Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 a invitat bucureştenii la Biblioteca Naţională a României la lansarea unui proiect-pilot ce presupune repunerea în circuit a Dâmboviţei şi recuperarea, la nivel urban, a spaţiului public adiacent Bibliotecii Naţionale.
La Biblioteca Naţională a României, Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 a lansat programul "Plug to nature. Strategii de recucerire a urbanităţii”. Evenimentul a cuprins conferinţe, dezbateri, intervenţii artistice şi arhitecturale, proiecţii de film şi prezentări ale unor arhitecţi internaţionali referitor la situaţii urbane asemănătoare cu problema din Bucureşti. Altfel spus, se va încerca recuperarea râului uitat, Dâmboviţa, apropierea oraşului de acesta şi transformarea spaţiului dintre Bibliotecă şi Podul Unirii într-un centru de cultură eco-urbană. Această intervenţie urbană şi artistică doreşte să atragă atenţia asupra potenţialului neexploatat al râului ce străbate Capitala şi al zonei adiacente Bibliotecii Naţionale prin reamenajarea cheiurilor.
"Oamenii şi apa au fost mereu într-o legătură strânsă. Fie că traversează un sat sau un oraş, apa e un lucru important pentru acel loc. Este păcat că Dâmboviţa şi-a pierdut din farmecul şi rostul ei. Bucureştenii merită mai mult de la râul lor. Să ieşi cu barca cu văsle în mijlocul oraşului este ideea pe care vrem să o propunem bucureştenilor. Încercăm să-i aducem împreună pe toţi cei care au idei și pot ajuta la demersul de a recupera Dâmboviţa în viaţa Capitalei. Vrem să dăm o nouă imagine râului Dâmboviţa”, a declarat Ivan Patzaichin, preşedintele Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23 și iniţator al mişcării Rowmania.
Timp de două săptămâni, organizatorii şi reprezentanţii autorităţilor publice vor expune problemele pentru a se putea revitaliza spaţiul amintit. În cadrul unei conferinţe, au fost prezentate proiecte similare implementate în oraşe europene precum Ljubljana, Wroclaw şi Berlin. "Proiectul de reamenajare a malurilor râului Ljubljanica şi-a concentrat resursele într-o serie de intervenţii specifice cu scopul de a conecta oraşul la apă. În ultimii cinci ani, s-au reamenajat spaţiile publice cu zone pietonale, generând dinamică publică”, a prezentat Breda Bizjak, fondatoarea unui birou de arhitectură. Markus Bader, co-fondator raumlabor Berlin şi director artistic al proiectului KNOT, este interesat de strategiile de dezvoltare urbană. Acesta a propus pentru Aeroportul Tempelhof un model de a învăţa urbanismul "prin punerea locului la îndemâna pionierilor, adică a celor oameni care vin cu idei proprii şi care ajung să interacţioneze cu locul şi cu viitorii săi utilizatori”. Ultimul invitat, Lukasz Wojciechowski, a prezentat un proces de activare a unor monumente şi a unui complex rezidenţial din anii ’70 din oraşul post-sovietic Wroclaw.
În final, organizatorii şi-au manifestat dorinţa de a restârni intersul pentru ce avem noi, în Bucureşti: Dâmboviţa, o resursă importantă pe care nu o valorificăm.
La lansare au participat şi Conf.dr. Elena Tîrziman, Director General Biblioteca Naţională, dar şi reprezentanţii autorităţilor locale.
