x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje O nava scufundata

O nava scufundata

17 Apr 2004   •   00:00

O poveste a Holocaustului care a ramas inca un mister. Nu stie nimeni nici cine a lansat torpilele catre vasul cu refugiati in 1944. Un regizor evreu de origine romana incearca, dupa 60 de ani, sa scoata la lumina povestea navei Mefkure.

Noaptea de 4 spre 5 august 1944. Un convoi de trei nave calatorea dinspre Constanta catre Istanbul. Aveau arborat steagul turc, dar mergeau fara lumini, in bezna, ca sa nu fie vazute. Totusi, unul dintre vase, cel din mijloc, se zguduie la impactul cu o torpila si e cuprins de flacari. Oamenii, 395 la numar, se arunca peste bord ca sa-si gaseasca salvarea din flacari in apa Marii Negre. Dar sunt secerati de mitraliere. Doar 11 oameni reusesc sa supravietuiasca, sunt scosi din apa de celelalte vase. Toate cele trei vase, Morina, Bulbul si Mefkure, transportau refugiati evrei din Romania si tarile vecine catre Israel.

Nu se intampla pentru prima oara. In 1941-1942 pe vasul Struma, care trebuia sa-si duca pasagerii in Israel, departe de razboi si de Gestapo, murisera mai mult de 700 de oameni, in majoritate intelectuali. Pentru ca autoritatile turce ale acelei vremi au tinut vaporul avariat in portul Istanbul timp de trei luni pentru ca britanicii, sub a caror stapanire se afla Palestina, nu erau de acord cu imigrantii. Turcii incercau sa-si mentina neutralitatea. Asa ca, in cele din urma, nava a fost scufundata.

Dupa 60 de ani

Ranu A. Rodan a plecat la 7 ani din Romania si s-a intors prin 2002. A facut filme peste tot. Dar in tara nu s-a intors. Nu pentru un motiv anume. A venit sa faca un film despre tatal sau, unul din primii angajati ai studioului Sahia. Atunci a mers la Cimitirul Bellu Evreiesc sa caute mormantul bunicului. Si acolo a aflat de Mefkure.

„Omul care m-a ajutat sa gasesc mormantul bunicului meu mi-a prezentat o piatra de comemorare a vaporului Struma pe care au pierit 749 de evrei in drum spre Israel in 1941-1942. Mi-a aratat piatra si mi-a spus «stiti ca facem una asemanatoare pentru evreii pieriti pe Mefkure?»", povesteste Rodan. Regizorul auzea pentru prima data numele. „E un vas care a plecat de aici in 1944 si care a fost atacat in drum spre Israel si pe care au murit 300 de evrei", i-a spus omul. „Mi-au sunat toate soneriile. Am sunat prieteni. I-am rugat sa ma ajute. Asa s-a nascut filmul «Mefkure»", povesteste regizorul.

O poveste cu spioni parasutati

Povestea vasului e legata de inca o poveste chiar fascinanta, spune Rodan. In 1943 Palestina era sub mandat Britanic. Multi agenti britanici cazusera prizonieri in lagarele naziste. Foarte multi chiar in Romania, Iugoslavia si in Ungaria. Britanicii trebuia sa-i ajute sa evadeze cumva. Si au organizat un grup de agenti care sa fie parasutati in apropierea lagarelor si sa-i ajute pe prizonieri sa evadeze. Sohnutul, guvernul provizoriu de la Istanbul al evreilor, a organizat o actiune asemanatoare, in paralel cu britanicii. Scopul era evadarea evreilor.

Doi astfel de oameni au fost parasutati in Romania. Pe unul dintre ei l-a gasit regizorul inca in viata, in Israel.

„Este un parasutist evreu de origine romana, Itzak «Menu» Ben Efraym. Profesor in zilele noastre. El a plecat din Romania la 18 ani, in 1936, ca pionier socialist, chiar comunist la timpul ala, ca parte dintr-o grupa care a infiintat un „chibut sau colhoz", povesteste Rodan.

