x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Profesioniştii care nu mai timp să aștepte profesionalizarea

0
Autor: Alex Nedea 19 Sep 2017 - 13:55
Profesioniştii care nu mai timp să aștepte profesionalizarea


Sfârșim serialul nostru despre învăţământul profesional prezentând şi o posibilă soluţie. Cel puţin temporară. Căci în România singura salvare sigură pare să fie cea în care nu mai aştepţi ca statul să îţi dea sau să îţi facă. Iată povestea companiilor româneşti care s-au apucat să îşi înfiinţeze singure învăţământul de care au nevoie.

 

Valer Blidar este unul dintre întreprinzătorii care au reuşit să scoată la liman, din negura tranziţiei, una dintre fabricile comuniste. Era o vreme când cei mai mulţi „investitori” ai primului deceniu de după revoluţie aveau o singură strategie de business: imediat ce cumpărau întreprinderea, stingeau lumina în secţii, se apucau să le taie şi să le care la fier vechi. Era mult fier vechi la Astra Vagoane Călători în anul 2000 când a devenit Valer Blidar proprietar. Dar nu a pus mâna pe flex, ci s-a hotărât să îi redea întreprinderii gloria de odinioară. A fost greu. Nu a primit ajutor de nicăieri, dar a reuşit să o pună pe picioare şi să o facă profitabilă. Astăzi comenzile de export îi umplu căsuța poștală, iar profitul în euro ajunge la o cifră cu șapte zerouri în coadă: 10.000.000.

 

Când statul îți pune frână

Și-a plătit conştiincios taxele, dar stabilitatea aparentă avea să fie zdruncinată tocmai de statul care a beneficiat din plin de succesul lui. Valer Blidar a observat că părul angajaţilor din secţii a început să încărunţească și media de vârstă să crească vertiginos. „În fabrică, am sub 6% tineri sub 30 de ani. Forţa de muncă îmbătrâneşte şi nu mai vine nimic din spate. Media de vârstă a angajaților a ajuns la  57 de ani”, zice Blidar şi rosteşte „cincizecişişapte” apăsat, cu gravitate. Școlile profesionale îi furnizau elevi din ce în ce mai prost pregătiți, așa că și-a întrezărit falimentul afacerii în culmea succesului. A încetat să mai aștepte o schimbare de la Ministerul Educaţiei și s-a apucat să își facă propriul „minister” la el în fabrică. A decis să ridice de la zero o şcoală profesională care să îi pregătească specialiştii lipsă din secţii, fie ei electricieni, sudori, lăcătuşi sau electromecanici. A recrutat profesori cărora le-a oferit salarii decente, care nu se găseau în sistemul de stat, și pe care i-a instruit suplimentar. Dar planul frumos de pe hârtie avea să se lovească tot de un zid: statul. Acelaşi stat care îşi sabotase propriul sistem de învăţământ nu voia să îi lase pe alții să și-l construiască pe al lor. „În primul rând, nu am reuşit să obţin aprobare de la Ministerul Învăţământului pentru reînfiinţarea şcolii. S-a considerat şi se consideră şi astăzi de către majoritatea din minister că e o formă de învăţământ depăşită şi că nu ne putem întoarce înapoi. Nu ştiu ce înseamnă pentru ei «înainte», pentru că eu consider că ceea ce au făcut ei e un fel de mers înapoi, de la o şcolarizare la un anumit nivel, la o şcolarizare la niciun nivel”. A trebuit să bată drumuri la autorități, ca să explice că e un mers înainte ceea ce vrea să facă el. Le-a spus tuturor că învăţământul profesional de calitate e singura salvare a industriei româneşti și că țara toată riscă să rămână cu fabricile goale. Într-un final, a obţinut aprobarea. Dar lupta cu sistemul a continuat. Surpriza a sosit după ce a început să recruteze elevii pentru primul an de şcolarizare. Avea 80 de locuri libere şi abia reuşise să strângă 78 de elevi. Cu doar o zi înainte de începerea şcolii, a fost lovit din nou: „ Atunci, Ministerul Învăţământului a modificat condiţiile de intrare la liceu, admiţându-i şi pe cei cu nota zero obţinută la admitere. Din această pricină, am rămas în final doar cu şapte elevi din 78 şi nu am mai putut începe”.

Dar după un start cu multe frâne, Școala Profesională Astra a ajuns astăzi să aibă câte 100 de elevi pe serie şi, în curând, după ce va umple secţiile companiei-mamă, va începe să furnizeze angajaţi calificaţi şi pentru celelalte companii din Arad.

