x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Supraviețuitori în capitala Deltei

0
Autor: Adi Munteanu 29 Mai 2019 - 11:16
Supraviețuitori în capitala Deltei
Vezi galeria foto


Sulina de azi nu mai aduce deloc cu perioada sa de glorie. Cel mai cosmopolit oraș al României a devenit tot mai izolat. Din cei aproximativ 13.000 de locuitori înainte de 1989, acum au mai rămas 2.500, în majoritate persoane în vârstă. De ce s-a golit orașul? Prima cauză a fost închiderea industriei din oraș: portul, fabrica de conserve, șantierul naval și Zona Liberă. Din multele cherhanale care au existat, acum nu mai funcționează decât trei. Este adevărat că s-a dezvoltat puțin turismul, dar nu turism de masă, ci prin mici afaceri de familie în pensiunile agroturistice, cu maximum 20 de locuri de cazare fiecare.

„Bă! Voi o să ajungeți din nou un sat de pescari!” Asta le-a spus fostul președinte, Traian Băsescu, sulinenilor, în urmă cu vreo 10 ani, când a vizitat orașul. „A venit în Deltă la un șpriț. Era încă președinte. Noi, localnicii, ne-am dus peste el la masă. I-am cerut să facă mai mult pentru oraș, care se golea de la o zi la alta. Atunci ne-a zis că nu are ce face, că vom ajunge din nou un sat de pescari. Apoi ne-a trântit celebrul lui râs «hă! hă! hă!»”, spune, cu năduf, un localnic. Și, din păcate, cam așa s-a întâmplat.

Ca localnic, în Sulina nu mai ai ce face altceva în afară de pescuit și turism. Oraşul, altădată dinamic, este acum, în cea mai mare parte a anului, pustiu. Doar când începe sezonul turistic, de obicei de Paște sau de 1 Mai, Sulina se mai animă, culminând cu cele trei luni de vară când, practic, populația se triplează. „Acum, orașul trăiește din cele trei cherhanale, transportul de pasageri cu șalupele rapide și pensiunile agroturistice. Hotelurile mari, cele de pe vremea lui Ceaușescu, sau mai vechi, sunt închise și părăsite. Ruină sunt toate. Sulinenii ori sunt pescari, ori sunt pensionari. Nici Portul Liber nu mai merge. Urlă câinii și pe acolo. Eu, de exemplu, nu știu pe nimeni care să mai lucreze acolo”, spune un domn cu o sticlă de bere în mână, obosit după ce a predat peștele la cherhana.

 

„Navigația pe Sulina a fost sabotată. A fost cu schepsis”

 

„Domnule, acum 150 de ani, francezii, englezii, olandezii și austriecii au făcut Dunărea navigabilă, de aici până la Galați și Brăila. Ei au tăiat canale drepte și le-au dragat. Au făcut diguri. Au adus Comisia Europeană a Dunării aici, la Sulina, și au făcut ordine pe braț. Păi, ce? Puteam tăia noi drept «M»-ul de la Crișan, pe Dunărea Veche, și să facem canalul navigabil? Aveam noi utilaje să facem asta? Niciodată. Ei ni l-au dragat ani de zile. Acum, nu a mai fost dragată Dunărea de 30 de ani”. „Așa e. Ultima dragare am prins-o pe când eram copil”. „Apoi a venit și eșuarea acelei nave, Rostok, de a blocat canalul de tot. Aici a fost sabotaj. Clar!”. „Domnule, vaporul ăla nu avea voie să se răstoarne. Mai ales acolo, unde este cel mai îngust loc. A fost încărcată prost special, cu toată greutatea pe-o parte, așa că orice şalupă care trecea pe lângă ea o putea răsturna, de la valuri. Aia a fost sigur manevră. Apoi au mutat navigația de pe Sulina pe Chilia și, mai ales, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Că la Agigea era bătaia peștelui: descărcare-încărcare pe barje, taxe de ecluză, de tractare... Bani mulți! Dar dacă ăsta a fost interesul...”. „Noi, în perioada aia, ca să ajungem la Tulcea, mergeam cu vapoarele până la epavă, apoi coboram pe uscat și mergeam aproape un kilometru pe jos... că era ploaie, că era vânt... nu conta, apoi urcam, dincolo de epavă, pe un alt vapor care ne ducea la Tulcea. Nici șalupele nu puteau trece. A fost cu schepsis, bine ticluit naufragiul ăla. Cunosc pe cineva din Partizani, care a fost de față la naufragiu. Zicea că ăia de pe vapor aveau pregătite bagajele să sară imediat pe mal. După aia s-au pus liniștiți pe băut și pe râs. Aproape un an a durat până au lărgit acolo ca să mai treacă vapoare de călători, că cele comerciale... nici vorbă. Nu încăpeau. 15 ani a durat până au scos epava, dar și acum pe acolo se circulă cu atenție, pe stânga, că mai sunt resturi. În orice caz, nu mai este traficul de odinioară. Păi... era coadă la intrare pe braț, stăteau vapoarele ancorate în largul mării și două-trei zile. Acum... Așa au murit și Tulcea, și Galațiul, și Brăila”.