Urmarit de gandul ca parintii sai erau inca in Romania, sub amenintarea nazistilor, „Menu", dupa porecla sa, s-a dus la recrutare. El a fost parasutat in Romania, la Arad, in aprilie 1944, impreuna cu un partener care nu mai e in viata. Aveau si o scrisoare de la Sohnut prin care li se dadea drept de decizie. El a fost unul din oamenii care au organizat evadarea. Si a povestiti totul intr-o carte.

Morina, Mefkure si Bulbul

Proiectul cu vasele era gata din iunie sau mai 1944. Trei vase, Morina, Bulbul si Mefkure.

Dupa incidentul cu Struma din 41, maresalul Mihai Antonescu, seful guvernului roman, a dat ordin sa nu mai iasa vase in mod dezorganizat din portul Constanta. Asa ca a fost necesara o organizare amanuntita. „Evreii din Romania au fost un pic mai menajati decat ceilalti din Ungaria, unde Eihmann isi facea treaba. Asta a adus in Romania valuri de imigranti din Iugoslavia, Ungaria. Aici erau mai menajati si de aici puteau scapa: azi, maine sau peste un an", povesteste Rodan.

La drum

Pe vasul Mefkure Menu si-a pus parintii. Din punct de vedere legal totul era in ordine. Documentele erau semnate chiar de Antonescu care binecuvantase transporturile. Dar a fost o probelma: spionii britanici. Vasele erau bagate in port noaptea, iar marinarii nu aveau voie sa paraseasca puntea. Vasele ieseau cu escorta, pentru ca erau mine de mare pe toata coasta. Dar toate acestea se petreceau la cateva sute de metri de un spital de campanie al germanilor, care nu puteau fi straini de ce se intampla in portul Constanta.

Au iesit cele trei vase pe 2 august, intr-un convoi, cu escorta unor submarine romanesti. Au iesit din apele teritoriale si s-au indreptat spre Constantinopol. In noaptea dintre 4-5 august vasul Mefkure a fost atacat.

Rusii sau nemtii?

Pe vas se aflau cinci sau sase ofiteri polonezi, agenti britanici, care trebuia sa ajunga in Grecia la Armata Libera Poloneza. Acesti ofiteri camuflati ca emigranti evrei au fost depistati de autoritati si fotografiati in portul Constanta.

„Exista un ordin al statului major al Marinei ca acesti ofiteri sa nu ajunga la destinatie. Pe aceeasi hartie e scris de mana ca nu au ajuns", spune Rodan. „Dar intrebarea ramane: submarinele erau germane, asa cum dovedeste documentul, sau erau rusesti?"

Germanii aveau baze militare tocmai in Crimeea si nu ajunsesera in apele teritoriale ale Turciei, pentru ca ea era neutra. Nu aveau ce cauta acolo.

„Rusii puteau sa fie acolo, dar de ce au tras. Ultima teorie mentioneaza ca Stalin avea planurile facute pentru Polonia si pentru Romania. Se mentioneaza ca avea frica de armata libera a polonezilor si voia sa-i anihileze. Exista un document in arhiva marinei sovietice: cu cateva ore inainte se trasese asupra unui iaht", spune Rodan.

Pe vas erau 120 de copii salvati din lagarele din Transnistria, care au murit si ei atunci. Vasele Morina si Bulbul au ajuns la destinatie. „Povestea va fi baza unui film, regizat de mine. Vom face niste reconstituiri, filmate pe Marea Neagra" spune Rodan.

Ana-Maria Luca


Expeditii catre libertate

Situatia evreilor din Romania la sfarsitul anilor ’30 si inceputul anilor ’40 nu era foarte promitatoare. Multi dintre ei au reusit sa se refugieze in tari mai linistite. Palestina a fost prima alegere, cu mandatul Ligii Natiunilor care dadea posibilitatea ca 20.000 de evrei sa se refugieze aici in fiecare an. Grupuri de tineri evrei din Romania au inceput sa organizeze vase care sa-i duca in Palestina, care se afla sub ocupatie britanica. Vasele au fost in general respinse de britanici, iar pasagerii au fost inchisi in Cipru sau in tabere in Palestina. Unele vase au fost scufundate: Patria, Struma, Mefkure. Dezastrul Strumei, in 1941, a ramas in istoria Holocaustului drept cel mai mare. Atunci au murit mai mult de 700 de oameni. Vorba ca se putea evada din Romania cu aceste vase s-a raspandit. Majoritatea erau vase foarte mici si nu incapeau prea multi refugiati. De aceea, oragnizatorii au platit sume imense cerute de proprietarii vaselor, dar si pentru a mitui numerosi oficiali romani. Fiecare persoana care s-a imbarcat pe Struma, de exemplu, a platit 1000 de dolari.


