x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O bucată din România cu granițe trasate din Ungaria

0
Autor: Alex Nedea 02 Aug 2018 - 12:01
O bucată din România cu granițe trasate din Ungaria


După autonomia Ținutului Secuiesc, politicieni maghiari vorbesc acum despre o altă regiune care ar trebui să aibă statut similar. Se numește Partium, după un teritoriu ce a aparținut fostului regat ungar și care înglobează astăzi porțiuni din județele Arad, Bihor, Satu Mare și Maramureș. Aici trăiesc peste un milion de cetățeni români, pentru care ungurii au un plan.

Cu doi ani în urmă, într-o seară de iarnă, un politician maghiar urca la balconul unei clădiri din Oradea purtând cu el un steag pe care nu l-a mai văzut nimeni niciodată: o cruce roșie deasupra a patru linii orizontale de aceeași culoare, totul pe un fundal alb. Ajuns la primul etaj, omul se apucă să fluture drapelul ca un oștean pe metereze semnalizând că a cucerit cetatea. „Oșteanul” era László Tőkés, un europarlamentar care astăzi reprezintă statul ungar la Bruxelles, fiind candidat pe listele actualului partid de guvernământ de la Budapesta. Drapelul pe care îl arborase în acea noapte era al unei regiuni despre care nu mulți români auziseră vreodată: Partium.

Astfel, cu puțin timp înainte ca România să împlinească 100 de ani de la Marea Unire, liderii maghiarilor din Transilvania au adus la viață o regiune îngropată în istorie undeva acum o jumătate de mileniu, în perioada medievală. Partium definea pe atunci un teritoriu care aparținea de Regatul Ungariei și care îngloba Aradul de astăzi, plus județele Satu Mare, Bihor și o parte din Maramureș. Iar o eventuală autonomie ar însemna că un 1.200.000 de români ar trăi mai departe într-un teritoriu „reorganizat” după o idee a politicienilor și specialiștilor din Ungaria.

O regiune dispărută, un steag inventat pe loc

Lupta maghiară pentru obținerea autonomiei regiunii Partium a început identic cu cea pentru autonomia Ținutului Secuiesc. Mai întâi s-a creat o identitate, lucru care impunea obligatoriu un drapel. Iar pentru că în istorie Partium nu a avut niciodată un steag al lui, s-a inventat unul acum, după 500 de ani. S-a făcut un concurs de oferte și un juriu format din etnici maghiari au votat varianta cea mai frumoasă. Apoi, o dată rezolvată problema drapelului, a fost nevoie ca noua regiune să aibă și niște granițe certe. Așa că s-a făcut o hartă, și pentru asta au primit sprijin chiar de la Guvernul Ungariei. Harta a fost trasată acum câțiva ani de specialiști de la o instituție de învățământ privată din Oradea: Universitatea Creștină Partium, care a primit an de an finanțări consistente din partea autorităților centrale de la Budapesta. Dar Ungaria e și mai aproape de această hartă, aveam să aflăm după ce István Csomortányi, unul dintre liderii maghiarilor de la Oradea, mâna dreaptă a lui Laszlo Tokes în regiune, ne arată noua harta. Acolo apare sigla Ministerului Agriculturii de la Budapesta. Când îl întrebăm pe Csomortanyi de ce, ne răspunde că cei care au lucrat la hartă sunt „specialiști tot de la noi (din România - n.r.), dar care s-au mutat în Ungaria. Din Oradea s-au mutat 30.000 de locuitori în Ungaria. De aceea sunt foarte mulți specialiști care sunt de la noi, dar care lucrează acolo”. În concluzie, îl întrebăm: „Putem spune că specialiști de la Ministerul Agriculturii de la Budapesta au trasat granițe pe un teritoriul al României?”. „Putem să spunem și așa dacă vrem să fim răi”, răspunde Csomortányi și ne asigură că ei au intenții bune: nici nu vor să rupă Transilvania de România, nici să o alipească Ungariei. Căci, zice el, proiectul lor de regionalizare nu este unul făcut pe criterii etnice. „Dacă vă uitați, de exemplu, la limitele administrative pe care le-am propus pentru această regiune, nu au nimic în comun cu granițele etnice, deci sunt niște limite administrative care au fost formate de istorie. Sunt convins că ar fi în interesul tuturor locuitorilor ce ne dorim noi: o restructurare administrativă a țării. Avem regiuni care ar putea să se dezvolte mult mai rapid, să fie motoare de dezvoltare a întregii țări și sunt blocate în aceste județe care sunt de fapt niște baronate locale la momentul de față”.

Legați de Budapesta, uitați de București

Istvan Csomortanyi conduce filiala din Oradea a Partidului Popular Maghiar din Transilvania și s-a remarcat ca un vehement contestatar, de multe ori pe bună dreptate, al felului în care politicienii de la București se ocupă de destinele țării. Vara trecută, de pildă, chema locuitorii la un megaprotest pe tema autostrăzii Transilvania, a cărei construcție bate și azi pasul pe loc. I se părea incredibil că Banatul ajunsese să fie legat de autostradă de Budapesta, o țară străină, și nu e nici acum legat de capitala propriei țări, București. Crede că lipsa investițiilor de amploare în teritoriu ale guvernelor României îi îndreptățește pe cei din Partium să ceară să fie lăsați să conducă singuri. Așa că în noul lor proiect de autonomie doresc ca resursele locale (pădurile, minereurile, apele termale etc.) să fie gestionate local, nu de către instituții de la București, care și-au demonstrat de multe ori incompetența. „Poate că este o întrebare retorică, dar populația acestei țări consideră că resursele sunt administrate în mod corect de la București? Sunt administrate eficient? Sunt administrate în folosul țării? Ideea de bază ar fi ca veniturile locale să rămână în cea mai mare parte pe loc. Deci putem să avem, de exemplu, învățământul finanțat doar din resurse locale”. Iar învățământul nu are cum să nu fie și în limba maghiară, limbă pentru care se cere „statut special”. „Mi se pare absolut firesc că, având o regiune unde fiecare al treilea cetățean este maghiar, atunci limba maghiară trebuie să aibă un statut special pe lângă limba română. În regiunile unde sunt în asemenea proporții cetățeni de alte limbi, mi se pare absolut normal să fie luat în considerare acest lucru (folosirea limbii materne - n.r.) în administrație”.

