x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scorniceşti, utopia lui Ceauşescu

8
Autor: Viorel Ilişoi 26 Ian 2014 - 12:05
Scorniceşti, utopia lui Ceauşescu


Nicolae Ceauşescu şi-a fabricat o genealogie simbolică, cu el în vârf, venind din toţi marii domnitori români. Satul natal trebuia şi el adus la dimensiunile măreţului personaj. Dictatorul şi-a inventat un Scorniceşti pe măsură, rescriind trecutul aşezării şi silind-o să intre, nefiresc, în tiparele unui loc mitic.
Scorniceştiul trebuia să păşească, asemenei ilustrului său fiu, pe calea superlativelor absolute: să fie cea mai mare comună, cea mai bogată, cea mai îndrăgită, cea mai harnică, cea mai cea. şi a fost. Mai mult, a devenit oraş. Dar tot nu era destul. îi mai trebuia şi o istorie milenară, din zbaterile căreia avea să se nască, într-un moment de graţie cosmică, Stejarul din Scorniceşti: “Tot ceea ce a dat mai bun poporul român”. Astfel, în timp ce buldozerele rădeau de pe pământ casele ţărăneşti, de lut, mercenari ai utopiilor rescriau trecutul localităţii: România s-a format în jurul Scorniceştiului, există organic în jurul acestei localităţi lui, aşa cum şi poporul stă strâns unit în jurul măreţului conducător.

Scorniceştiul văzut din cosmos

Era prea puţin, pentru Scorniceşti, o localizare pământeană, într-un judeţ oarecare din România. Trebuia să aibă prestanţă cosmică. La vremea când pentru cei mai mulţi români “satelit” însemna doar spirtul medicinal tras prin colac şi îndoit cu apă, presa comunistă publica o imagine a Scorniceştiului văzut din satelit: un detaliu dintr-o fotografie realizată ‒ ce ironie! – de satelitul american LANDSAT, la 15 aprilie 1981. Spaţiul mioritic devenise dintr-odată prea strâmt pentru fostul sat de rachieri şi trebuia integrat în univers. De sus, Scorniceştiul “seamănă cu o creangă de stejar, cu trei ramuri (apele care-i brăzdează întinderile), răsărită ca un semn distinctiv lângă inima României” – scrie istoricul Ion Spălăţelu în “Scorniceşti. Vatră de istorie românească” (Ed. Albatros, Bucureşti, 1983).

Ceauşescu, urmaşul direct al lui Adam

în chip fatal, referinţele istorice la Scorniceşti se leagă de cartea pomenită mai sus. La colecţia de monografii a Bibliotecii Academiei Române nu se găseşte nicio altă lucrare cu acest subiect. La Biblioteca Naţională, cea mai mare din ţară, în baza electronică de date nici nu există altceva. Nici Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Olt nu deţine altă lucrare despre Scorniceşti. Bunul renume al istoricului Ion Spălăţelu nu va mai fi spălat în veci!

Cum Ceauşescu şi-a rescris orwellian biografia, e plauzibil să fi pus interdicţie pe acest subiect, lăsând monopolul doar câtorva istorici de curte, tocmai ca să-l poată re/scrie mai uşor, cu mâna unui Procopius din Cezareea, după ambiţiile şi iluziile lui: să nu fie un sat oarecare, ci unul unde, nici mai mult, nici mai puţin, s-a ivit viaţa pe pământ! ‒ două pietricele ascuţite găsite prin împrejurimi sunt date ca dovezi ale antropogenezei. Asta i-ar fi dat legitimitate dictatorului: să aibă, asemenea Mântuitorului, o descendenţă directă din Adam. De ce nu? şirul marilor domnitori însemna prea puţin.

