x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Palatul unde s-a pus ţara la cale

0
Autor: Toma Roman Jr 10 Mar 2008 - 00:00
Palatul unde s-a pus ţara la cale


ISTORIE ● Umbra lui Barbu Ştirbey la Buftea
Consecvenţi în intenţia noastră de a revaloriza locuri cu încărcătură istorică, am mers la Buftea, unde se află "Domeniul Ştirbey". Locul a trecut pe lângă un dezastru, dar acum e convalescent şi are un potenţial turistic imens. Aici s-au luat multe decizii importante pentru România.



ISTORIE ● Umbra lui Barbu Ştirbey la Buftea
Consecvenţi în intenţia noastră de a revaloriza locuri cu încărcătură istorică, am mers la Buftea, unde se află "Domeniul Ştirbey". Locul a trecut pe lângă un dezastru, dar acum e convalescent şi are un potenţial turistic imens. Aici s-au luat multe decizii importante pentru România.


În 1845, Barbu C. Ştirbey face un schimb de terenuri cu Mănăstirea Radu Vodă şi astfel intră în posesia actualului domeniu de la Buftea. Barbu era de fapt un urmaş al familiilor Bibescu şi Văcărescu, înfiat de un unchi al său, ultimul Ştirbey autentic, care nu putea să aibă urmaşi. Format intelectual la Paris, echilibrist din punct de vedere politic şi dinamic economic, el a reuşit să ajungă în 1849, într-o perioadă destul de neclară, ultimul domnitor al Ţării Româneşti, înainte de unirea lui Cuza. S-a retras strategic la Paris după 1859, unde a stat până înaintea morţii sale. S-a întors la Bucureşti în 1868 şi a murit în 1869, fiind înmormântat la Buftea.


PALATUL. Moşia a fost preluată de unul dintre fiii săi, Alexandru Ştirbey. Fiindcă la Buftea exista iniţial doar un conac modest, Alexandru a construit în 1864 palatul. Acesta semăna cu un chalet elveţian mult mărit, iar ca ornamentaţii avea simboluri masonice, principele Alexandru fiind membru al frăţiei. În 1898, cel care avusese iniţiativa construirii palatului a murit, iar acesta a intrat în proprietatea unui personaj cu un rol fantastic în istoria României, fiul său, Barbu. Acest prinţ Ştirbey a fost omul din umbra majorităţii evenimentelor politice importante petrecute în România primei jumătăţi a secolului al XX-lea.

Despre Regina Maria se cunoaşte că îi cam plăceau bărbaţii, era energică, iar regele Ferdinand era un tip destul de timid şi retras. Întâlnirea dintre prinţesa moştenitoare pe atunci şi proprietarul domeniului de la Buftea a schimbat destinul amândurora.


RĂZBOI ŞI PACE. Maria a avut destule aventuri, admise tacit de Ferdinand. A avut relaţii pur carnale, cum a fost cea cu viitorul preşedinte al partidului legionarilor, Zizi Cantacuzino-Grănicerul, sau teribil de pasionale, cum s-a întâmplat cu un canadian, colonelul Raymond Boyle. Relaţia cu Barbu Ştirbey nu a fost o simplă telenovelă. Ea a ţinut aproape 30 de ani, iar Ştirbey a fost pentru regină consilier politic şi economic, prieten, nu doar iubit. Între 1907 şi 1927, până la moartea lui Ferdinand, lumea politică românească era dominată de axa Brătianu (cumnat cu prinţul Barbu) – Ştirbey – Maria – Ferdinand. Barbu Ştirbey era şi administratorul Domeniilor Coroanei, funcţie prin care administra practic averea Casei Regale.

