x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

“România şi-a pus bazele unui tezaur naţional”

4
Autor: Tudor Cires 23 Mar 2013 - 01:04
“România şi-a pus bazele unui tezaur naţional”


Baronul Laveleye. Voiaj în România (10)
Impresii de călătorie, crochiuri sentimentale, amintiri despre oameni şi locuri, care denotă marele interes pe care l-a purtat României baronul belgian Emile de Laveleye. Paginile sale de memorialistică – traduse azi pentru prima dată în limba română – sunt utile şi în plan istoric. Le-am extras din cartea sa “La Peninsule des Balkans”, publicată în 1888, în urma voiajului întreprins în Europa orientală.    
__________________________

România are, de-a lungul munţilor Carpaţi, cele mai frumoase păduri din Europa şi cu toate astea, lemnul de construcţii e deficitar. În masivele forestiere de munte, de la Vârciorova până în Bucegi, la vânătoare de urşi sau urcând pe vârfurile semeţe, am văzut când trunchiuri groase zăcând la pământ, când vârfuri de pin şi de stejar înlănţuite spre cer ca bolta unei catedrale. Şi cu toate astea, în lista importurilor din anul 1882, văd că figurează 15 milioane pentru “lemn şi obiecte din lemn”. Cred că lucrul acesta se întâmplă deoarece la câmpie copacii au fost tăiaţi fără milă în timp ce magnificile păduri din Carpaţi au rămas inabordabile. Primul lucru care ar trebui făcut este, deci, de a-i imita pe unguri şi de a planta, peste tot, salcâmi care cresc admirabil pe aceste terenuri aluvionare fertile şi uscate.

“România a făcut progrese minunate”
Sub raport fianciar, România a făcut progrese minunate. De zece ani, s-ar spune că războiul care ruinează alte popoare, a îmbogăţit poporul român. Dobanda plătită pentru orice împrumut sau poliţă a rămas de 10-12%. În 1873, a fost fondată prima societate română de credit funciar care, la sfârşitul anului 1883, stabilise dobânzi de 7% şi de 5% pentru 91 de milioane de scrisori de garanţie. Banca Naţională a făcut servicii şi mai mari: i-a scos pe comercianţii indigeni din ghearele bancherilor străini. Fondată în 1882 cu un capital de 30 de milioane, din care 12 milioane vărsate de Stat, ea a adus rata de scont la 6 şi chiar la 5 procente. Banca are sucursale în principalele oraşe: Brăila, Iaşi, Galaţi, Craiova şi a ajuns să menţină în circulaţie 8o de milioane de bilete. Venitul de stat s-a dublat, fără a pune biruri suplimentare populaţiei. În 1871, el se ridica la 66 milioane de franci, dar în 1882 a crescut la 122 milioane; numai impozitul pe tutun a dat jumătate de milion; constituită în monopol, industria tutunului are o cifră de afaceri de 16 milioane. Înloc de un milion şi jumătate, alcoolul dă 7 milioane, vămile, 16 milioane în loc de 8, impozitul funciar, 8 înloc de 4, şi aşa mai departe.
Lucru rar în aceste vremuri de criză mondială, România şi-a pus bazele unui tezaur naţional. E adevărat că nu-l va păstra multă vreme. I s-a găsit şi o utilizare “productivă” : din el vor fi ridicate fortăreţe în jurul Bucureştiului !... Printr-o acţiune reuşită sub toate raporturile, Statul a redevenit stăpân pe căile ferate, răscumpărându-le după falimentul faimosului bancher Strousberg. El a înlăturat, astfel, un pretext periculos de ingerinţă externă. Căile ferate, e drept, au devenit unul dintre mijloacele folosite de marile state pentru a le face subalterne pe cele mici.