 

Combustibil pentru carte

Un exemplu aproape la indigo îl regăsim şi la Petrom, societate românească din domeniul extracţiei de petrol şi gaze. Compania şi-a format propriile clase de petrolişti în trei oraşe din ţară: Târgovişte, Moineşti şi Piteşti. Peste 160 de elevi învaţă să devină viitori operatori de sonde sau de extracţie a gazelor. Toţi primesc burse de 500 de lei pe lună dacă îşi dau interesul la şcoală, adică dacă au cel puţin media generală minimum şase după primul semestru şi dacă nu lipsesc la mai mult de cinci cursuri dintr-o sută. Și până acum toţi au îndeplinit criteriile de premiere. Dar, deşi acum şi-au asigurat un oarecare flux constant de noi angajaţi, reprezentanţii companiei sunt convinşi că problema nu va fi niciodată rezolvată dacă nu trec dincolo de porţile propriei firme şi nu aruncă o privire de ansamblu în întreaga societate. „ Acum doi ani, când am deschis şcoala petroliştilor, ne-am lovit de atâtea probleme, încât ne-am dat seama că degeaba investim într-o şcoală, ca angajator, dacă toate celelalte probleme din sistem rămân. Și atunci am încercat să mergem mai departe, să vedem care sunt problemele şi mai ales care sunt soluţiile. Am avut nenumărate dezbateri şi discuţii cu autorităţi, cu profesori, am văzut studii, am făcut un raport de politică publică în care am analizat într-un mod foarte profund situaţia actuală din învăţământul profesional, am arătat acolo soluţii pe care autorităţile în acest moment doar ar trebui să le aplice”, rezumă Mona Nicolici, managerul Departamentului Sustenabilitate al companiei. De când au început să îşi reformeze singuri învăţământul de care au nevoie, reprezentanţii firmei au bătut la uşa fiecărui ministru al Educaţiei, încercând să explice că e nevoie de o schimbare în întreaga ţară. Dar până să aştepte următoarea mutare din partea statului, s-au apucat ei, din propriile resurse, să îi pregătească pe timpul verii pe copiii din şcolile profesionale de stat. De trei ani organizează „Tabăra Meseriaşilor”, unde sute de copii de la zeci de licee din ţară au fost instruiţi de profesionişti în domenii precum alimentaţie publică, turism, mecanică sau electrică. Dar cele mai importante lecţii predate aici nu sunt neapărat cele ce ţin de o anumită specializare. „Noi, în tabără, evaluăm copiii din punct de vedere vocaţional şi psihologic. Și cele mai mari probleme pe care noi le-am descoperit ţin de dezvoltarea personală a copiilor din şcolile profesionale. Aşa că, în tabără, copiii învaţă să se prezinte în faţa unui angajator, să îşi susţină punctul de vedere, să lucreze într-o echipă, să comunice, lucruri pe care nu le fac în şcoală”, precizează Mona Nicolici.

Ultima ediţie a „Taberei Meseriaşilor” s-a încheiat recent, la Bran. Anul acesta au fost 300 de elevi de la 23 de școli profesionale din Argeș, Bacău, Dâmbovița și Buzău. Copiii au avut câte un mentor pentru fiecare specializare. Timp de o săptămână, un profesionist a stat zi de zi alături de ei și i-a învățat meserie. De pildă, elevii de la alimentație publică au învățat regulile de ospătărie de la restaurantele de lux sau au gătit timp de șapte zile cu unul dintre cei mai buni bucătari din țară, chef Cezar Munteanu. De la el au învățat cum să combine igrediente despre care unii nici măcar nu aveau habar că există, de la foie gras la sparanghel. Elevii de la mecanică au recondiţionat biciclete uzate pe care ulterior le-au donat copiilor de la centrele de plasament, iar viitorii electricieni au construit un „electric hub”, o stație de încărcare a dispozitivelor electrice care urmează să fie montată într-un spațiu public.

„În fabrică, am sub 6% tineri sub 30 de ani. Forţa de muncă îmbătrâneşte şi nu mai vine nimic din spate. Media de vârstă a angajaților a ajuns la 57 de ani”

„Noi, în tabără, evaluăm copiii din punct de vedere vocaţional şi psihologic. Și cele mai mari probleme pe care noi le-am descoperit ţin de dezvoltarea personală a copiilor din şcolile profesionale. Aşa că în tabără copiii învaţă să se prezinte în faţa unui angajator, să îşi susţină punctul de vedere, să lucreze într-o echipă, să comunice, lucruri pe care nu le fac în şcoală”

 

300.000 de elevi învăţau în anii 90 în şcolile profesionale din România. Astăzi, numărul lor a scăzut la mai puţin de 10%

 

Citeşte mai multe despre:   Valer Blidar

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de