Regina se îndrăgostise de domeniul de la Buftea. Îi plăcea în mod special să se plimbe prin parcul de 30 de hectare, azi şi el categorisit drept monument istoric. Avea tot timpul la dispoziţie un mic apartament la etajul doi al palatului. Soţia lui Barbu, Nadejda, se făcea că nu observă, ba chiar se plimba cu regina pe aleile domeniului. Fiindcă Maria se considera "Regină-jucătoare", multe dintre deciziile de influenţare ale vieţii politice româneşti interbelice au fost luate după ce se sfătuia cu prinţul Barbu în budoarul de la etajul doi al palatului.

În timpul primului război mondial, Barbu Ştirbey, fiind unul dintre cei care influenţaseră intrarea României în război alături de Franţa şi de Marea Britanie, s-a refugiat alături de familia regală la Iaşi, atunci când nemţii au ocupat Bucureştiul. În palatul din Buftea s-au instalat ofiţeri superiori germani. În mod ironic, "Pacea de la Buftea" din martie 1918, prin care România pierdea Dobrogea şi versanţii Carpaţilor, a fost negociată într-o sală de la parterul palatului. Din fericire, aşa-numita pace generată de ieşirea Rusiei din război nu a fost viabilă prea mult.

După primul război, Barbu Ştirbey a fost implicat în mai toate jocurile de culise ale politicii româneşti. S-a vizibilizat doar o scurtă perioadă, în 1927, când a condus pentru două săptămâni ca prim-ministru un guvern de uniune naţională.

Căzut în dizgraţie după ce Carol al II-lea a luat tronul în 1930, a rămas alături de mama acestuia până la moartea ei în 1937. A mai avut un rol important între 1943 şi 1944, când a negociat cu aliaţii o posbilă ieşire a României din război. A murit în 1946, la 74 de ani, după ce fusese luat în calcul în 1945, în cărţi să conducă un guvern de uniune naţională.


DEJ, HRUŞCIOV ŞI ALŢII. Prinţul nu a apucat să vadă cum îi e naţionalizat palatul. O parte din domeniu a ajuns în patrimoniul studiourilor de la Buftea, iar palatul propriu-zis a ajuns casă de protocol a regimului comunist. Aici îi plăcea din când în când să vină lui Gheorghiu-Dej şi erau cazaţi diverşi tovarăşi de la partidele frăţeşti aflaţi în România. Nikita Hruşciov a stat aici în timpul celebrei vizite din 1959, când s-a luat decizia retragerii trupelor sovietice din România. Lui Mihail Sadoveanu, aflat în graţiile puterii, îi plăcea să vină aici să pescuiască. Lui Ceauşescu nu i-a plăcut atât de tare palatul, aşa că nu a venit să doarmă aici. Doar Elena a trecut din când în când. Gospodăria de partid făcuse pe o parte a domeniului Buftea o fermă care furniza legume cuplului prezidenţial.


SOLUŢIA FRANCEZĂ. După 1990 a început un fel de distrugere veselă. Aflat în parţial în custodia RAAPS, parţial în a studioului Buftea, domeniul Ştirbey a fost neglijat. Palatul devenise o banală cârciumă unde chefuiau diverşi dubioşi. Capela în a cărei criptă sunt înmormântaţi 12 membri ai familiei Ştirbey a fost distrusă sistematic, s-au turnat acolo filme cu vampiri şi diverşi comisari moldovani au făcut bum cu explozibil în interiorul ei. Pictura murală a fost în mare parte distrusă, iar unele dintre firidele în care erau înmormântaţi prinţii Ştirbey au fost profanate, probabil de nişte cercetători dornici să vadă cum se făceau pe vremuri lucrările dentare din aur (se pare că era vorba despre nişte puşti din zonă). Am găsit crăpată, într-un colţ, placa de marmură care ar fi trebuit să acopere firida lui Ştirbey Vodă. Turnul de apă, un monument tehnic construit de Anghel Saligny, a ajuns releu pentru o companie de telefonie. Acum puţin timp domeniul a fost recâştigat în justiţie de moştenitorii familiei Ştirbey, care l-au vândut unei companii bucureştene.