Cu alambicul prin istorie

Asta ar fi învăţat copiii noştri la şcoală. Că omul a apărut, pe căi darwiniste, la Scorniceşti. Că în ultima sută de mii de ani Scorniceştiul a fost locuit neîntrerupt.
Scorniceştenii, în faza de geto-daci, erau negustori de sare. Vor mai fi aflat copiii noştri că românii din Scorniceşti şi-au dat tributul de sânge la Rovine, sub steagurile lui Mircea cel Mare. şi acesta nu e singurul argument pentru “rolul deosebit al meleagurilor scorniceştene încă din primul secol de existenţă a ţării Româneşti”. Sărind peste un şir de fapte de vitejie, alături de toţi glorioşii domnitori munteni, strămoşi piezişi ai lui Ceauşescu, “Proclamaţia către popor” a lui Gheorghe Magheru, la 1848, “a avut un amplu şi puternic ecou pe meleagurile Scorniceştilor”. Care Scorniceşti? în 1835, după adoptarea Regulamentului Organic, pe o hartă întocmită de ruşi este consemnată localitatea, având 50 de case. Cam puţine pentru un aşa de amplu ecou. Puţini scorniceştenii, dar, conform catagrafiei din 1838, aveau 6.615 pruni. Nu toată recolta ajungea compot…
Procesul memorandiştilor a stârnit în comună un “vibrant ecou”. Primul club socialist la sate unde să fi apărut oare? Desigur, la Scorniceşti.

Homo scornicestensis

Aşa, pas cu pas, până în zilele noastre, Scorniceştiul şi-ar fi tras din urmă trena istoriei glorioase întâlnindu-se fericit cu Scorniceştiul nou, locuit de omul de tip nou. Un om nou aparte, dintr-o rasă mai cu moţ. Pentru că scorniceşteanul are trăsături antropologice distincte ‒ înalt, blond sau brunet, bine făcut, cu ochi mari, atenţi… ‒ , fiindu-i caracteristice “dragostea nemărginită pentru ţară, dârzenia, abnegaţia, spiritul revoluţionar, intuiţia politică, setea de progres”.
Scorniceştiul lui Ceauşescu are şi folclor propriu, asemănător folclorului din zonă, dar cu ceva aparte, al lui. Mai mulţi activişti culturali s-au istovit să tipărească în broşuri baladele şi doinele din Scorniceşti (nu din Olt). Elisabeta Moldoveanu şi-a dat doctoratul cu lucrarea “Folclor muzical din Scorniceşti” (Editura Muzicală, 1980).

în realitate, Scorniceştiul apare cu câteva zeci sau sute de mii de ani mai târziu decât susţineau istoricii ceauşişti, respectiv pe la 1800. în 1803, boierul Radu Scornici (de unde şi numele localităţii) îi adună într-o aşezare pe cei risipiţi prin partea locului şi primeşte încuviinţarea episcopului de Slatina să le ridice o biserică. Centrul Scorniceştiului de astăzi se află pe fosta vatră a satului Tătărăi, menţionat încă din 1778 de Friedrich Wilhelm von Bauer în lucrarea “Memoires historiques et geographiques sur la Valachie”. De aici, din Tătărăi, se trage familia lui Ceauşescu, sub numele de Ceauşoglu (“copilul slugii” în limba tătară).

Realitatea refuză cu îndârjirea bunului-simţ Scorniceştiul proiectat, cu tot cu trecut, de mintea bolnavă a lui Ceauşescu. Soarta asta ar fi avut-o şi toată România: să fie împinsă forţat într-o utopie, chiar cu riscul distrugerii.
Citeşte mai multe despre:   nicolae ceausescu,   ceausescu scornicesti

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Pericolul „ruperii inimii”, la 3 zile după infarct

Pericolul „ruperii inimii”, la 3 zile după infarct
Apariţia chirurgiei cardiovasculare cu soluţia by-pass-urilor şi a cardiologiei intervenţionale de montare de stenturi au însemnat un salt uriaş în salvarea celor cu necazuri mari la inimă. Profesorul Horaţiu...

Minunea din Teleorman. Satul cu palate construite la mișto

Minunea din Teleorman. Satul cu palate construite la mișto
Galerie Foto Comuna Buzescu a apărut la National Geographic, la Discovery și la BBC, titrată ca „Beverly Hills din Teleorman” sau „Pagodele romilor de la Alexandria”. Într-adevăr, aceste case sunt o atracție, pe de-o pa...

Aplicații de spart orice telefon, cumpărate din fonduri europene

Aplicații de spart orice telefon, cumpărate din fonduri europene
Galerie Foto La nici două luni după ce fostul procuror general Augustin Lazăr a fost scos la pensie, cu un venit de lux, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a demarat un proiect de achizţii, vizând...

Pe urmele lui Eminescu, la Odessa. Glossa teilor pierduți

Pe urmele lui Eminescu, la Odessa. Glossa teilor pierduți
La Odessa este singurul ţărm de unde Eminescu a privit îndelung marea. În august 1885, Eminescu trimitea o scrisoare prietenului său, Burlă, la două săptămâni după sosirea la Odessa, unde urma o cură de...

