x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

N-au bani să-şi cumpere un pix sau să bea un suc, dar participă la olimpiadele şcolare

7
Autor: Cristinel C. Popa 05 Oct 2012 - 22:31
N-au bani să-şi cumpere un pix sau să bea un suc, dar participă la olimpiadele şcolare Foto: Cristinel C. Popa
Vezi galeria foto


Elev bogat, elev sărac. Ajutaţi elevii de la ţară! Părinţii lor îşi vând animalele pentru a le cumpăra rechizite şi pentru a le achita cheltuielile
A început şcoala şi o tristeţe nesănătoasă a cuprins o parte dintre elevi. Există pretutindeni în ţară şcolari "speciali”. Pornesc de acasă, dimineaţa, către şcoală, de la vila familiei, situată undeva într-un cartier rezidenţial. Îşi parchează maşina luxoasă, chiar şi ultimul model de Ferarri, la vedere, pentru a-i răni pe colegii mai săraci. Sunt îmbrăcaţi la patru ace, cu "uniforme” Versace, poartă la mână ceasuri Tissot şi au telefoane de ultimă generaţie. După ce ies de la cursuri, cu portofelul plin, îşi permit să ia prânzul la cel mai luxos restaurant.

Din păcate, cei mai mulţi dintre elevii din România sunt la polul opus.  Ruşinaţi de propriile handicapuri materiale, vin la şcoală îmbrăcaţi cum pot. În haine ponosite, lustruite doar de dorinţa de a reuşi în viaţă. Pornesc la şcoală din locuinţele lor modeste, mulţi făcând naveta în condiţii precare. N-au rechizite suficiente. Şi-ar dori mai multe cărţi. Mulţi nu au nici telefon mobil, ce să mai spunem de computer! Astfel de copii, şi asta o subliniază chiar ei, îşi permit să-şi cumpere un suc doar la începutul şi sfârşitul trimestrului într-un soi de "serbare” făcută între ei. În weekend, împrumută bani ca să ajungă acasă la familia săracă ascunsă în cătunele uitate de Dumnezeu şi de politicieni. Ajunşi aici, nu mai sunt elevi, nici măcar copii. Spală, calcă, curăţă gunoiul din grajd, participă la munca câmpului, au grijă de frăţiorii mai mici. Sunt în acelaşi timp bucătari, spălătorese, agricultori, menajere, baby-sitter, pedagogi. Cam tot ce înseamnă muncă grea de gospodărie la ţară. Părinţii lor vând câte o găină şi le dau bani de drum pentru întoarcere. Urcă în microbuze hârbuite, nesigure, pentru a ajunge la şcoală, la oraş. După fiecare sfârşit de săptămână, ajung la şcoală obosiţi. Singura lor alinare este speranţa că într-o zi, după ce vor urma cu noroc, facultatea, "la fără plată”, vor căpătă un serviciu decent cu care să-şi scoată din necaz familia afundată în datorii.

Să ştiţi că există mii de astfel de şcolari în toată ţară. Doar o parte dintre ei, datorită calităţilor deosebite, în primul rând rezultate foarte bune la învăţătură, ajung să fie sprijiniţi de organizaţii civice, cum este, de exemplu, la Iaşi, Asociaţia "Pro Ruralis”. Aceste organizaţii caută sponsori şi le oferă câte o bursă ce acoperă doar cheltuielile şcolare. Însă numărul acestor copii sprijiniţi astfel este foarte mic. Chiar şi în cazul acestora, suferinţa lor continuă, pentru că ei nu au bani de haine, de rechizite, de telefon mobil, nici pentru plata drumului către casă pe care îl fac săptămânal la ţară pentru a munci pentru a-şi sprijini familiilor. Părinţii lor fac eforturi disperate să-i ţină la şcoală, la oraş. Îşi vând cam tot ce au prin curte, suferind din toate punctele de vedere, foame, lipsuri, etc. Majoritatea locuiesc în case ponosite, se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor, singura sursă de bani fiind alocaţia copiilor.

