x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Poșta Română – datorie strânsă plic cu plic

0
Autor: Ionela Gavriliu 14 Iul 2015 - 13:32
Poșta Română – datorie strânsă plic cu plic
Vezi galeria foto


În cele aproape 7.000 de oficii poștale din țară, timpul a încremenit într-o zi din anul 1980. Aceleași ghișee neprietenoase și tejghele înalte, aceeași atmosferă prăfuită, cu oameni stând la coadă în sunetul sacadat al ștampilelor.

Deși Compania Națională Poșta Română se laudă că are aproape 1.000 de oficii poștale informatizate, nu vă faceți iluzii: ca să trimiți o scrisoare recomandată va trebui să completați hârtii, datele de pe aceste hârtii vor fi introduse în calculator, apoi vi se vor da alte hârtii ca dovadă.

Inevitabil, urmarea firească a birocrației este sfânta coadă. Iar dacă reușești să scapi dintr-un oficiu poștal fără să stai de trei ori la coadă, te simți mai ceva ca un câștigător la Olimpiadă.

Ca să înțelegem cum s-a conservat această atmosferă anacronică și cum a ajuns Poșta Română campioană la datorii către bugetul de stat, am mers în mai multe oficii poștale din București.

„N-ați completat numele complet. Luați alt formular și refaceți”, se răstește o doamnă cu părul mov la bătrânul miop care tocmai îi strecurase un formular verde pe sub geam. Omul se întoarce spășit la pupitrul de lemn și muncește alte 5 minute cu pixul pe peticul de hârtie. Revine cu speranță la ghișeu, dar sentința de dincolo de ghișeu vine răstit.

„Ce-i asta? Ați completat pe verso acolo unde trebuia să completez eu? Refaceți!” „Doamnă, nu mai pot. Dacă nu e nici acum bine, plec!”, se vaită clientul, după ce a stat din nou la coadă.

Doamna e nemiloasă. „Păi nu e bine. Nu se vede clar numele, ați mâzgălit acolo și nu se vede. Vă rog eu să fiți atent.” După ce stai mai mult de o jumătate de oră într-un oficiu poștal, ai sentimentul că aici timpul se învârte în buclă. Iar principiul capitalist că timpul înseamnă bani nu semnifică nimic: dacă nu e un formular care trebuie completat la nesfârșit, atunci stai la coada nepotrivită și trebuie să te muți la una și mai mare.



Ziua Z... sau cum să treci de la o coadă la alta
Uneri poți completa hârtiile și sta la multiple cozi degeaba. Într-un oficiu din Băneasa, operațiunea de a primi bani prin mandat poștal este ca jocul la ruletă. Dacă în ziua respectivă nu au fost încasări, ghinion!

Ai așteptat timp de o săptămână să primești bani de la cineva, bani care îți trebuie ca aerul, dar la ghișeu îți răspunde Moromete: „N-am!”. A pățit-o o doamnă care s-a învoit două ore de la serviciul din partea cealaltă a orașului ca să poată să ridice o sumă de bani, primită de la o rudă.

„Ne pare rău, nu avem cum să vă dăm banii. Nu am încasat suficient”, vine replica neașteptată. Femeia a simțit că a rămas fără aer brusc. A încercat întâi cu frumosul, s-a rugat, apoi și-a cerut drepturile de client, apoi s-a revoltat. Rezultatul? „Nu trebuie să vorbiți așa cu noi. Ce să vă fac? Asta e situația”, i-a explicat funcționarul. Dar, ca să-i arate că are totuși suflet mare și îi face o favoare, își roagă o colegă să noteze numărul de telefon al doamnei, promițând că o va suna personal în momentul în care se va strânge suma necesară din încasări. Adică banii tăi, de care ai mare nevoie. Când? „Zilele astea”.

Lanţul slăbiciunilor. Cum să primeşti salariu fără să miști un deget
Nu e de mirare că multe oficii poștale nu au încasări suficiente. De mai bine de patru luni, la sute de oficii poștale din țară nu poți cumpăra un banal plic. Nu că n-ar fi, că ele există fizic. Dar nu pot fi vândute pentru că nu există case de marcat care să elibereze bon fiscal. Și așa, cu plicul în stoc și fără a putea face vânzări din cauza lipsei caselor de marcat, timpul trece, leafa merge.

În luna martie a acestui an, reprezentanții Poștei promiteau că, o dată cu modificarea legislației privind casele de marcat, Poșta Română își va rezolva toate problemele logistice în două săptămâni. Au trecut de șapte ori mai multe săptâmâni, iar termenul s-a mai întins până peste alte trei luni.

