x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Salvarea unei biserici cât o țară

0
Autor: Alex Nedea 17 Dec 2018 - 14:30
Salvarea unei biserici cât o țară
Vezi galeria foto


O biserică unică în țară, unde se spune că s-a rugat Crișan, unul dintre liderii răscoalei de la 1784, a fost salvată cu puțin timp înainte de a fi înghițită de un iaz de decantare care ar fi îngropat-o într-un munte de steril. Totul se datorează ambiției unei românce, doctor în Economie la prestigioasa Universitate Sorbona, care a decis că nu poate rămâne impasibilă la un asemenea dezastru.

 

Satul Vința, județul Alba. În mijlocul României, printre cei mai pitorești munți, se cască un iaz de decantare greu de privit. O apă parcă de pe altă planetă se revarsă aici de patru decenii de la exploatarea minieră Cuprumin. În total, un milion de tone de otravă și cantitatea crește continuu. Iazul deja a înghițit satul vecin, Geamăna. Din el a mai rămas la suprafață doar turla bisericii, cea mai înaltă clădire din localitate. Comunitatea din Geamăna număra odinioară 1.000 de suflete. Satul a fost sacrificat după ce Ceaușescu a decis în anii ‘70 să deschidă aici cea mai mare carieră de cupru din țară. Sute de familii au fost nevoite să își părăsească brusc casele în fața puhoiului de steril.

 

De atunci, nivelul lacului a tot crescut, iar anul acesta a intrat și în cimitirul din satul vecin, Vința, ajungând până la temelia bisericii vechi de peste două veacuri. În mod normal, lăcașul ar fi avut soarta celui din Geamăna. Dar de data aceasta s-a petrecut o minune. Un grup de oameni care s-au decis să nu rămână impasibili s-au apucat să mute bucată cu bucată biserica din calea apei. E primul lăcaș de cult strămutat în ultimii 40 de ani. „Nu e vorba că pierzi o singură biserică din câte sunt în România. Este vorba că pierzi un lăcaş care practic are o identitate, este un simbol al unei colectivități. Atâția oameni au fost botezați între zidurile acestei biserici, au fost îngropați în cimitirul bisericii, s-au căsătorit între pereții acestei biserici. Aici, între pereții acestei biserici, au plâns și părinții care și-au pierdut copii în Primul Război Mondial, și văduvele de război”, povestește Raluca Prelipceanu, cea care a inițiat operațiunea de salvare.

 

„Trecutul nostru e aruncat pe gârlă”

Dacă te uiţi peste parcursul ei profesional, ai zice că locul ei nu e în creierii munților, cioplind în pereții unei biserici dintr-un sat de care nu a auzit nimeni. Ar trebui să fie în Franța, la catedra de Economie a uneia dintre marile universități de acolo. Este doctor în Științe Economice la Sorbona, a predat ani de zile la Universitatea Evry din Franța. Și totuși, nu e acolo, ci aici, într-un sat depopulat, murdară de molozul unui șantier care nu îi aparține. Ne spune că ciudata ei prezență în acest loc e rezultatul unei chemări dumnezeiești. „Cred că, într-un fel, biserica m-a ales pe mine, nu eu, pe ea. Cred că fiecare suntem puși sau chemați într-un anumit loc, cu un anumit scop. Depinde de noi însă cum răspundem chemării respective”. Chemarea s-a petrecut anul acesta, în primăvară, când a putut să asiste la ultima liturghie din lăcașul de cult. Așa a aflat de această biserică pictată acum 200 de ani. Atunci a văzut peisajul catastrofal din curte. „Mi se pare o imagine tristă și simbolică în același timp. Suntem în fața neputinței noastre de a schimba cursul istoriei și în fața faptului că de multe ori considerente de ordin economic și politic primează în faţa considerentelor de ordin moral, religios. De multe ori, trecutul ăsta al nostru e aruncat pe gârlă”. Ce vrea să spună e că această biserică ar fi trebuit declarată de mult monument istoric, așa cum s-a întâmplat cu alte biserici din zonă, chiar mai tinere decât aceasta. Dar dacă acest lăcaș de cult ar fi fost trecut pe lista obiectivelor turistice protejate, exploatarea minieră nu s-ar mai fi putut extinde.