Când am fost pe Valea Loarei, am văzut că multe dintre castelele bine conservate au şi alte destinaţii, cum ar fi hotel, restaurant sau centru de conferinţe. O destinaţie comercială poate salva de multe ori un sit istoric. După cum m-au asigurat cei care au preluat domeniul, în cel mai scurt timp vor duce la capăt renovarea locurilor cu încărcătură istorică, respectând planurile iniţiale, şi îl vor reda circuitului turistic, fără să se atingă de copacii din rezervaţia naturală. Ar fi bine, aşa cum ne-au spus domnii şi doamnele care deţin actualmente proprietatea, să se facă şi un muzeu Ştirbey acolo, mai ales că se mai pot recupera din zonă diverse obiecte care au aparţinut familiei. Asta înseamnă că un spaţiu care a reprezentat foarte mult pentru istoria României din ultima sută de ani va fi salvat.


Citeşte mai multe despre:   reportaj,   barbu,   buftea,   palatul,   stirbey

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fostul partener de „afaceri” al lui Dincă, prieten pe Facebook cu toată familia deputatului Ciocan

Fostul partener de „afaceri” al lui Dincă, prieten pe Facebook cu toată familia deputatului Ciocan
Galerie Foto Tragedia de la Caracal scoate la lumină legături mai mult decât interesante între presupusul asasin Gheorghe Dincă și un potent om de afaceri local, dar și posibilele legături ale acestuia din urmă cu familia un...

Corina Ozon, autoarea seriei Amanților: Nu cred în suflete pereche

Corina Ozon, autoarea seriei Amanților:  Nu cred în suflete pereche
Galerie Foto Corina Ozon a devenit faimoasă după publicarea cărţilor din seria Amanţilor. I-a cucerit pe românii din ţară şi din străinătate cu felul ei direct şi plin de umor de a povesti aventurile unui triunghi...

Tupeu. Procurorul Popescu, care a păzit poarta lui Dincă până la 6.00 dimineața, contestă în instanță suspendarea din magistratură

Tupeu. Procurorul Popescu, care a păzit poarta lui Dincă până la 6.00 dimineața, contestă în instanță suspendarea din magistratură
Cristian Ovidiu Popescu, procurorul din Caracal care s-a opus cererii polițiștilor de a intra în casa lui Gheorghe Dincă, deoarece se “alterează” probele, deține peste un hectar de teren intravilan chiar în...

Bătaie de joc a Poliției în cazul “Alexandra”. Raportări la mișto ale IPJ Olt către MAI

Bătaie de joc a Poliției în cazul “Alexandra”. Raportări la mișto ale IPJ Olt către MAI
Galerie Foto Absolut inadmisibile acțiunile pe care autoritățile implicate în căutarea Alexandrei Măceșanu le-au efectuat în ziua răpirii, dar și în ziua presupusei ucideri, precum și în ziua în care suspectul Gheorghe...

Mituri despre „stricat ochii”

Mituri despre „stricat ochii”
Românul, mare meşter în proverbe, în ziceri cu har rosteşte “mi-e dragă ca lumina ochilor”. Dar trebuie să avem grijă de ochii noştri chiar când nu avem o suferinţă la vedere. Interviu cu profesor...

Liderul trupei Metallica foloseşte pe scenă chitare pirografiate de un român

Liderul trupei Metallica foloseşte pe scenă chitare pirografiate de un român
Galerie Foto Amatorii muzicii heavy metal au şansa de a-i vedea live pe membrii trupei Metallica, într-un show de senzaţie. Cum biletele au fost epuizate în 24 de ore de la punerea în vânzare - record absolut în România -...