Petrolul românesc

Şi petrolul poate fi, pentru România, o sursă de bogăţie. Regiunea petroliferă aflată în subcarpaţi ocupă o suprafaţă considerabilă, ale cărei margini nici nu sunt cunoscute; ea este, probabil, prelungirea celei întâlnite în Galiţia şi în Ungaria. Sursele cele mai bogate se află în regiunile Prahova, Dâmboviţa şi Buzău, dar n-au fost exploatate decât straturile superioare ale zăcămintelor; forajul n-a depăşit 240 de metri şi se crede că, în profunzime, rezervele sunt mult mai mari. Potrivit lui Paul Dehn de la care am preluat aceste date, se extrag două feluri de petrol : unul grosier, “păcura”, altul mai uşor, numit “ţiţei”, care conţine 78 % gaz lampant. Sunt exportate cantităţi însemnate în Ungaria: peste 14.000 detone, în 1882. Producţia totală e estimată la 30.000 de tone. Ea satisface întreaga cerere internă penrtu că, în 1882, nu s-au importat decât 730 de tone.
E adevărat că industria petroliferă e protejată de taxe de import ridicate: 5 franci /100 kg pentru petrolul brut şi 30 de franci, pentru cel rafinat. Totuşi, acest lucru nu e suficient pentru a asigura beneficii mari. Trei companii străine exploatează resursele petrolifere: o companie austriacă - lângă Colibaşi, care a plătit concesionarea foarte scump; o companie germană, lângă Ploieşti care se spune că ar fi administrată cu cheltuieli foarte mari; o companie engleză care se află la o distanţă prea mare de calea ferată. Se pare că, în 2 ani, acestea au pierdut mai mult de 4 milioane. Petrolul, aşadar, nu lipseşte, numai că, acum, concurenţa din Pensilvania şi din Baku a determinat o scădere a preţurilor. România ar face mai bine să-şi conserve patrolul pentru timpurile când acesta se va epuiza prin alte locuri de extracţie din lume.

Minele de sare şi alte resurse
Minele de sare de la Târgu-Ocna, Slănic-Prahova şi Telega nu sunt inferioare celor de la Ocna-Mureş, în Transilvania şi de la Wielitzka, în Galiţia. Ele par inepuizabile şi sunt usor de exploatat de către Stat care foloseste munca condamnaţilor la muncă forţată. În 1882, au fost exportate 21.916 tone cu o valoare de peste 1 milion. Bulgaria a importat 11.153 tone şi Serbia, 9.098 tone. Întrucât regia sării a scăzut, în 1883, preţul la 40 de franci pe tona exportată, se crede că exportul va creşte foarte mult.
României îi lipseşte capitalul pentru a-şi ameliora agricultura care este, cu siguranţă, principala ei sursă de bogăţie. Dar chiar când are capital, se străduieşte să-l deturneze către industria manufacturieră, protejată artificial şi subvenţionată. S-ar spune că toată Europa orientală şi meridională gândeşte că o ţară nu e civilizată şi prosperă dacă n-are fabrici şi uzine! Parcă n-ar vedea că muncitorii îngrămădiţi în atelierele oraşelor suprapopulate şi fără locuinţe decente pot oricând intra în grevă sau în şomaj din cauza crizelor politice periodice... “O, fortunati nimium si sua bona norent agricolae!” (La ce bun o mare bogăţie când agricultorii sunt aşa de mici ?)...
Traducere din limba franceză de Tudor Cireş
Continuare în numărul viitor


Prietenia sării
Din b ătrâni, se spune aşa: “Câteva gr ăuncioare de sare, pe zi, ţin omul s ăn ătos, dar o can ă de saramur ă poate s ă-l omoare”. De-a lungul existenţei sale, omul a c ăutat “prietenia” s ării. Se spune c ă “puitoarele omenirii” - locurile unde s-au dezvoltat primele comunit ăţi umane - s-au aflat întotdeauna acolo unde sarea era la suprafaţ ă. Iar una dintre aceste “puitoare” trebuie s ă fi fost pe teritoriul ţ ării noastre. Nu e locul aici pentru o lecţie de istorie sau de antropologie, dar trebuie s ă amintim c ă, adeseori, acolo unde sarea este uşor accesibil ă - inclusiv prin izvoarele sau fântânile cu ap ă s ărat ă, cunoscute şi sub numele de “slatin ă” - s-au f ăcut descoperiri arheologice interesante.
În satul S ăsarm-Chiuza, judeţul Bistriţa N ăs ăud se afl ă o astfel de fântân ă cu ap ă s ărat ă, nu departe de un pârâu cu ap ă dulce. În stânga acestuia se g ăsesc patru complexuri arheologice unde s-au descoperit fragmente ceramice datând din perioada bronzului timpuriu.
(Tudor Cireş)
Citeşte mai multe despre:   Emile de Laveleye,   memorialistica,   Jurnalul de Weekend

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de