x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Muzeul din ograda iepureştilor

1
Autor: Carmen Preotesoiu 11 Feb 2013 - 22:12
Muzeul din ograda iepureştilor Alexandra Pandrea
Vezi galeria foto


Exponatele vechi de peste 100 de ani, unele dintre ele unicat, au fost strânse cu ajutorul copiilor şi al profesorului de istorie din comună
Ochii vioi ai doamnei Elena fixează fiecare obiect ca pe o aducere aminte. Banca joasă, cu tăbliţa de scris de care atârnă un bureţel, cărpătorul din lemn cu care ”mamarea scotea mămăliga făcută într-un ceaun uriaş, ca să ne ajungă şi nouă, şi orătăniilor”, copaia atârnată în cui, pe perete, în care mamele îşi lăsau copiii când plecau la câmp, doar cu o cârpă înmuiată în apă cu zahăr, pe care o sugeau până seara. Mâinile tremurânde îi ating fiecare fotografie aşezată minuţios pe ştergarele de borangic. Dintr-una îi zâmbeşte mama sa, fostă învăţătoare în sat, cochetă, îmbrăcată într-o rochie lungă, la o nuntă. Dintr-alta se desprinde chipul celui de-al doilea învăţător pe care comuna Iepureşti, Giurgiu l-a avut: Tudor Bărbulescu. Sau a dascălului Georgescu, ”care, în fiecare duminică ne urca în căruţa sa şi ne ducea în oraş pe toţi cei care trebuia să ajungem la internat. În anii '47-'48, în comuna aceasta erau cam 50-60 de studenţi, care au devenit ulterior profesori universitari, doctori, învăţători”, spune doamna Elena, cadru didactic la rândul său. ”Statisticile arată că în '39 aveam 60 de învăţători şi învăţatoare în comună, toţi fii ai satului”, completează profesorul de istorie-geografie, Ovidiu Coca, în timp ce ne poartă prin trecut, cu voce molcomă, aşezată, asemenea ceşcuţelor minuscule din ceramică, frumos pictate, ce stau cuminţi pe un scaunel sau a fuioarelor cu care femeile torceau cânepa ori a foalelor pe care meşterii le foloseau în fierărie. Pe toate le-a strâns laolaltă, asemenea unei mărturii nescrise, între pereţii şcolii de altădată.

”Lada de zestre a satului” descoperită de copii
S-a întâmplat ca ani buni să meargă în spatele tractoarelor care arau pământurile de prin preajma Neajlovului şi să adune saci de obiecte, de rămăşiţe de ceramică, care atestă străvechea şi intensa locuire a meleagurilor unde s-a născut. Atunci şi-a spus profesorul, împreună cu elevii săi, că n-ar fi rău ca satul lor să aibă o clădire care să strângă între pereţii ei istorie vie, curată, autentică. Copiii au început să scotocească prin curţile părinţilor, să ia la mână cuferele din podul bunicii, uneltele din magazia bunicului şi, an de an, cele trei camere ale muzeului au început să devină prea mici pentru a adăposti noianul de instrumente de prelucrat lâna, cânepa, bumbacul, borangicul, dărace, fuioare, vârtelniţe, răsucitoare, rodane, piepteni, meliţe sau războaie de cusut, unele vechi de mai bine de 150 de ani. Dintre toate însă, colecţia de pristolnice pare a fi cea mai de demult, iar mai valoroase, o icoană cu Sfântul Dumitru, pictată pe lemn şi crucile de piatră inscripţionate cu caractere chirilice.

Obiecte unicat, create de localnici
Pentru doamna Elena este a treia oară când vizitează muzeul. Uliţele satului, oamenii, şcoala, toate îi sunt cunoscute. Copilăria aici, în Iepureşti, şi-a petrecut-o, paşii de tânără domniţă tot pe drumurile de ţară i-a făcut. Apoi, mai bine de cinci decenii a locuit la oraş.  Are 81 de ani. Priveşte tigva în care mama sa ţinea sarea, pusă bine lângă plita, ciururile mari, pe care sătenii şi le atârnau de gât când mergeau la semănat de grâu, piua pentru pisat cereale sau ardeiul iute, scafa pictată viu, un fel de lingură mai mare folosită câteodată pe post de polonic sau rariţa de lemn de la carul cu boi şi-i pare că este din nou mică. Parcă a şi uitat de secerare, un fel de semicerc spijinit de o cruce în care oamenii îşi ţineau secerile sau de palamarca, veche de peste 100 de ani, cu care sătenii strângeau spicele pentru a fi secerate.

