perioade ale anului. Ca să nu ne punem în pericol sănătatea, specialiştii ne recomandă...

1.000 de călători, zero bilete. Amintiri din personalul de Oltenița

1.000 de călători, zero bilete. Amintiri din personalul de Oltenița
Galerie Foto În anul 2002 am început să scriu un reportaj despre „trenul foamei”, sau „trenul blatiștilor”, pe ruta București Titan Sud - Oltenița, dar abundența de știri la televiziuni pe aceeași temă m-a făcut...

Procurorul Adina Florea reclamă, într-un act oficial, presiuni și amenințări la adresa SIIJ

Procurorul Adina Florea reclamă, într-un act oficial, presiuni și amenințări la adresa SIIJ
CSM urmeaz să valideze, în ședința de astăzi a Plenului, rezultatul concursului pentru ocuparea funcției de procuror șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, după ce, în urmă cu două...

Dr. Anca Vereanu, despre „Dinți într-o zi” și industria implanturilor

Dr. Anca Vereanu, despre „Dinți într-o zi” și industria implanturilor
Galerie Foto Românii sunt europenii cu dinţii cei mai prost îngrijiţi. Teama de durere, lipsa banilor şi, de foarte multe ori, lipsa educaţiei sanitare se numără printre motivele amânării vizitelor la stomatolog. Cei mai...

Sarah Perry: Credem că romanele sunt superioare televiziunii, dar sunt tot poveşti

Sarah Perry: Credem că romanele sunt superioare televiziunii, dar sunt tot poveşti
Galerie Foto Sarah Perry şi-a cucerit fanii cu romanele sale scrise în stil gotic şi cu poveşti care te ţin cu sufletul la gură. Şi-a publicat primul roman la vârsta de 34 de ani şi a cunoscut succesul abia după a doua...

STS avansează un general la gradul de milionar

STS avansează un general la gradul de milionar
Galerie Foto Serviciile speciale se dotează, în anul electoral al alegerilor europarlamentare și al alegerilor prezidențiale. Serviciul de Telecomunicații Speciale, instituția care are un rol deosebit de important în...
Serviciul de email marketing furnizat de