„Poșta Română a demarat un proces de updatare și remediere a 682 de aparate de marcat deținute în subunitățile poștale urbane, pentru folosirea acestora conform prevederilor legale în domeniu. Termenul de soluționare estimat este de aproximativ 90 de zile, dar acesta poate fi influențat de termenul de livrare a pieselor de schimb, în special memoriile fiscale, și de termenele de soluționare la Administrațiile Financiare”, precizează reprezentanții Poștei.

Cu alte cuvinte, Poșta Română refuză să câștige bani. O asemenea atitudine ar fi de neconceput în mediul privat și este cu atât mai surprin-zătoare la o companie datoare vândută. Compania Națională Poșta Română a adunat între anii 2008 și 2012 datorii de sute de milioane de lei, conform ANAF, și se zbate și astăzi să acopere gaura financiară.

Concluzii… nesatisfăcătoare
În mod ironic, primul mesaj care atrage atenția pe pagina web a companiei este un chestionar prin care cetățeanului i se cere părerea privind serviciile și personalul Poștei.

„Chestionarele de satisfacție” arată că principala nemulțumire a clienților este timpul lung de așteptare, care ar putea fi redus la 5-10 minute, și atitudinea celor din spatele ghișeului. Dar Poșta Română preferă să vadă partea plină a paharului, ca de obicei.

„La categoria atitudinea oficianților, 22% din respondenți s-au declarat mulțumiți, 15% foarte mulțumiți”, ne asigură compania. „Doar” 40% dintre cei întrebați au spus că sunt nemulțumiți.

Răspunsul oficial al Poștei în astfel de situaţii este următorul: „Asigurarea cu numerarul necesar efectuării plăţilor prin mandat poștal este o activitate de prim ordin a Poștei Române. Achitarea sumelor de bani se face în timpul de circulaţie stabilit și comunicat de Poșta Română, respectiv «Z+5», calculat în zile lucrătoare, unde «Z» reprezintă ziua depunerii sumei. Dacă deţineţi informaţii concrete despre astfel de cazuri, în care au fost constatate nereguli, vă rugăm să ni le furni-zaţi, pentru a demara cercetări detaliate și pentru a formula un răspuns punctual”.

„La cererea Poștei Române, care a avut, în trecut, dificultăţi financiare temporare, s-a acordat eșalonarea la plată, prevenind totodată și acumularea de noi datorii (…) Precizăm că Poșta Română a achitat, până în prezent, peste 45% din suma datorată către bugetul statului”, au declarat reprezentanţi ai Poștei pentru Jurnalul Naţional.

Acest lucru a fost posibil după ce în anul 2013, din cei 31.000 de angajaţi, au fost disponibilizaţi 2.700 de oameni. Tot atunci, s-a pus în discuţie privatizarea, numai că potenţialii cumpărători au fugit mâncând pământul când Ministerul pentru Societatea Informaţională, deţinător a 75% din acţiuni, a dispus un control și a descoperit datorii către ANAF de peste 100 de milioane de lei.

POȘTA ROMÂNĂ, ÎN CIFRE

Cel mai mare angajator
În 2014, a intrat pe profit (22,8 milioane de lei, profit net), după cinci ani de pierderi (550 de milioane de lei, între 2009-2013), acum trei ani fiind aproape de faliment; parcursul de anul trecut a continuat în primele patru luni ale anului (profit net de 18,7 milioane de lei); Tradiţional, Poșta este cel mai mare angajator, având în prezent 27.500 de salariaţi și niciun plan de restructurare, după ce, în ultimii zece ani, și-a redus personalul cu 6.700 de persoane, ca să-și eficientizeze activitatea și să reducă din cheltuieli; Guvernul a convenit cu FMI privatizarea Poștei acum trei ani, dar de-atunci până în prezent nu a găsit niciun cumpărător din cauza situaţiei financia-re a acesteia; Compania deţine peste 80% din toate subunităţile poștale care operează, în prezent, în România.

