Slănic, umbra palidă a unei staţiuni balneare, cândva înfloritoare

Pe langa multe lucruri pe care nu le are sau au disparut, statiunea balneo-climaterica Slanic Prahova detine, din pacate pentru ea si pentru cei care locuiesc aici, un record mai putin obisnuit. Cu exceptia celor doua strazi principale, orasul renumit pentru cea mai adanca salina turistica din Europa nu mai are nici o alta strada asfaltata. Oamenii sunt nemultumiti si spun ca s-au saturat sa mai mearga prin noroaie adanci pana la genunchi ori de cate ori ploua. Primarul recunoaste senin ca localnicii au dreptate, dar se scuza – stiti deja si voi ce spune, e clasica si eterna scuza a autoritatilor – ca nu sunt bani la buget.

Noroiul, stapanul absolut
Desi pare greu de crezut, totusi, in mi­leniul al treilea, in orasul – si sta­tiu­ne turistica pe deasupra, e drept, in declin – Slanic Prahova oamenii cir­cula pe strazi incaltati mai mult in… ciz­me. Zeci de strazi nu au vazut, ca sa ma exprim usor malitios, in viata lor asfaltul, n-au facut cunostinta, neam, cu un astfel de mod normal de exis­­tenta, iar cand ploua – si in ultima vreme tot trage cu ploaia in zona – noroiul devine stapan absolut. 'Inoti prin el bezmetic ca sa ajungi la un liman. De ani de zile, politicienii promit oamenilor strazi asfaltate. Cate strazi, intrebati, sunt asfaltate in Slanic? Principala, asta principala din centrul localitatii. Si nu este nici asta asfaltata pana sus, in cartierul Grosani. Mai e una care merge spre Schiulesti, dar nici aia nu e terminata. Si restul strazilor? Ce intrebare… Restul strazilor, pietruite, dar asa, doar alea care sunt mai principale', spune un localnic cu naduf.

Primarul din Slanic, Danielus Costea, spune ca bugetul este atat de sarac, incat abia daca face fata lucrarilor de infrastructura principala, respectiv drumul judetean care strabate localitatea si podurile sau digurile distruse pe la inundatii. 'Doar ca refacerea acestui drum este de competenta Consiliului Judetean Prahova, nu a primariei. Situatia ar fi oarecum alta. Daca vin gazele in orasul Slanic, vor veni si investitori, vor veni si bani', spune primarul Slanicului. De la Consiliul Judetean Prahova, Slanicul a primit 8 miliarde de lei vechi, dintre care in jur de 7 miliarde s-au alocat pentru ziduri de sprijin pe patru strazi si pentru lucrarile de reabilitare a aductiunii de apa Crasna, care alimenteaza orasul.

Declinul economic
La Slanic, nimic nu mai merge, din pacate, ca inainte. Conform primarului, salina, principala unitate economica, sufera de pe urma lipsei comenzilor. 'Au disponibilizat foarte multi salariati. Si alta industrie nu mai exista. Nici cea turistica.' Da, asa se pare ca stau lucrurile. Inainte de 1989, veneau anual la Slanic in jur de 7.000 de turisti. Acum, numarul lor a scazut dramatic, din cauza degradarii accentuate a infrastructurii si a serviciilor turistice. Inundatiile, destul de frecvente, i-au speriat si ele pe vizitatori. Pana si numarul locuitorilor a scazut, de la aproximativ 10.000 inainte de 1989, la putin peste 7.000. Pe langa nata­litatea negativa, multi tineri au plecat si s-au stabilit in alte localitati, unde si-au putut gasi un loc de munca sigur.

S-a topit pana si muntele de sare
Slanicul e cunoscut in special pentru salina turistica si tratamentul cu bai sarate. Daca in urma cu 10-15 ani mii de bucuresteni luau cu asalt, in weekend, statiunea, acum putini mai sunt cei care ajung vara la Baia Baciului, Baia Verde sau Baia Rosie. In plus, parca nici natura nu mai tine cu zona. Ploile au facut praf emblema atat de apreciata odinioara a orasului: Muntele de Sare, cu renumita Grota a Miresei. Din pamant a aparut superbul masiv cristalin din sare si tot in pamant s-a dus. Nu a rezistat decat 150 de ani, pentru ca sarea este un mineral mai putin dur si rezistent in fata ploilor.

Muntele de Sare de la Slanic Prahova se gasea in intravilanul orasului, cu intrarea pe Strada Baia Baciului si facea parte din Complexul Balnear Baia Baciului. Prin 1954, zona a fost declarata rezervatie naturala geolo­gica si geomorfologica. Complexul Baia Baciului cuprindea Muntele de Sare, cu Grota Miresei si Baia Miresei, apoi Lacul Mare (numit si Baia Baciului, cu suprafata de 5.100 mp si adancime maxima de 7 m), Baia Porcilor (S=1460 mp si adancime sub 1 m, continand namol terapeutic). Numele de Grota Miresei a aparut dupa anul 1920, cand, la patru zile dupa nunta, o localnica s-a si­nucis, aruncandu-se din varful muntelui de sare. Formarea Muntelui de Sare si a Grotei Miresei din interiorul acestuia are la origine actiunea omului, uneori nesabuinta. Fapt este ca aceasta metoda nu a fost eficienta.

Si incet, incet muntele s-a surpat cu totul. Pamantul pare sa se razbune si pe oameni care, vreme de sute de ani, l-au secatuit de sare. Alunecarile de teren nu se opresc, continua sa fie, ca sa zic asa, pe val. In Slanic exista zone unde fundatia caselor nu depaseste mai mult de 50 de centimetri. Si asta pentru ca nu pot sapa mai mult, deoarece dau de sare. Deci, pericolul ca aceste case sa o ia la vale este in permanenta iminent.

Asa ca… Intorcandu-ne la tu­rism, trebuie spus ca marea parte din micul numar de clienti ai statiunii sunt acum pensionarii care beneficiaza de bilete subventionate de stat, la baza de tratament balnear. Dar si ei se plang de preturile uriase si conditiile execrabile gasite in unitatile de cazare. Astfel stand lucrurile, nu ne ramane sa credem decat ca istoria va consemna in paginile ei ca Slanic Prahova a fost candva o statiune importanta…