Şcolari din familii cu venituri mai mult decât modeste la "fabrica de învăţători”
Am întâlnit astfel de copii la o şcoală deosebită din Iaşi. Şcoala Normală "Vasile Lupu”, "fabrica de învăţători”, cum i se spune de decenii, locul de unde a plecat şi domnul Trandafir. Majoritatea copiilor proveniţi din mediul rural ce studiază la această instituţie de învăţământ vin la oraş pentru ca după ce ajung învăţători să se întoarcă în sat să-i şcolească şi ei, la rândul lor, pe cei care n-au posibilităţi să ajungă la instituţia de învăţământ mult mai bună de la oraş. Ei sunt convinşi că doar urmând cursuri la oraş au şanse de reuşită în viaţă. Şcoala Normală "V. Lupu” este cel mai vechi aşezământ de instruire al învăţătorilor din ţara noastră. Am stat de vorbă cu o parte dintre cadrele didactice care activează aici, cu directorul şcolii, prof. Mihaela Ungureanu, cu profesorul de limbi străine, prof. Roxana Gavrilaş, profesoara de limba română, Lucia Gabriela Munteanu şi în general cu diriginţii acestor copii deosebiţi. Aşa am aflat că unsprezece elevi de la ţară ce provin din familii defavorizate au primit câte o bursă tocmai pentru că au rezultate foarte bune la învăţătură, dar sunt mulţi alţii care nu primesc această bursă oferită de "Pro ruralis”. "Cei care vin din familii modeste de la ţară sunt deosebiţi faţă de ceilalţi. Au o putere de muncă, o dorinţă de cunoaştere şi un comportament exemplar, plin de bun simţ. Sunt sigur că toţi vor face studii superioare şi vor avea suces. Unii excelează la învăţătură, Paula, unul dintre ei, are rezultate deosebite la matematică, biologie, va face medicina. Paula mi-a spus că dacă n-ar fi primit bursa, n-ar  fi avut posibilitatea să facă şcoala generală şi liceul la oraş”, ne-a spus unul dintre cadrele didactice.

Un copil demn în modestia şi sărăcia lui
Profesorul Gavrilaş ne-a spus că singura bursieră de la ţară din clasa ei este şi fruntaşa clasei. "Este un şcolar din Tansa, Raluca Alexandrescu o cheamă. Este sârguincioasă, este cea mai bună din clasă, premiantă, cu media cea mai mare, 9.50”, spune diriginta sa. Un alt bursier de la ţară este un copil rom. Bobârnac Mihaela este un copil foarte serios, ordonat, muncitor. "Are un comportament exemplar. Un scris foarte frumos. Toate mediile sale sunt peste 9.00, a primit menţiune anul trecut în clasa a VI-a. Are probleme financiare foarte mari în familie. Am încercat să obţin sprijin financiar în plus, faţă de bursa ce acoperă cheltuielile şcolii, de la Inspectoratul Şcolar şi Consiliul Judeţean, dat fiind ca este de etnie romă, însă mi s-a spus că sunt sprijiniţi financiar doar copiii de liceu. Fetiţa nu se plânge niciodată, nu cere ajutorul celorlalţi, chiar dacă are probleme financiare foarte mari. Este un copil demn în modestia şi sărăcia lui”, explică diriginta sa.

Ultima oară ne-am permis să bem un suc la începutul şcolii
Am stat de vorbă cu doi bursieri, care şi aşa, cu sprijin din alte surse, o duc foarte-foarte greu acasă şi la şcoală. Adina Ciobanu, din comuna Dobrovăţ şi Cornelia Epuri, din Şipote. Ambele provin din familii cu mulţi copii, părinţii se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor, iar singurele surse de venit ale familiilor lor sunt alocaţiile copiilor. Pentru Adina este al doilea an de când participă cu rezultate bune la Olimpiada de pedagogie. "La mine tata e bolnav. Lua ajutor social. I-a fost tăiat însă în vremea guvernului Boc. Pentru că tata nu poate lucra, nici mama nu poate ajunge pentru o slujbă la oraş, trebuie să stea acasă să aibă grijă de toţi, să muncească şi la câmp”. Pentru că nu au niciun venit, pentru a-i cumpăra rechizite sunt nevoiţi să vândă animale: găini, porci, viţei. Atât cât să cumpere caiete, creioane şi tot ce trebuie. "Şi cum e greu cu agricultura, produsele sunt greu de vândut, mai ales acum, anul ăsta, în care a fost seceta şi nu s-a făcut mai nimic, este foarte greu”, spune Adina. De sărbători, familia sa vinde carne ca să le facă copiilor prăjituri. "Am avut bursă de liceu, însă anul acesta trebuie să-mi depun din nou dosarul”. Chiar şi aşa, banii vin abia prin decembrie. Până atunci Adina n-are nici de un suc. Mai are are două surori. Mama mai taie câte o gaină ca să obţină bani pentru drumul către şcoală. "Îmi doresc să treacă cât mai repede această perioadă dificilă să ajung mai rapid să am un serviciu, să-mi ajut părinţii şi fraţii”, spune Adina.

