x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Țara cosmeticienelor tobă de carte

0
Autor: Alex Nedea 27 Iul 2017 - 10:49
Țara cosmeticienelor tobă de carte Digital Vision./Getty Images


Școala românească e complet ruptă de realitate. În vreme ce oamenii de afaceri din România sunt disperaţi că nu reuşesc să îşi mai ţină întreprinderile în picioare din lipsă de muncitori calificaţi, ţara produce în continuare şomeri cu diplomă. Pierderile statului sunt greu de calculat pregătind ani de zile studenţi care, odată absolvenţi, devin o povară pentru bugetul public.

 

Într-un cabinet de cosmetică din Târgovişte, 20 de şomeri stau împrejurul unei fete întinse pe o masă. O alta îi întinde o pastă albă pe faţă cu mişcări de parcă ar unge cu unt o felie de pâine. Pe cea care aplică tratamentul o cheamă Nicoleta, este şomeră şi astăzi învaţă o meserie, cea de cosmetician, pentru care i-ar fi fost suficientă o şcoală profesională. Până aici nimic special. Numai că Nicoleta nu e nici pe departe o absolventă de studii medii, ci şi-a pierdut ani din viaţă pe băncile universităţilor. Mai întâi a făcut patru ani Facultatea de Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor. Apoi s-a gândit să se perfecţioneze şi încă doi ani s-a străduit să obţină un  master în Management. Și a reuşit. După şase ani de studii pe brânci a sfârşit direct în şomaj. La ea, în Târgovişte, cu un turism aproape de zero, toate aceste specializări sunt la fel de căutate ca şi şcoala de tăiat frunză la câini. „Din păcate, nu am putut să mă încadrez într-o meserie, locuri de muncă sunt foarte puţine la noi în Dâmboviţa şi se bazează foarte mult pe experienţă”.  Acum beneficiază de cursuri gratuite de cosmetică oferite de Direcţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Dâmboviţa. Alţi bani cheltuiţi tot de statul român pentru a o pregăti pentru a doua oară într-o altă specializare. De data asta speră şi ea, şi statul să „o nimerească” şi Nicoleta să ajungă un om cu o meserie care are şi căutare. Cosmeticiana care îi predă Nicoletei, Georgiana Ștefan, este tot o fostă absolventă de facultate şi de master intrată apoi în şomaj. „Am terminat Facultatea de Relaţii Economice  Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, am terminat şi masterul în cadrul aceleiaşi universităţi. Clar doream să îmi desfăşor activitatea în economie, în domeniul în care mi-am petrecut cei cinci ani pe băncile facultăţii, dar se pare că această piaţă este mult prea aglomerată”, spune Georgiana, întinzând rimel pe genele unei practicante.

 

Țării, cât mai mulți studenți

 În Dâmboviţa, anul trecut au fost 90 de absolvenţi de studii superioare care au bătut la uşa Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, cerând să fie pregătiţi într-un alt domeniu decât cel în care s-au specializat pe băncile facultăţii. Cele mai solicitate cursuri au fost cele de inspector resurse umane, agent de turism, manichiură- pedichiură, frizer, baby-sitter, bucătar, cofetar, cosmetician şi instalator. Aşadar, poveştile Nicoletei şi Georgianei nu sunt singulare. De altfel, studiile arată că statul român s-a decuplat, în privinţa educaţiei, de la realitatea pieţei forţei de muncă, mergând aşa, din inerţie, ca o barcă în derivă. O arată nişte cifre seci venite de la Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior: 8 din 10 posesori de diplomă universitară nu se angajează pe specializarea pentru care s-au pregătit. Unii dintre ei lucrează în sectoare care ţin de şcoala profesională. Aşa am ajuns la următorul paradox: în vreme ce se aşteaptă meseriaşi în zone-cheie, statul produce studenţi în domenii inutile. Și singura strategie pare să fi fost să dăm ţării cât mai mulţi absolvenţi de universităţi. Numărul acestora a explodat în ultimele două decenii. Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că, dacă în 1990 România avea 25 de mii de absolvenţi de facultate, în 2010 trecea cu mult de suta de mii, de cinci ori mai mulţi. Pregătim în neştire absolvenţi de drept, de economie şi ştiinţe sociale, depăşind în aceste zone cu mult media ţărilor din vestul Uniunii Europene. Aşa stând lucrurile, nu trebuie să ne mai mire că în ţară rata şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani a ajuns la o cotă alarmantă: 20%, faţă de 6 % în Germania, de exemplu, o ţară cu cel mai bun sistem de învăţământ profesional. Iar lucrurile nu pot merge decât în mai rău, având în vedere că nicio autoritate centrală de până acum nu a făcut un pas elementar în această privinţă: să încerce să afle care sunt meseriile care se caută pentru învăţământul universitar şi mai ales pentru cel profesional. „Nu am văzut niciun studiu care să arate dacă absolvenţi unei şcoli profesionale, în momentul în care au terminat, s-au şi angajat. În mod normal, aceste studii ar trebui să arate că absolvenţii se angajează pe meseriile în care statul îi pregăteşte sau în meserii conexe acestora. În niciun caz nu ar trebui să formezi strungari, iar ei să se ducă şi să lucreze ca măturători. Dau un exemplu extrem, dar aşa e”, observă Claudia Petrescu, cercetător al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) din cadrul Academiei Române.