Familia „liberalului” Vasile Blaga derulează afaceri cu instituţiile conduse de PSD

Familia „liberalului” Vasile Blaga derulează afaceri cu instituţiile conduse de PSD
Vasile Blaga a devenit europarlamentar din partea României, pe listele PNL. Formaţiunea liberală s-a clasat pe primul loc la alegerile europarlamentare care au avut loc în data de 26 mai, după o campanie...

Cum poți să previi sindromul „burnout”

Cum poți să previi sindromul „burnout”
Sindromul „burnout”, tradus ca “epuizare profesională”, a fost introdus recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în Clasificarea internaţională a maladiilor, care serveşte drept bază pentru...

Afaceri din “lumea de dincolo”. Dinu Patriciu, acţionar şi posesor de documente de identitate valabile, la cinci ani de la moarte

Afaceri din “lumea de dincolo”. Dinu Patriciu, acţionar şi posesor de documente de identitate valabile, la cinci ani de la moarte
Galerie Foto Omul de afaceri Dinu Patriciu, decedat, în august 2014, în urma unui cancer hepatic, continuă să deţină acţiuni în companiile de construcţii care le-a fondat şi figurează pe lista acţionarilor care iau decizi...

Coffee Made in Romania

Coffee Made in Romania
Galerie Foto Există cafea românească? Există un brand românesc de cafea? Desigur, o astfel de idee te-ar duce cu mintea la cine știe ce curajos care s-a apucat să cultive cafea în România. Așa m-am gândit și eu când am...

Constanţa: Cetăţenii vor avea acces gratuit la internet pe faleza Cazinoului, anunţă municipalitatea

Constanţa: Cetăţenii vor avea acces gratuit la internet pe faleza Cazinoului, anunţă municipalitatea
Primăria Constanţa a informat luni că cetăţenii vor avea acces gratuit la internet wireless pe faleza Cazinoului, de la Poarta nr.1 a portului maritim până la Comandamentul Flotei, municipalitatea instalând...

“Micuţul trebuie lăsat să mănânce când vrea şi cât vrea”

“Micuţul trebuie lăsat să mănânce când vrea şi cât vrea”
Cât adevăr există în zicerea poporului „laptele sfânt de la sânul mamei”! Alăptarea pruncului până la 6 luni pune bazele sănătăţii viitorului adult. Interviu cu profesor doctor Dumitru Matei,...

Scandalul școlilor profesionale, explicat de ministrul Educației, Ecaterina Andronescu

Scandalul școlilor profesionale, explicat de ministrul Educației, Ecaterina Andronescu
Galerie Foto Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, explică de ce s-a preferat transferul unui număr mai mare de locuri de la licee către școlile profesionale. Sindicatele au adus foarte multe acuzații Ministerului, însă...

Pactele pe justiţie. Cum se instaurează poliţia politică

Pactele pe justiţie. Cum se instaurează poliţia politică
Galerie Foto Istoria se repetă, în 2019, în paşi inverşi cu cei petrecuţi în 2012, după ce Traian Băsescu a încasat cel mai mare număr de voturi împotrivă. După ce 7,4 milioane de români au decis ca Băsescu să plece...

Consilier USR “ecologist”, administrator al unei firme care taie pădurile

Consilier USR “ecologist”, administrator al unei firme care taie pădurile
Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, dezvăluie că Ana Ciceală, consilier local USR “şi o vajnică apărătoare a parcurilor şi copacilor din Bucureşti, este administratorul unei firme...

Avocatul Poporului dorit de USR şi PNL, partener de afaceri cu persoane condamnate într-un dosar de spionaj şi trădare

Avocatul Poporului dorit de USR şi PNL, partener de afaceri cu persoane condamnate într-un dosar de spionaj şi trădare
Galerie Foto Peter Eckstein-Kovacs, fostul consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, pentru care USR, PNL şi Victor Ponta negociază, în această perioadă, pentru a fi numit în funcţia de Avocat al Poporului, este...

Relaxează-te şi stimulează-ţi imaginaţia în acelaşi timp

Relaxează-te şi stimulează-ţi imaginaţia în acelaşi timp
În era vitezei, ne place să îmbinăm utilul cu plăcutul. Aşa că atunci când avem puţin timp liber, putem să facem activităţi care ne relaxează dar în acelaşi timp ne stimulează imaginaţia şi ne...
Serviciul de email marketing furnizat de