x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Palatul Brâncoveanului

1
Autor: Simona Lazar 24 Sep 2013 - 22:22
 Palatul Brâncoveanului


În 1923, cu noua decenii în urmă, Comisiunea Monumentelor Istorice, al cărei secretar-director era Virgiliu N. Drăghiceanu, elabora un proiect de reabilitare şi restaurare a curţilor domneşti brâncoveneşti de la Doiceşti, Mogoşoaia şi Potlogi. “Franţa şi-a făcut o chestie de pietate şi de mândrie pentru trecutul său feudal, restaurând nişte fărâmături, castelele din Pierrefonds şi Coucy. Acelaşi spirit de pietate va conduce, credem, la restaurarea celor două palate ale Brâncoveanului, de la moartea căruia s-au împlinit două sute de ani. Va fi cel mai demn şi cel mai pios monument pe care România de azi îl va înălţa aceluia care s-a jertfit pentru ea, aceluia care rătăceşte şi azi, fără să-şi fi găsit adăpost, în umbrele runelor de la Potlogi şi Mogoşoaia”.
Din cele 50 de file ale raportului Comisiunii Monumentelor Istorice, reţinem câteva notaţii referitoare la una dintre cele trei curţi domneşte - Palatul Mogoşoaia - de la inaugurarea căruia s-au împlinit, pe 20 septembrie, 311 ani. “Scoborând, în ordine cronologică, de la cea mai nouă curte din ţară, de la curtea din Doiceşti, al cărei caracter încă nu e bine definit, fiindcă Constantin Brâncoveanu nu avusese nici timpul, nici liniştea de a o termina, în paginile ce urmează se prezintă cercetării curtea de la Mogoşoaia. (...) Cu Mogoşoaia şi Potlogii se deschide capitolul cel mai interesant al artelor române, - căci dacă socotim aceste două curţi din punctul de vedere abstract al artei, ele sunt prin podoaba şi frumuseţea lor cele mai însemnate produse artistice din Țara Românească, după Curtea de Argeş, iar dacă le privim din punctul de vedere al arhitecturii civile, sunt singurele locuinţe domneşti ce ni s-au păstrat pentru timpurile vechi, în stare reconstituibilă”.
La anul 1923, autorii documentului Comisiunii Monumentelor Istorice remarcau că aristocraţia românească păstra încă obiceiul de a petrece verile în oazele de verdeaţă şi linişte dimprejurul Bucureştilor, “ca odinioară, când greutăţile drumului nu permiteau petrecerile şi vilegiaturile în munţi sau în străinătate” şi când “înalta societate şi Domnul petreceau în aceste vecinătăţi ale Bucureştilor, unde îşi ridicau chiar case de plăcere, Lusthausen, maisons de plaisance, cum le numeau călătorii timpului”. Dar
nici una dintre aceste case nu se putea ridica “la frumuseţea reşedinţelor de petrecere ale strălucitului Constantin Brâncoveanul, din cauza lipsei de meşteri îndemânateci”.
Chiar dacă, aşa cum îl ştim, Palatul Mogoşoaia a fost inaugurat în septembrie 1702, gândul lui Brâncoveanu de a construi acolo ceva cum nu se mai văzuse era mult mai vechi, încă din 1681, când cumpără primele case - de la jupâneasa Rada şi de la Ilinca, fata lui Marco ot Mogoşoaia - şi primele corpuri de moşie, la care se vor alătura altele, achiziţionate în următorii ani, pentru ca, în sfârşit, domeniul voievodal să ajungă să aibă întinderea dorită. Gândul lui începuse de fapt chiar înainte de a fi ales ca Domn al Țării Româneşti, când ridică acolo o bisericuţă (ce va servi, mai târziu, ca paraclis palatului pe care avea să-l zidească), a cărei construcţie va fi gata exact cu o lună înainte de urcarea sa pe tron, pe când era doar vel-logofăt. Biserica are hramul “Sfântului Mucenic Gheorghie, den Pajişte”. În 1688, după ce repară casele cumpărate, avea să locuiască acolo în primul său an de domnie. Este locul în care voievodul se refugia, an după an, “de zădufurile” de vară ale Bucureştilor, până la repararea curţilor domneşti de la Târgovişte (şi chiar după aceea, deşi mai rar). La Mogoşoaia, Domnul primeşte soli ori petrece sărbătorile. Din cronicile curţii reiese că în anul 1699 e acolo de hramul bisericii pe care o ctitorise. În anul 1700, după ce primise deja şi “caftanul domniei pe viaţă”, iar prin ginerele său, Constanin Duca, avea influenţă şi asupra Moldovei, Vodă Brâncoveanu nu se mai mulţumeşte cu curţile cele vechi (şi reparate) de la Mogoşoaia şi porneşte construcţia palatului său, monument de artă şi arhitectură cum altul nu mai fusese văzut. Stă scris în pisania de marmură, pe care Brâncoveanul o aşază deasupra uşii foişorului dinspre curte: “Acest palatu den temelie ieste zidit şi înfrumuseţatu de preluminatul, înelţatul domnu Constantinu Băserabu Voevod, dăruit şi dat la al domnelui fiiu lui Ștefan B(râncoveanu) moştenir(e) ohabnic(ă); săvârşind acest frumos lăcaş la anul de la Hs., 1702 luna sept. 20”.
“Dar atâta strălucire şi putere, nu putea să nu aţâţe aţâţe gelozia vrăjmaşilor, cari intrigară la Poartă ca Brâncoveanul să fie chemat, pentru mazilire, în 1703. Prin banii şi diplomaţia sa, însă, el dejoacă uneltirile vrăjmaşilor (...). Plin de bucurie se întorcea în ţară, trecând Dunărea în iulie, şi mai “trezvelindu-se de valurile ce avusese”, apoi “au ieşit de s-au dus la satul Mării-Sale, la Mogoşoaia, ca să se odihnească”. Și spre a eterniza memorabilele zile de frică şi glorie, de adâncă deznădejde şi mare bucurie ce i le procură călătoria de peste Dunăre, el punea să se picteze pe una din bolţile saloanelor curţii de aci, scene din timpul primirii sale la Odriu (Adrianopole), de către Padişah”. Încrederea în forţa sa redobândită îl va face să înfrumuseţeze tot mai mult locul acela de taină şi liniştitoare chemare al Mogoşoaiei, spre pomenirea sa, în vecii vecilor, drept ctitor al uneia dintre cele mai frumoase epoci din arta şi arhitectura românească, în prag de secole şi ere. Si chiar dacă peste numai câţiva ani, în august 1714, voievodul va fi decapitat, dimpreună cu “coconii sai”, intrând în rândul sfinţilor, opera lui rămâne nemuritoare, aici, pe pământul românesc.
Citeşte mai multe despre:   brancoveanu,   constantin brancoveanu,   mogosoaia,   palatul mogosoaia

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...
Serviciul de email marketing furnizat de