 

“Băsescu a râs de noi. E pirat, nu vaporean!”

 

După două-trei beri se schimbă subiectul la masă. Politică. „Toți au venit, au promis, au plecat, n-au făcut nimic. Mai știi când a venit Ponta? Mamăăă!, ce-a mai promis! Că aduce lanțuri hoteliere, că reface Șantierul Naval, că reface drumul până la Sfântu Gheorghe. Nimic n-a făcut!”. „Da, și o bârfea pe Udrea că a furat la reabilitarea drumurilor și a falezei. O fi furat, nu zic nu, că eu n-am de unde să știu ce hârtii și bani au învârtit ei p-acolo, dar a pavat toate străzile din oraș și drumul până la plajă”. „Singurul care nu a promis nimic a fost Băsescu. Ăla a fost direct. A zis că o să ne ia dracu’ pe toți”. „Încă nu ne-a luat dracu’, dar suntem prin zonă. Dacă vine o vară urâtă, fără turiști, chiar ne ia. Nu mai zic dacă se mai întâmplă vreo poluare și dispare peștele. Că au tot fost”.

 

Orașul cu 16 taxiuri

 

Se mai alătură un grup. „Ați adus mulți?”. „11 ori 3. 33 de turiști din Tulcea, cu trei bărci. I-am dus pe toți la taxiuri”. „Asta-i cea mai rentabilă activitate aici. Șalupele de transport. Păi, uită-te și tu la prețurile de pe panouri. 60 de lei până la Tulcea, 50 de lei până la Letea, 50 de lei până la Farul Nou, 50 de lei până la Insula Păsărilor, 70 de lei până la Sfântu Gheorghe. Și au 2-3 curse pe zi fiecare, au 12-15 locuri în șalupă. Vara sunt pline-ochi”.

În Sulina sunt cinci companii de taxiuri, care au, împreună, 16 mașini. „E rentabilă taximetria în Sulina?”, întreb. „Rentabilă, pe dracu’. Din noiembrie până în aprilie sparg seminţe pe lângă mașină. Taxiurile merg când sunt turiști. Noi n-avem nevoie de taxi. Avem biciclete, n-avem nevoie de mașină. Cred că în afară de taxiuri niciuna din mașini nu are ITP-ul la zi în Sulina. Șoferii de taxi sunt și pescari, așa că dimineața au ce face, au slujbă. După aia... sparg semințe”.

„Dacă n-ar fi turismul de Deltă, vara, și peștele, cât o mai fi și peștele, am fi morți aici.” „Nu sunteți prea optimiști”, le zic. „Noi, la vârsta noastră, nu mai avem așteptări. Dar ne vom duce și noi. Și atunci? Ce se va întâmpla cu Sulina? Tinerii au plecat. Nu mai este nimeni să ne ia locul. Uite la hotelul Delta. Nou, frumos, luxos, mare, 4 stele. L-a închis patronul. Nu are cine să-i lucreze nici pe perioada verii, când ar mai veni lumea. Iarna, nici atât. L-a închis. Păi, ce? Pot eu, sau nevastă-mea, la 65 de ani, să mai lucrăm?”. „Aici nu merge cu hoteluri mari. Aici merg mai bine pensiunile mici, unde să muncești cu familia. În 2-3 oameni, pentru 5-6 camere de închiriat, ieși binișor. Am vorbit cu Ivan de la pensiunea aia de lângă cimitir. Vara vine fii-sa din Anglia să-i ajute și au rezervări deja până în octombrie. Dar măgăoaia aia de hotel... aia trebuie întreținută cu bani mulți tot anul”.

Șalupele rapide sunt cele mai importante mijloace de transport. „Scump, dar faci doar o oră jumate de oră până la Tulcea. Nava Navromului face în amonte 4 ore, dar pe aia, noi, localnicii, avem reducere, și cu aia mergem. 15 lei. Turiștii nu au reducere”.

I-am lăsat la masă și am plecat spre plajă, colindând pe străduțe. Multe pensiuni, multe anunțuri cu camere de închiriat. „Cât costă?”. „20 de euro camera. Dacă doriți demipensiune, încă 20 de euro de persoană”. Cam astea sunt prețurile la cazare în pensiunile mai vechi din Sulina. Sunt însă și pensiuni noi, mici resorturi moderne unde cazarea costă de la 30 de euro pe noapte de persoană.

Drumul spre plajă abundă de anunțuri cu „Teren de vânzare” și „Proprietate privată”. Se preconizează construcția de noi pensiuni, pe bani europeni. Ăsta este un semn bun, înseamnă că există oameni dispuși să investească în zonă. „La anu', aici se vor face trei sau patru pensiuni. Am văzut niște domni făcând măsurători p-aici zilele trecute”, spune o doamnă. „Ar fi bine, ar mai veni lumea să ne mai vadă și pe noi. Nu numai vara”.

 

Dilema ecologiștilor: salvăm pădurea Letea sau caii sălbatici?