 

Simbolul din piatră al curajului

Această biserică nu e una oarecare. Ea e o amprentă a vieții curajoase pe care au dus-o românii pe aceste meleaguri aflate o bună parte din istorie sub autoritatea Imperiului Habsburgic. „Foarte rare sunt cazurile cu biserici de zid în Transilvania până în secolul 19, pentru că românilor le era interzis să construiască în piatră, puteau construi doar în lemn. Asta era legislația impusă de către autoritățile habsburgice. Rațiunea era ca nu cumva să existe o dezvoltare puternică a românilor, că erau majoritari. Și cum poți să ții o populație subjugată și ascultătoare decât nelăsând-o să aibă acces la o educație, nelăsând-o să își asume o identitate”, explică directorul Muzeului Astra din Sibiu, Ciprian Ștefan.

Când a ajuns Raluca Prelipceanu în zonă, aflase că deja se făcuseră nenumărate demersuri din partea localnicilor pentru salvarea bisericii. Dar fără succes. „Am făcut memoriu la președintele României, președintele a trimis la prefectură, ăștia de la prefectură au trimis memoriul meu la primărie, iar ăștia - pentru că am solicitat mutarea bisericii din calea apelor - mi-au răspuns că apa nu e în biserică, e la 20-30 de metri depărtare, câți erau pe atunci. Adică: «Stai liniștit, așteaptă să o acopere cu apă și după aia să am cumva dreptul sau vreun motiv să o salvez»”, își amintește unul din zecile de localnici care mai trăiesc și astăzi pe malul iazului de decantare.

 

Sfinții salvatori

Așa a înțeles Raluca Prelipceanu că salvarea nu va veni niciodată de la autorități. Și a decis să lase baltă toate planurile ei și să se dedice trup și suflet mutării bisericii. Colacul de salvare de care s-a agățat a fost pictura din biserică. A descoperit că icoanele sunt realizate de vestitul Simion Silaghi Zugravul, supranumit și pictorul românilor din Transilvania. S-a gândit că o asemenea operă va convinge pe cine trebuie, dacă este văzută de cât mai mulți oameni. Așa că a făcut fotografii picturilor și a plecat cu ele la București să le expună în public. Voia să arate că nu e vorba doar despre o simplă clădire, ci despre România toată. Până și expresiile sfinților din icoane vorbeau despre noi ca popor. „Se vede acea seninătate cu care poporul român a străbătut veacurile. Avem un ciclu al patimilor foarte frumos reprezentat pe toți pereții pronaosului, în care Hristos nu are un chip crunt, nu are un chip trist, el are un chip senin, chiar și atunci când este ridicat pe cruce. Așa și poporul român: a străbătut veacurile cu seninătate și cu demnitate, în ciuda vicisitudinilor”.

În final, ceea ce părea imposibil s-a întâmplat. A adunat laolaltă academicieni, arhitecți, muzeografi, oameni ai Bisericii Ortodoxe Române și reprezentanți ai Cuprumin, firma de stat care deversează steril în zonă. Și s-a întâmplat miracolul: deși aparent mulți erau pe baricade opuse, toată lumea s-a unit și a decis la unison salvarea bisericii. Muzeul Astra din Sibiu, cel mai mare muzeu în aer liber din această parte a Europei, a acceptat să preia biserica și să o expună, iar Cuprumin a venit cu o parte din banii și utilajele necesare strămutării.

Două luni de zile au lucrat la foc continuu pentru că nivelul lacului creștea constant și risca să compromită construcția. Au scos piatră cu piatră din ziduri, au învelit icoanele în straturi protectoare și au numerotat fiecare bucățică din construcție. Astăzi, biserica din Vința se află în depozitele Muzeului Astra și așteaptă ca la anul să fie reasamblată ca un uriaș puzzle.