Struma, un film de Stelian Tanase

Politologul Stelian Tanase a realizat un film documentar despre tragedia vasului Struma de la sfarsitul anului 1941. Scenariul filmului, regizat de Radu Gabrea, a aparut dintr-o tentativa a lui Stelian Tanase de a scrie o carte. Stelian Tanase, aflat la Holocaust Museum, a descoperit fondul Struma de cateva mii de pagini. Lucrul la film a durat aproape opt luni, din aprilie pana in decembrie 2000. Filmul documentar „Struma" a fost prezent la a 18-a editie a Festivalului Filmului de la Ierusalim, in iulie 2000. Filmul a primit atunci mentiunea speciala a juriului. La fetival au mai fost prezente 30 de pelicule. Struma a fot vizionat la sectiunea „Jewish experince" si a generat cronici in toata presa internationala. Filmul a folosit documente si marturii, precum cea a lui David Stoliar, singurul supravietuitor al dezastrului.


Epava Strumei este intr-un loc necunoscut

In august 2000, un american a incercat sa gaseasca epava Strumei, vasul pe care murisera bunicii sai. A cercetat documente, s-a intalnit cu multi altii care au pierdut rude pe Struma. A organizat o fundatie ce poarta numele vasului si in proiectul sau de scufundari i-a inclus pe unicul supravietuitor al dezastrului, pe david Stoliar, care locuia in Statele Unite, in Oregon, pe unii dintre cei mai buni scufundatori britanici si reprezentanti ai Muzeului Holocaustului. Dupa scufundari, grupul de entuziasti a organizat si o ceremonie de comemorare in Turcia, la care au fost prezenti si membri din guvernul turc si rude ale celor disparuti in 1941. Echipei de scafandri i s-a refuzat autorizatia de scufundare in apele teritoriale ale Turciei de pe o platforma oficiala. Echipa a folosit o salupa de pescuit. Au cercetat intai o epava pe care scufundatorii turci o numeau „epava evreilor". Dar nu a fost epava Strumei, ci a unui submarin necunoscut. Intr-una din zile politia turca i-a legitimat pe cercetatori si le-a confiscat echipamentul, povesteste seful expeditiei. Dupa 9 zile de scufundari, cei 8 scafandri au gasit o epava la o adancime de 77 de metri. Dar nimic nu a dovedit cercetatorilor ca apartinea Strumei.


Evreii in Romania in 1940

Discriminarea evreilor in Romănia a inceput inca in timpul Guvernului Goga-Cuza. A urmat dupa aceea dictatura regala. Au urmat discriminarile in timpul dictaturii legionaro-antonesciene, in timpul coalitiei intre Antonescu si legionari. Au fost victime in randul evreilor si in timpul rebeliunii legionare la Bucuresti, spun istoricii. „Ulterior, de asemenea, atunci cănd a inceput razboiul, au urmat dupa aceea deportarile in Transnistria, crimele in Basarabia, crimele in Bucovina. Din acest punct de vedere se poate afirma ca situatia evreilor era tragica", spunea istoricul Lucian-Zeev Herscovici, intr-un interviu acordat Vocii Israelului. Despre torpilarea vasului Struma istoricul spune ca ar fi putut fi si o greseala. „Pe vasul Struma ar fi trebuit, in mod teoretic, sa se urce tineri din miscarea Beitar, noua organizatie revizionista. Aceasta organizatie sionista era intr-o situatie economica foarte dificila. Fusese jefuita de legionari.

×
Subiecte în articol: reportaj romania evreilor struma vase rodan mefkure