Totuși, proiectul liderilor maghiari va trebui să țină seama că din cei 1.200.000 de locuitori din noul teritoriu, peste 800.000 sunt etnici români. Iar dintre aceștia nu toți văd cu ochi buni regionalizarea pe modelul Partium. „Ținutul Partium este o altă construcție identitară la care se lucrează acum, iar obiectivul final al acestei bătălii este alipirea Transilvaniei la Ungaria, dacă nu de tot, măcar reducerea la viața a Diktatului de la Viena, în care Partium și așa-zisul Ținut Secuiesc au fost alipite”, crede jurnalistul Dan Tănasă. În replică, liderii maghiari se jură că autonomiile pe care le propun nu au nimic în comun cu proiectele de independență. Și totuși, ar putea da de gândit unora faptul că tocmai ei promovează insistent modelul Cataluniei, chiar și după ce în toamna anului trecut, această provincie a fost teatrul unui aprig conflict după ce Parlamentul de la Barcelona și-a declarat unilateral independența față de Spania.

Politicienii maghiari au invitat de curând pe liderii separatiști catalani în Transilvania să țină conferințe despre binefacerile autonomiei. Ultimul a fost deputatul din partea Partidului Democrat European din Catalonia, Jordi Xucla I Costa, venit în primăvară la Cluj.

„Când s-a făcut porțiunea de autostradă între Timișoara și Nădlac și s-a făcut legătura cu Budapesta, cineva a făcut și o glumă: gata, am făcut legătura cu Capitala”

Istvan Csomortanyi, liderul filialei din Oradea a Partidului Popular Maghiar din Transilvania

 

 

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   autonomia tinutului secuiesc

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești
Galerie Foto Procurorul Adina Florea, care a demarat, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, anchetele privind abuzurile de la serviciile teritoriale ale DNA Ploiești și Oradea, a devenit ținta unor atacuri...

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții
Galerie Foto Marcel Manea este un scriitor asumat care a avut curajul să ofere cititorilor o carte cu poveşti controversate. Scriitorul este un fin observator al naturii umane şi a strâns în primul său volum poveşti reale,...

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul
Lupta cu obezitatea nu este doar un moft de estetică, kilogramele multe peste normal prejudiciază funcţionarea organelor, grăsimea este aducătoare de  boli. Bătălia cu kilogramele în plus se poate face şi c...

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj
Galerie Foto Cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste, devenit om de afaceri, este chestorul Virgil Ardelean, fostul șef al temutului “Doi și’un sfert”. Poreclit “Vulpea”, generalul cu patru stele...

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”
Gheorghe Piperea, reprezentant al administratorului judiciar al RADET, firma de insolvență Rominsolv, a explicat pentru Jurnalul care sunt adevăratele cauze ale întârzierii reorganizării RADET și cum a apărut...

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare
Galerie Foto Liderul unuia dintre partidele parlamentare aflate în opoziţie şi care acţionează atât instituţional, cât şi prin manifestări publice virulente la adresa intenţiilor majorităţii parlamentare sau ale...

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei
Agenţiile de turism acuză Consiliul Concurenţei că foloseşte aceleaşi practici ca şi procurorii DNA care sunt anchetaţi în prezent pentru abuzuri. În plus, Legea concurenţei are atât de multe puncte...

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă
Galerie Foto Unii oameni simt o accelerarare a bătăilor inimii, numite tulburări de ritm. Dacă medicii constată că inima este sănătoasă, aceştia nu primesc niciun tratament, dar dacă există boli cardiace, cardiologii...

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se află în imposibilitatea de a-l aduce pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu, zis “Portocală”, în fața judecătorilor, în vederea emiterii unui...

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu
Galerie Foto Adriana Lascu, cumnata fostei şefe a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, lucrează, începând cu anul trecut, pentru una dintre companiile conectate la cele mai grele contracte ale Transgaz şi Romgaz SA. Asta, în co...

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui
Galerie Foto Soțul fostei procuroare Carmen Maria Capră, care a fost mâna dreaptă a lui Augustin Lazăr, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, și care i-a închis, în anul 2014, lui Klaus Werner Iohannis, un...

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă
Este procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa și de-a lungul carierei a instrumentat dosare grele. Unele dintre acestea l-au făcut pe procurorul Teodor Niță să descopere că România intrase...

De ce a ruginit „Perla Banatului”

De ce a ruginit „Perla Banatului”
Galerie Foto Vremurile când Stațiunea Semenic era numită „Paradisul bănățean” sau „Perla Banatului” au apus, iar acum este un loc părăsit. Vechile hoteluri care puteau caza aproape 1.000 de turiști sunt în ruină...

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL
Galerie Foto Firma de construcții de drumuri al cărui administrator apare într-un denunț din dosarul fostului președinte al Consliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a fost desemnată, la sfârșitul anului trecut,...

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei
Preluarea de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de şase luni, va fi marcată joi seară printr-o ceremonie oficială care va avea loc la Ateneul Român...
Serviciul de email marketing furnizat de