Marile devalizări
În februarie 2015, patru foști directori ai Poștei (Mihai Toader, Emanoil Lepădatu, Andrei Marinescu, Vasile Bărbuleţ) au fost condamnaţi, în prima instanţă, la 10 ani și șase luni, pentru abuz în serviciu; ei sunt acuzaţi de un prejudiciu de peste 6 milioane de euro, pe care l-ar fi făcut acum șapte ani, când au cumpărat produse informatice de la o firmă din Cipru, supraevaluate de 12 ori, faţă de ceea ce era pe piaţa locală;

În prezent, se mai judecă două cazuri în care trei foști directori ai Poștei (Mihai Toader, Emanoil Lepădatu și Andrei Marinescu) au fost trimiși în judecată în decembrie 2010 și octombrie 2009, fiind acuzaţi de prejudicii totale de 12,6 milioane de euro.
 
Citeşte mai multe despre:   poşta romănă,   plic

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Dr. Anca Vereanu, despre „Dinți într-o zi” și industria implanturilor

Dr. Anca Vereanu, despre „Dinți într-o zi” și industria implanturilor
Galerie Foto Românii sunt europenii cu dinţii cei mai prost îngrijiţi. Teama de durere, lipsa banilor şi, de foarte multe ori, lipsa educaţiei sanitare se numără printre motivele amânării vizitelor la stomatolog. Cei mai mu...

Sarah Perry: Credem că romanele sunt superioare televiziunii, dar sunt tot poveşti

Sarah Perry: Credem că romanele sunt superioare televiziunii, dar sunt tot poveşti
Galerie Foto Sarah Perry şi-a cucerit fanii cu romanele sale scrise în stil gotic şi cu poveşti care te ţin cu sufletul la gură. Şi-a publicat primul roman la vârsta de 34 de ani şi a cunoscut succesul abia după a doua...

STS avansează un general la gradul de milionar

STS avansează un general la gradul de milionar
Galerie Foto Serviciile speciale se dotează, în anul electoral al alegerilor europarlamentare și al alegerilor prezidențiale. Serviciul de Telecomunicații Speciale, instituția care are un rol deosebit de important în...

Pericolul „ruperii inimii”, la 3 zile după infarct

Pericolul „ruperii inimii”, la 3 zile după infarct
Apariţia chirurgiei cardiovasculare cu soluţia by-pass-urilor şi a cardiologiei intervenţionale de montare de stenturi au însemnat un salt uriaş în salvarea celor cu necazuri mari la inimă. Profesorul Horaţiu...

Minunea din Teleorman. Satul cu palate construite la mișto

Minunea din Teleorman. Satul cu palate construite la mișto
Galerie Foto Comuna Buzescu a apărut la National Geographic, la Discovery și la BBC, titrată ca „Beverly Hills din Teleorman” sau „Pagodele romilor de la Alexandria”. Într-adevăr, aceste case sunt o atracție, pe de-o pa...

Aplicații de spart orice telefon, cumpărate din fonduri europene

Aplicații de spart orice telefon, cumpărate din fonduri europene
Galerie Foto La nici două luni după ce fostul procuror general Augustin Lazăr a fost scos la pensie, cu un venit de lux, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a demarat un proiect de achizţii, vizând...

Pe urmele lui Eminescu, la Odessa. Glossa teilor pierduți

Pe urmele lui Eminescu, la Odessa. Glossa teilor pierduți
La Odessa este singurul ţărm de unde Eminescu a privit îndelung marea. În august 1885, Eminescu trimitea o scrisoare prietenului său, Burlă, la două săptămâni după sosirea la Odessa, unde urma o cură de...

Familia „liberalului” Vasile Blaga derulează afaceri cu instituţiile conduse de PSD

Familia „liberalului” Vasile Blaga derulează afaceri cu instituţiile conduse de PSD
Vasile Blaga a devenit europarlamentar din partea României, pe listele PNL. Formaţiunea liberală s-a clasat pe primul loc la alegerile europarlamentare care au avut loc în data de 26 mai, după o campanie...

Cum poți să previi sindromul „burnout”

Cum poți să previi sindromul „burnout”
Sindromul „burnout”, tradus ca “epuizare profesională”, a fost introdus recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în Clasificarea internaţională a maladiilor, care serveşte drept bază pentru...

Afaceri din “lumea de dincolo”. Dinu Patriciu, acţionar şi posesor de documente de identitate valabile, la cinci ani de la moarte

Afaceri din “lumea de dincolo”. Dinu Patriciu, acţionar şi posesor de documente de identitate valabile, la cinci ani de la moarte
Galerie Foto Omul de afaceri Dinu Patriciu, decedat, în august 2014, în urma unui cancer hepatic, continuă să deţină acţiuni în companiile de construcţii care le-a fondat şi figurează pe lista acţionarilor care iau decizi...
Serviciul de email marketing furnizat de