Lui tanti Maria, dacă i-ai fi spus că nu a fost de prisos să păstreze toate obiectele pe care părinţii şi buncii ei le-au folosit în gospodărie, nu ar fi crezut. La 83 de ani ai săi s-a bucurat ca un copil când şi-a auzit strănepoţii povestindu-i planul profesorului de istorie. Nu s-a lăsat mai prejos faţă de alţi săteni şi a adus în şcoala de altădată sape, târnăcoape, bănuţi vechi sau ii cusute la lumina lumânării cu multe zeci de ani în urmă. Cine calcă acum pragul muzeului ajunge să vadă obiecte unicat, care atestă creativitatea şi ingeniozitatea ţăranilor noştri: un hambar de nuiele lipit cu lut, un stup de paie presate, un dispozitiv de măcinat grâiul, cu roata de piatră realizat de morarul satului, un car tras de boi făcut manual, cu lemn pictat, pe care era trecut şi numele ”propritarului”. Covoarele cusute la război, ştergarele din borangic de la geam, oalele multicolore, unelte a căror denumire pare pentru cei tineri, greu de rostit şi de ţinut minte, acte importante, patefoane, aparate de radio, lămpi de gătit, manuale şcolare, certificate de absolvire, certificate de cununie, toate te fac să crezi că ai pătrus într-o gospodărie bogată, a unor oameni harnici şi pricepuţi.

Pentru Maria, ziua în care a prezentat programul artistic realizat de elevii şcolii, de Crăciun, îmbrăcată în port popular, a fost de neuitat. Atunci a simţit cât de importante sunt pentru ea ştergarele pe care le are acasă, puse bine la păstrat şi cât de dragi îi sunt iile şi fotele împodobite cu motive florale. ”Am dus la muzeu bănuţi, aş fi vrut să duc şi costume populare, dar muzeul găzduieşte numai obiecte reprezentative zonei în care ne aflăm”, spune copila de clasa a IV-a. I-au rămas în minte războiul de ţesut, uneltele de silex care aparţin de epoca neolitică, a bronzului şi geto-dacică. ”Aşa ceva nu întâlneşti prea des”, spune fata hotărât, stând semeaţă în bancă. ”Muzeul acesta ne spune că nu trebuie să renunţăm aşa uşor la tradiţia românească”, concluzionează Maria, îmbujorată. Lui Ionuţ, cel mai mult i-a plăcut colecţia de arme, brevetele militare, unele dintre ele datând de pe timpul regelui Ferdinand I şi fragmentul din bombardierul american B24 doborât lângă Iepureşti pe 28 iunie 1944, păstrat cu sfinţenie de un sătean. Pe timpul verii, împreună cu alţi colegi şi cu profesorul de istorie, ajută arheologii de la situl din apropiere. ”Elevii, mai ales cei mici, sunt foarte interesaţi de tot ce a fost odinioară. Sunt curioşi. Le place să facem diverse lecţii în cadrul muzeului, am sărbătorit ziua de 1 decembrie aici. Le-a fost drag să contribuie la făurirea muzeului şi faptul că au fost implicaţi a dat mai multă valoare acestui loc. Sătenii au fost receptivi. Împreună am realizat tot ce vedeţi. Şi domnul primar ne-a donat piese importante, cum a fost linul, storcătorul de struguri şi dulapul de pe perete”, spune profesorul cu modestie. Acum, dascălul visează să mărească spaţiul, iar într-o încăpere să aşeze pe pereţi porteretele celor care au pus condeiul în mâinile copiilor pentru prima dată în această comună- mari profesori, autori de cărţi şi de manuale şcolare.

Mândria sătenilor
Au trecut aproape 15 ani de când comuna s-a putut lăuda cu prima sală amenajată a muzeului. Cu timpul, au apărut şi celelalte două încăperi. Tot mai mulţi orăşeni ajung să treacă pragul muzeului, uimiţi de bogăţia de obiecte. Sătenii s-au obişnuit deja: nimic nu se aruncă. Totul se păstrează. De când cu iniţiativa profesorului, ochii copiilor s-au mai format, vederea s-a ascuţit şi nimic din ce ar putea să îmbrace pereţii muzeului nu mai scapă agerimii lor, mândri că denumirea comunei lor, mică, ascunsă într-o vâlcea, de negăsit pe hartă, se contopeşte de-acum, în mintea celor care ajung să o viziteze, cu numele muzeului de istorie.
Citeşte mai multe despre:   muzeu,   exponate muzeu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită

Soția lui Blejnar a renunțat la o afacere de lux, după ce a fost trimisă în judecată pentru complicitate la mită
Galerie Foto Soția fostului șef al ANAF, din perioada lui Traian Băsescu, Sorin Blejnar, a făcut parte, până în toamna anului trecut, din acționariatul unui magazin care se ocupă cu în chirierea și vânzarea unor haine, ac...

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă

Document oficial: DNA a pus presiune pe peste 1.900 de judecători. Abuzuri și ilegalități pe bandă rulantă
Galerie Foto La sfârșitul săptămânii trecute, CSM a redactat și publicat în registrul intern motivarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225/2019, prin care, în 15 octombrie, a fost aprobat Raport...

