Povestea podgoriilor invizibile de la Nazarcea

Se încheie un an greu pentru Biserica Ortodoxă Română. În ultimele 12 luni, ca niciodată, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au descins la vârful instituției religioase. Eparhii din țara largă au fost răscolite de anchetatori hotărâți să scoată la lumină posibile acte de corupție săvârșite de cele mai înalte fețe bisericești. Cum s-a ajuns aici?

20 octombrie 2016. Înaltpreasfințitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, iese din Inspectoratul Județean de Poliție Constanța, după ce a intrat acolo pe ușa din dos, ca să se ferească de mulțimea de jurnaliști adunați ciorchine la intrare. Ignoră întrebările acestora fără nicio expresie pe față. „De ce vă ascundeți?”, „Ce aveți de spus?”, „V-ați gândit la o suspendare?”. Teodosie privește undeva deasupra camerelor de luat vederi, își face loc prin mulțime și urcă într-o dubă lucioasă cu geamuri fumurii, care oprește în dreptul său și-l scoate din încurcătură. IPS Teodosie e primul arhiepiscop din istoria BOR căruia procurorii i-au restrâns drepturile prin măsura controlului judiciar, decizie care a surprins pe toată lumea. Mai puțin pe un singur om, venit și el în fața Inspectoratului Județean de Poliție. „Ăstuia nu-i e frică de Dumnezeu, ăsta e Satana”, spune bărbatul cu părul grizonat către jurnaliști. E Nicolae Marghiol, fostă mână dreaptă a arhiepiscopului, cel al cărui drum s-a intersectat cu cel al Înaltpreasfințitului într-un punct sensibil care avea să atragă atenția DNA: Ferma Nazarcea.

Dar din dar se face rai

Povestea începe în 2002, când Guvernul Năstase a dăruit Arhiepiscopei Tomisului așa, tam-nisam, toate activele aducătoare de venit ale unei societăți de stat, Nazarcea S.A., un fost IAS care făcuse istorie pe vremea lui Ceaușescu, cunoscut pentru că furniza litoralului românesc cel mai dulce fruct al verii: piersica de Nazarcea. Cadoul lui Năstase însuma 350 de hectare de viță-de-vie și pomi fructiferi, o avere care nu aparținuse niciodată bisericii și care avea să dispară imediat ce a ajuns în „îngrijirea” arhiepiscopului. Ani de zile, noii proprietari au refuzat să facă investiții care să mențină în viață plantațiile și nici nu au angajat o pază serioasă pentru a păzi bunurile de inevitabilele furturi și distrugeri. Arhiepiscopia a motivat lipsa de acțiune prin faptul că nu au putut intra efectiv în posesia bunurilor din pricina unor procese intentate de reprezentanții societății de stat rămase fără aproape nimic. În anul 2013 intră în scenă Nicolae Marghiol, un fost primar de comună constănțeană, care a fost pus în funcția de director la fermă de arhiepiscopul Tomisului pentru a începe o serie de investiții. Marghiol poate depune mărturie acum că până atunci investițiile în fermă erau aproape de zero. Cu toate acestea, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură oferea finanțare de sute de mii de lei către Arhiepiscopie pentru acele suprafețe încă din anul 2010. „Subvenția, dragii mei, se dă pentru cei care muncesc culturile, că și eu am cultură de câmp - grâu și statul îmi dă subvenție să îmi pun grâu. Nu am pus grâu, statul mă bagă la pușcărie. Eu am dovezi că Arhiepiscopia nu a muncit și a luat bani. Merg cu dumneavoastră prin toate viile și, dacă e o suprafață muncită, eu să fiu condamnat în locul lui Teodosie! El nu a avut interes să muncească suprafețele, el a vrut să ia banii de la APIA și să își facă treaba în folosul propriu și să zică: «Lasă fraierii. Nu știu ei nimic!»”, susține Marghiol venit cu noi în mijlocul podgoriei cu pricina.