 

Au nevoie de tractoriști – pregătesc tâmplari

 În lipsa unui studiu oficial, am făcut noi o cercetare a realităţii. Am mers într-o mică localitate de la marginea ţării. Pecica, judeţul Arad. Aici, şcoala profesională din localitate pregăteşte de zece ani tâmplari. Am luat, aşadar, la pas localitatea să aflăm câţi dintre elevi şi-au găsit de lucru în zonă în ultimul an. Răspunsul a venit simplu: niciunul. Și nici nu e de mirare, căci în Pecica sunt doar trei firme de profil, cu angajaţi cât să îi numeri pe degete. Una dintre ele are chiar zero lucrători. „În ultimii şase ani, nu ştiu dacă şi-au găsit de lucru doi tâmplari. Ceilalţi s-au dus în zona industrială a Aradului, s-au angajat ca altceva. Nu numai că au pierdut ani din viaţă făcând o meserie care nu se cere, dar Ministerul Învăţământului a pierdut bani investind în ceva ce nu se caută şi, din păcate, constatăm că este la nivel naţional acest fenomen, am ajuns să facem şcoală pentru profesor, nu pentru elev”, se arată revoltat Miodrag Staboiov, viceprimarul din Pecica. Culmea ridicolului este că, în acelaşi timp, în aceeaşi localitate, fermierii din zonă caută de zor absolvenţi de şcoală profesională din domeniul agricol, mai ales tractorişti, pe care ar fi dispuşi să îi plătească şi cu 2.000 de euro pe lună. „Avem o grămadă de utilaje şi ne lipseşte personalul. În doi oameni lucrăm pe patru utilaje, lăsăm unul şi luăm altul, şi nu reuşim să găsim personal calificat, ca să ne acopere necesarul pentru astfel de utilaje”, explică fermierul Marian Lucaş. Aşadar, Pecica nu ar fi avut nevoie de o şcoală profesională care să producă tâmplari, ci una care să facă tractorişti. Dar realitatea locală nu se vede suficient de bine la Bucureşti. Cei de la primărie au tot făcut presiuni pentru a schimba profilul instituţiei de învăţământ, dar până acum nu au fost decât strigăte în pustiu. „Am cerut schimbarea profilului, a cerut şi fostul primar, a cerut şi actualul primar la Inspectorat, la Ministerul Învăţământului. Dar e foarte greu să schimbi un profil şi nu înţeleg de ce. Ar trebui să ne adaptăm cerinţei pieţei, să nu mai scoatem şomeri cu diplomă”, spune viceprimarul. Şi primarul Petru Antal îl completează: „Am discutat cu acea comisie care avizează şcolile profesionale şi am aflat toate condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim, şi nu sunt puţine, trebuie să recunosc, iar birocraţia e destul de mare şi în acest domeniu”.

Citeşte mai multe despre:   cosmeticiene

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...
Serviciul de email marketing furnizat de