 

Pădurea Letea este rezervație naturală și nici măcar o creangă nu trebuie să părăsească perimetrul. Pe de altă parte, în pădure și-au găsit sălaș celebrii cai sălbatici, iar aici intervine o problemă chiar fără ieșire: iarna, caii sălbatici, în lipsa hranei, rod scoarța copacilor, care până în primăvară se usucă. Am intrat în pădure însoțit de un ghid. „Dacă ar fi 10-20 de pomi, n-ar fi nicio problemă. Dar primăvara găsim mii de copaci care se usucă din cauza asta. Iar asta se întâmplă an de an. În pădure sunt câteva herghelii de cai sălbatici. Per total sunt, după unii, 1.500 de cai. După alții, chiar 2.500. Nu-i poate număra nimeni exact pentru că sunt foarte sperioși. Nici cu drona nu i-au putut număra. Se ascund la cel mai mic zgomot”. „Bun, și atunci? Care ar fi soluția? Ce protejăm? Pădurea sau caii?”. „Părerile sunt împărțite. Părerea mea e să scoatem caii din pădure. Că Delta este mare. Dar atunci nu vor mai fi cai sălbatici, ci cai liberi. Cai care se vor domestici ușor-ușor, așa cum s-a întâmplat cu cei care au mai ieșit din pădure. Grea alegere”. „Alte animale mai sunt în pădure?”. „Sunt șacali, iepuri, căprioare. Au fost și mistreți, dar au murit toți anul trecut când cu gripa porcină. Iar șacalii au făcut curățenie, au mâncat toate hoiturile. Sper să nu avem acum o problemă și cu șacalii. Momentan nu s-au înmulțit prea tare. Sunt câteva sute și stau ascunși și ei. Mistreții or să reapară și ei în timp. Sperăm să nu mai vină cu gripa aia păcătoasă. Erau mulți până anul trecut. N-a mai rămas niciunul. Ăia bolnavi au venit din Ucraina, au traversat Chilia și așa a ajuns aici boala. Ați văzut vreodată un mistreț cum traversează Dunărea?”. „Eu nu am văzut mistreț în viața mea”, îi zic. „Vă zic că i-am văzut eu. Mistrețul înoată de zici că e vidră”.

Revin la subiectul cailor sălbatici. „Deci, până la urmă, ce protejăm? Caii sau pădurea?”. „Caii sălbatici nu ar trebui să dispară din pădure, dar ar trebui să mai scoatem din pădure măcar jumătate din ei. Însă nu cum s-a procedat în urmă cu câțiva ani când au fost duși la abator. Sute! Nu zeci de cai. Sute! S-a vrut decimarea lor. Noroc că nu i-au ucis pe toți. S-au opus ecologiștii. Însă ceva trebuie făcut, să împăcăm și pădurea, și caii, și ecologiștii, și sătenii din Letea. Probabil crearea unui țarc unde să-i ducem... Dar trebuie bani și un proiect serios. Poate vin și niște bani europeni. Caii nu trebuie să dispară, sunt poate cea mai importantă atracție turistică a Deltei. Vara vin mii și mii de turiști să-i vadă. Nu toți sunt norocoși să-i și vadă, dar ei trebuie să existe”.

Am aflat cu ocazia vizitei în Pădurea Letea și despre forma de organizare a hergheliilor de cai sălbatici. Într-un grup există masculul alfa, 7-8 iepe și 6-7 mânji. Mânzul mascul ajuns la maturitate este alungat și încearcă să-și găsească o altă herghelie. Dacă-l învinge pe masculul alfa, devine stăpân. Dacă nu, nu-și mai încearcă norocul în altă parte și se unește cu alți „învinși” formând grupuri de „cai călugări” care așteaptă ca un mascul alfa să moară în vreo herghelie și, în ordinea sosirii în grupul „călugărilor”, să-i ia locul. Interesant că pe perioada verii, când este foarte cald, și își fac apariția tăunii, caii se adună toți la un loc și toți se balegă „la comun”. Tot acest bălegar este bătut cu copitele și mirosul degajat alungă tăunii. La fel de interesant este și un alt aspect. Masculii alfa verifică balega fiecărui cal și, dacă descoperă că unul este bolnav, este imediat alungat.

Singurul care nu a promis nimic a fost Băsescu. Ăla ne-a zis-o direct. A zis că o să ne ia dracu’ pe toți.

Localnic din Sulina

Când a venit Ponta, ne-a făcut capul mare cu cât a furat Udrea. Apoi a zis că aduce turiști și că redeschide portul și Șantierul Naval. A dat doar din gură. N-a făcut nimic.

Localnic din Sulina

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!
Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, p...

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete

Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete
Galerie Foto Cele 35 de termoscanere pentru măsurarea temperaturii corporale, achiziționate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, fără licitație, fără anunț de participare, sunt livrate de una dintre companiile grup...

Cofetărie cu livrarea la domiciliu

Cofetărie cu livrarea la domiciliu
Galerie Foto Livrarea mâncărurilor gătite și a prăjiturilor la domiciliu este soluția salvatoare pentru restaurante, dar și pentru cofetării. Nu doar în marile orașe, unde sunt multe oferte și cererea ar putea rămâne...
Serviciul de email marketing furnizat de