Ce face Guvernul Dăncilă cu imobilele primite de stat cu titlu de donație? Le plasează la SRI

Ce face Guvernul Dăncilă cu imobilele primite de stat cu titlu de donație? Le plasează la SRI
Galerie Foto Mai multe imobile intrate în proprietatea statului, deci a Guvernului, în baza încheierii unor cotracte de donație, au fost distribuite, la începutul lunii trecute, de către Guvernul Dăncilă, Serviciului Român...

Dincă nu a acționat singur. Dovezi cu privire la complici, sub nasul anchetatorilor

Dincă nu a acționat singur. Dovezi cu privire la complici, sub nasul anchetatorilor
Galerie Foto Apelurile telefonice repetate, primite atât de familia Luizei, cât și de familia Alexandrei, demonstrează că Gheorghe Dincă a avut cel puțin un complice. Este vorba despre un bărbat tânăr, cu vârsta în jurul ...

Knock-out! CCR: Interzicerea, prin Constituție, a grațierii încalcă demnitatea umană

Knock-out! CCR: Interzicerea, prin Constituție, a grațierii încalcă demnitatea umană
Galerie Foto Utilizat ca armă politică de către Klaus Iohannis, cu beneficiar electoral direct Partidul Național Liberal, referendumul consultativ din data de 26 mai 2019, organizat odată cu alegerile europarlamentare, a...

Trei piste care conduc la ipoteza că Dincă a avut complici

Trei piste care conduc la ipoteza că Dincă a avut complici
Galerie Foto Jurnaliștii Antena 3 au realizat un experiment, pentru a reconstitui incendierea unei carcase de porc, în condițiile descrise de asasinul Gheorghe Dincă, folosind un butoi similar. După trei ore de ardere, la...

“Involuție tehnologică” în 12 ani, de la cazul “Elodia” la cazul “Caracal”

“Involuție tehnologică” în 12 ani, de la cazul “Elodia” la cazul “Caracal”
În urmă cu exact 12 ani, România era țintuită în fața televizoarelor, într-unul dintre cele mai spectaculoase cazuri de dispariție, instrumentate după 1989 - cazul avocatei brașovene Elodia Marilena Ghinescu....

Fibrilaţiile în ventricule pot duce la stop cardiac

Fibrilaţiile în ventricule pot duce la stop cardiac
Galerie Foto Stopul cardiac suferit recent de antrenorul echipei Dinamo, Eugen Neagoe, chiar pe marginea gazonului, a apărut din cauza unei aritmii, a unei fibrilaţii. Norocul a fost că stopul cardiac cu pierderea conştienţei...

Mașina lui Dincă, parcată în centrul orașului. Alexandra spunea că vede o mașină gri în “curtea groazei”

Mașina lui Dincă, parcată în centrul orașului. Alexandra spunea că vede o mașină gri în “curtea groazei”
Galerie Foto Detaliu-șoc care riscă să arunce în aer ancheta privind evenimentele petrecute în ziua de 25 iulie 2019, în locuinţa presupusului asasin în serie din Caracal, Gheorghe Dincă. În discuția pe care unul dintre...

Legături suspecte ale fiicei “monstrului” din Caracal cu un afacerist italian. Conexiuni cu o posibilă rețea de proxenetism

Legături suspecte ale fiicei “monstrului” din Caracal cu un afacerist italian. Conexiuni cu o posibilă rețea de proxenetism
În timp ce anchetatorii nu au nicio probă că Alexandra și Luiza ar fi fost, într-adevăr, ucise de către Gheorghe Dincă, informații explozive apar în legătură cu activitatea fiicei acesteia. Daniela Dincă...

Violeta Ungureanu arată calea spre vindecare: La vest de răsărit

Violeta Ungureanu arată calea spre vindecare: La vest de răsărit
Violeta Ungureanu a reuşit, la vârsta de 26 de ani, să-şi publice primul roman. Este o tânără sensibilă, pentru care scrisul este unul dintre cele mai importante lucruri din viaţa de zi cu zi. Romanul său de de...
Serviciul de email marketing furnizat de