În cealaltă familie, a Corneliei Epuri, nevoile sunt şi mai mari. Sunt şase copii, opt guri care trebuie să trăiască din roadele pământului. Cornelia are şi ea rezultate foarte bune la învăţătură, a câştigat recent un concurs de franceză şi a luat un mic premiu. Mărturiseşte că nu şi-ar dori bani să aibă de suc. Chiar să aibă bani, nu i-ar arunca pe cafele şi sucuri. Suferă foarte mult că celelalte colege "mai avute” îi fac observaţii că are haine puţine şi nepotrivite. Şi suferă foarte mult pentru asta. Unele colege chiar i-au făcut observaţii că nu îşi asortează hainele, dar cum să le asorteze dacă abia are un rând de haine! "Îmi doresc să ajung să am un serviciu şi bani să pot ajuta şi eu la rândul meu copiii necăjiţi”, spune Cornelia cu ochii plini de lacrimi.

"Toate aceste lipsuri şi umiliri pe care le suportăm ne fac să fim mai curajoase”, completează ele oferind drept exemplul faptul că nu-şi permit nici să cumpere un suc. "Nu ne cumpărăm chipsuri, sucuri. Facem economii şi tot nu avem cu ce. Nici cafea! Luxul care ni l-am permis ultima oară a fost când am ieşit la începutul anului şcolar cu colegii la un suc. Pentru că este clasa a XII-a şi urmează să ne despărţim, am ieşit cu toţii”. Şi de atunci nu aţi băut vreo cafea sau o altă sticlă cu băutură racoritoare? "Nu, nimic”, primesc răspunsul.

Muncă grea şi umilinţe
"Dacă ai o colegă care are mai multe haine imediat îţi face observaţie. Uite, aia e de la ţară, nici haine nu are! Te simţi inferior, e greu să te acomodezi cu aşa ceva”. Îmi povestesc amândouă ce au făcut în ultimul weekend petrecut acasă. "Am spălat, am cules la vie, am făcut mâncare. Am desfăcat porumb, apoi am avut grijă de cei doi frăţiori mai mici, i-am ajutat la lecţii. Iar am spălat, iaraşi mâncare şi tot aşa. Îmi doresc să o ajut pe mama că nu îi este uşor, este singură şi tata e bolnav”. Ambele au coşmaruri. "Cel mai mare coşmar este să trebuiască să plătesc facultatea şi să n-am cu ce”. Pe lângă rezultele bune la învăţătură, Adina şi Cornelia au totuşi o bucurie. Au primit cadou câte un telefon amărât, dar la care doar primesc apeluri, că n-au bani de cartelă. De Internet nici nu poate fi vorba. Ambele se visează cadre didactice de nădejde în satul natal ajutând şi ceilalţi copii săraci din sat care n-au avut norocul să ajungă să studieze la oraş. "Cea mai frumoasă zi din viaţa mea? Când ne întâlnim cu toţii în familie şi avem ce mânca!”. Plâng amândouă, liceene de clasa a XII-a bune şi de măritat, ca nişte copii de clasa întâi.
Citeşte mai multe despre:   educatie,   olimpiada scolara

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tendinţa momentului: specialiştii vor să rămână în ţară

Tendinţa momentului: specialiştii vor să rămână în ţară
Criza generală de forţă de muncă şi mai ales de specialişti în diverse domenii afectează economia României, dar situaţia pare că se îmbunătăţeşte, în ultima perioadă. O analiză a pieţei forţei de mun...

Tușești? Nu te repezi la antibiotice

Tușești? Nu te repezi la antibiotice
Românii au găsit, chiar în lumea satului, vorbe sugestive despre necazurile pulmonare, iar zicerea cea mai frecventă este „aprindere la plămâni”. Totuşi, despre problemele la plămâni umblă şi tot felul de...