Doctor în Științe Economice la Sorbona, Raluca Prelipceanu, s-a întors în România pentru a salva o biserică veche, gata să fie înghițită de un val de steril

 

Fapt rarisim în România, tabere cu interese diferite s-au unit și au găsit soluția: lăcașul de cult a fost demontat piatră cu piatră și va fi reasamblat anul viitor, la Muzeul Astra din Sibiu.

 

„Cred că, într-un fel, biserica m-a ales pe mine, nu eu, pe ea. Cred că fiecare suntem puși sau chemați într-un anumit loc cu un anumit scop. Depinde de noi însă cum răspundem chemării respective”

Raluca Prelipceanu


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești
Galerie Foto Procurorul Adina Florea, care a demarat, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, anchetele privind abuzurile de la serviciile teritoriale ale DNA Ploiești și Oradea, a devenit ținta unor atacuri...

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții
Galerie Foto Marcel Manea este un scriitor asumat care a avut curajul să ofere cititorilor o carte cu poveşti controversate. Scriitorul este un fin observator al naturii umane şi a strâns în primul său volum poveşti reale,...

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul
Lupta cu obezitatea nu este doar un moft de estetică, kilogramele multe peste normal prejudiciază funcţionarea organelor, grăsimea este aducătoare de  boli. Bătălia cu kilogramele în plus se poate face şi c...

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj
Galerie Foto Cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste, devenit om de afaceri, este chestorul Virgil Ardelean, fostul șef al temutului “Doi și’un sfert”. Poreclit “Vulpea”, generalul cu patru stele...

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”
Gheorghe Piperea, reprezentant al administratorului judiciar al RADET, firma de insolvență Rominsolv, a explicat pentru Jurnalul care sunt adevăratele cauze ale întârzierii reorganizării RADET și cum a apărut...

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare
Galerie Foto Liderul unuia dintre partidele parlamentare aflate în opoziţie şi care acţionează atât instituţional, cât şi prin manifestări publice virulente la adresa intenţiilor majorităţii parlamentare sau ale...

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei
Agenţiile de turism acuză Consiliul Concurenţei că foloseşte aceleaşi practici ca şi procurorii DNA care sunt anchetaţi în prezent pentru abuzuri. În plus, Legea concurenţei are atât de multe puncte...

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă
Galerie Foto Unii oameni simt o accelerarare a bătăilor inimii, numite tulburări de ritm. Dacă medicii constată că inima este sănătoasă, aceştia nu primesc niciun tratament, dar dacă există boli cardiace, cardiologii...

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se află în imposibilitatea de a-l aduce pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu, zis “Portocală”, în fața judecătorilor, în vederea emiterii unui...

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu
Galerie Foto Adriana Lascu, cumnata fostei şefe a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, lucrează, începând cu anul trecut, pentru una dintre companiile conectate la cele mai grele contracte ale Transgaz şi Romgaz SA. Asta, în co...

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui
Galerie Foto Soțul fostei procuroare Carmen Maria Capră, care a fost mâna dreaptă a lui Augustin Lazăr, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, și care i-a închis, în anul 2014, lui Klaus Werner Iohannis, un...

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă
Este procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa și de-a lungul carierei a instrumentat dosare grele. Unele dintre acestea l-au făcut pe procurorul Teodor Niță să descopere că România intrase...

De ce a ruginit „Perla Banatului”

De ce a ruginit „Perla Banatului”
Galerie Foto Vremurile când Stațiunea Semenic era numită „Paradisul bănățean” sau „Perla Banatului” au apus, iar acum este un loc părăsit. Vechile hoteluri care puteau caza aproape 1.000 de turiști sunt în ruină...

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL
Galerie Foto Firma de construcții de drumuri al cărui administrator apare într-un denunț din dosarul fostului președinte al Consliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a fost desemnată, la sfârșitul anului trecut,...

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei
Preluarea de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de şase luni, va fi marcată joi seară printr-o ceremonie oficială care va avea loc la Ateneul Român...
Serviciul de email marketing furnizat de