Cum s-a distrus o fermă-etalon

De jur-împrejurul nostru e greu să mai distingi via de buruieni. Lăstarii sunt culcați la pământ, spalierii au dispărut de mult, la fel și sârma care susținea plantele. Pe acolo parcă a trecut uraganul. Marghiol ia între palme un lăstar. „Uitați ce e aici! Nu are boabe, nu are frunze, nu e erbicidată, e mâncată de animale. Via asta, dacă era întreținută, dădea 12 tone de struguri la hectar, or, la ora actuală, nu ai să aduni un bob!”. Marghiol a plecat de la conducerea fermei la câteva luni de la instalare după ce a intrat în conflict deschis cu arhiepiscopul. Însă Arhiepiscopia a continuat să primească subvenții consistente de la Uniunea Europeană, prin APIA Constanța. Până anul acesta, banii au tot intrat în conturile bisericii fără ca nimeni să sesizeze vreo neregulă. Dar în 2016 procurorii de la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța au început cercetările pentru a vedea cât de legale sunt subvențiile. Surse apropiate anchetei au declarat pentru Jurnalul Național că se conturează un probatoriu suficient și de necontestat care să demonstreze în instanță că Arhiepiscopia a obținut fraudulos fonduri structurale. De altfel, pe 17 octombrie, IPS Teodosie a primit vestea controlului judiciar în această cauză, interzicându-i-se să mai ia decizii în legătură cu accesarea de fonduri publice nici direct, nici prin interpuși. „În perioada 2010-2016, Teodosie Petrescu a folosit și prezentat declarații false în relația cu APIA în scopul de a primi fonduri europene”, se arăta în comunicatul DNA care anunța punerea sub acuzare a arhiepiscopului pentru luare de mită și folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene. În replică, reprezentanții Arhiepiscopiei spun că instituția a procedat absolut legal. „DNA a primit o reclamație și a  venit, a făcut un control și s-a solicitat documente. Noi am prezentat o cutie mare cu documente în care justificăm lucrările efectuate cu subvențiile, deci în opinia noastră nu există teren nelucrat și subvenționat. Există subvenții primite și folosite la lucrări agricole, noi avem justificări pentru acele subvenții”, ne asigură purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei, Eugen Tănăsescu.

Ispita fondurilor europene

Anul 2017 ar putea aduce mai multe dosare în instanță pe numele unor importanți oameni ai Patriarhiei Române. Arhiepiscopul Tomisului nu e singurul ajuns într-o situație delicată cu legea. La finalul acestui an, lucrurile s-au tulburat și în alte eparhii, iar fondurile europene pare că i-au ispitit și pe alții. La începutul lunii, presa a scris că procurorii DNA ar fi descins și la Mitropolia Olteniei pentru a verifica documente care vizează proiecte finanțate din fonduri UE. Reprezentanții bisericii au spus însă că nu e decât „o expertiză contabilă uzuală”. „Nu este vorba despre altceva decât despre o verificare anuală a activității Mitropoliei. Nu există niciun fel de suspiciune. Se verifică activitatea contabilă, nu aș putea să vă spun exact ce”, a declarat într-o conferință de presă Ioniță Apostolache, purtător de cuvânt al Mitropoliei Olteniei. Tot în presă a fost anunțată și percheziția DNA din septembrie de la Episcopia Oradiei. Potrivit ebihoreanu.ro, care citează surse judiciare, episcopul Sofronie și starețul unei mănăstiri ar fi cercetați pentru infracțiuni de corupție ce ar fi fost comise în perioada 2014-2016.

„În perioada 2010-2016, Teodosie Petrescu a folosit și prezentat declarații false în relația cu APIA în scopul de a primi fonduri europene” comunicatul DNA

350 de hectare de viță-de-vie și pomi fructiferi au ajuns în 2004 în proprietatea Arhiepiscopiei Tomisului, chiar dacă nu aparţinuse niciodată de această instituţie.

„Uitați ce e aici! Nu are boabe, nu are frunze, nu e erbicidată, e mâncată de animale. Via asta, dacă era întreținută, dădea 12 tone de struguri la hectar, or, la ora actuală, nu ai să aduni un bob!”, Nicolae Marghiol