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia

Maria Jarda: de la pictura în gând, la expoziții în Italia
Galerie Foto Născută într-o zonă săracă din inima Moldovei, într-o familie cu 7 copii, trimisă la muncă la numai 16 ani, la brutăria din sat și apoi la un coafor de la marginea Capitalei, Maria Jarda a găsit puterea...

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție

„Paradită” de gașca lui Onea și „Portocală”, fosta șefă a AEP a fost achitată de justiție
Ana Maria Pătru, fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, arestată, la sfârșitul anului 2016, anchetată de vestita „Unitate de Elită” a DNA de la Ploiești și trimisă în judecată pentru trafic...

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului

Dosarul „Caracal”, verificat de Parchetul General. Familiile victimelor cer infirmarea rechizitoriului
DIICOT a finalizat rechizitoriul în dosarul „Caracal” și a dispus trimiterea în judecată a lui Gheorghe Dincă pentru săvârșirea a două infracțiuni de omor. Șefa interimară a DIICOT, Georgiana Hosu, a...

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”

Prof. Univ. Dr. Norina Forna: „Rectorul unei Universităţi trebuie să fie, înainte de toate, un bun manager”
Galerie Foto Din poziţia de decan al Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, prof. univ. Norina Forna a adus pregătirea studenţilor stomatologi la...

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată

Gheorghe Dincă le dă procurorilor DIICOT cu complicii în cap. A scris că Luiza este traficată
Presupusul asasin al celor două tinere dispărute, anul trecut, la Caracal, Gheorghe Dincă, s-a ținut de cuvânt și le dă grele bătăi de cap procurorilor DIICOT. În condițiile în care, până pe 27 ianuarie...

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie

Cazul „Caracal” se dezintegrează, înainte de a fi trimis în instanță. Scenariul prin care Dincă poate scăpa de pușcărie
Dintr-un dosar construit, cu greu, în șase luni, în mare parte pe declarațiile lui Gheorghe Dincă, cauza „Caracal” riscă să se dezintegreze. Suspectul, aflat în arest preventiv din 27 iulie 2019, a anunțat...

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar

Liviu Dragnea apelează la Convenția Drepturilor Omului, contestând încarcerarea sa în penitenciar
Galerie Foto Profesorul de drept Corneliu Liviu Popescu și avocata Flavia Teodosiu au formulat, în numele și pentru fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, două acțiuni prin care acesta reclamă deținerea ilegală în...

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave

Întreruperea tratamentului în hipertensiune are consecinţe grave
Hipertensiunea este cauza accidentelor vascular cerebrale (AVC), principala cauză de deces la noi în ţară. Hipertensiunea esenţială este cea mai frecventă, fiind întâlnită în aproximativ 90% din cazuri, şi ar...

David: „Kartingul este viața mea!” 

David: „Kartingul este viața mea!” 
Galerie Foto David Cosma Cristofor (10 ani) și Bogdan Cosma Cristofor (8 ani) au fost premiați, în luna noiembrie, la Gala Campionilor Karting Masters, pentru întreaga activitate competițională din 2019, fiind campioni Karting...

Patroană de firmă abonată la contracte cu statul, numită de Orban secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru

Patroană de firmă abonată la contracte cu statul, numită de Orban secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru
Galerie Foto În ajunul Anului Nou, premierul liberal Ludovic Orban a decis să-și numească, în Cancelaria de la Palatul Victoria, ca secretar de stat, pe fata unui fost deputat PNL, apropiată a vicepreședintelui ALDE Daniel...

Predoiu a “consultat” magistrații la mișto în legătură cu desființarea SIIJ. Decizia era luată deja de 16 zile

Predoiu a “consultat” magistrații la mișto în legătură cu desființarea SIIJ. Decizia era luată deja de 16 zile
Galerie Foto La sfârșitul lunii noiembrie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a întreprins o așa-zisă consultare a instanțelor și Parchetelor cu privire la menținerea sau la desființarea Secției pentru Investigarea...

Repararea vertebrelor deformate cu ciment sau substituent osos

Repararea vertebrelor deformate cu ciment sau substituent osos
Durerile de spate sunt cele mai frecvente motive de consult al medicilor, coloana este încărcată cu un mănunchi de forţe apărute şi ca urmare a ridicării fiinţei umane în poziţie verticală,...

Toboşarul lui Ceauşescu: din chirpici, în vila din Primăverii

Toboşarul lui Ceauşescu: din chirpici, în vila din Primăverii
Galerie Foto Născut acum 54 de ani într-o casă din chirpici din Ferentari, Nicolae Dumitru, alias Niro, a făcut un salt spectaculos după anii 90. Dintr-un copil trăit sub fustele ţigăncilor, după cum chiar el mărturisea...
Serviciul de email marketing furnizat de