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament

Compania lui Dan Barna - de la liderul USR, la fiica unui vânzător de armament
Galerie Foto Liderul USR, Dan Barna, proaspăt desemnat, la congresul de sâmbătă, drept candidat al partidului pentru alegerile prezidențiale din luna noiembrie, a deținut, până în vara anului 2016, jumătate din acțiunile...

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ

Secția de Procurori de la CSM – stat în stat. Scut pe față, pentru patru personaje anchetate de SIIJ
Război total între Secția de Procurori de la CSM, pe de o parte, conducerea Consiliului, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și chiar procurorul general interimar al României, pe de altă parte...

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze

Ioana Lee, despre Ikigai și secretele ei japoneze
Galerie Foto După ce a trăit o perioadă în Japonia, Ioana Lee revine cu o nouă carte pentru fanii ei. De data aceasta, Ioana ne dezvăluie cele "19 secrete japoneze pentru o viaţă mai bună". Este o carte din care învăţăm...

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare

GRECO: Judecătorii și procurorii nu trebuie investigați și nu trebuie să plătească pentru erorile judiciare
Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a dat, ieri, publicității, cele două rapoarte care au legătură cu evoluțiile sistemului judiciar din România. Ambele documente vorbesc despre “implementarea...

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi

Primăria lui Boc „premiază” cu un milion o firmă pentru care a fost călcată de Curtea de Conturi
Galerie Foto O companie din Ploiești, care se ocupă cu activități de deratizare, dezinsecție și dezinfecție, impicată, în urmă cu patru ani într-un dosar de corupție, a fost arvunită, din nou, anul acesta de către...

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale

Cum intenționează ÎCCJ să întârzie rejudecarea cauzelor în care s-au pronunțat pe fond completurile ilegale
Înalta Curte de Casație și Justiție știa că încălcarea prevederilor legale cu privire la constituirea, pe fond, a completurilor de judecată care să se pronunțe în dosarele de coruție va fi sancționată...

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție

Decizie CCR: De 16 ani, Înalta Curte judecă ilegal dosarele de corupție
Curtea Constituţională a României a stabilit, ieri, după numeroase amânări, că există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în...

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea

Avocatul lui Alin Tișe, administrator special la firma Elenei Udrea
Galerie Foto Celebra companie Băi Boghiș SRL, unde, în vremurile “bune” ale regimului condus de Traian Băsescu și de PDL, Elena Udrea își fonda propria stațiune balneară, este administrată, special, începând cu acest...

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji

Ela Crăciun ne învaţă cum să avem 9 luni fără griji
Ela Crăciun, jurnalist Antenei 3 și cel mai cunoscut blogger de parenting din România, şi-a lansat recent prima sa carte, intitulată “9 luni fără griji” -101 întrebări despre sarcină, cu răspunsuri de la...

60 de milioane pentru „zilierii” Teatrului Național “I.L. Caragiale”

60 de milioane pentru „zilierii” Teatrului Național “I.L. Caragiale”
Scandalul legat de situația celor 54 de angajați salarizați din bugetul Teatrului Național “I.L. Caragiale”, condus de Ion Caramitru, și care, astăzi, face obiectului unei anchete a Corpului de Control al...

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid

Helicobacter pylori, bacteria care se simte bine în acid
A fost o vreme în care multe neplăceri resimţite în sistemul digestiv erau  diagnosticate ca gastrite. Când a apărut investigarea prin endoscopie, s-a constatat că, de fapt, era un exces de diagnostic de...

Presiuni incredibile ale procurorilor din CSM asupra SIIJ, în două dosare penale

Presiuni incredibile ale procurorilor din CSM asupra SIIJ, în două dosare penale
În mai puțin de două săptămâni, de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-au exercitat presiuni directe asupra Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție în legătură cu două dosare

10 ani de luptă cu sistemul, din cauza unui comunicat de presă. România, bună de plată

10 ani de luptă cu sistemul, din cauza unui comunicat de presă. România, bună de plată
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat publicității motivarea hotărârii prin care statul român a fost obligat la plata de despăgubiri, constând în daune morale și materiale, către fostul prim-procu...
Serviciul de email marketing furnizat de