Țara pârtiilor de schi pe care nu poţi schia

O pârtie pentru care s-au cheltuit din bani publici 4 milioane de euro a stat mai mult închisă anul acesta pentru că nu a nins. Deși pe fondul încălzirii globale la nivel mondial pârtiile construite sub 1000 de metri sunt considerate pierdere inutilă de bani, la Bistrița, primăria a investit în una aflată sub cota 700.

Orașul Bistrița are o pârtie nemaipomenită. Are o înclinație optimă, are un telescaun ultramodern și tot felul de alte mașinării moderne, are prețuri accesibile. Dar are și un „mic” defect. Pârtia nu alunecă. Iarna aceasta, pista a fost deschisă doar câteva zile, aducând încasări de tot râsul orașului.

Pârtia fără zăpadă de la Bistrița a fost visul actualului primar, un împătimit schior care a promis alegătorilor încă din campania electorală că va face la periferia orașului ceva ce nu au văzut stațiuni renumite din țară. Așa s-a pricopsit urbea cu „Pârtia Cocoș”, care are ca siglă un... struț, parcă să sugereze lumii din start că pe acolo se va schia când o zbura struțul pe schiuri. Investiția pare să fi fost de o extremă urgență pentru că primăria a fost nevoită să facă un credit bancar pentru a putea achita facturile. Iar când toate lucrările au fost gata, te-ai fi așteptat să vezi imediat și schiori pe acolo. Numai că investiția a stat închisă în decembrie și în cea mai mare parte din luna ianuarie din lipsă de zăpadă. Și, când minunea s-a petrecut, scria presa la vremea aceea, inaugurarea a fost din nou amânată cu o zi pentru că primarul era la schi. În Austria, bineînțeles. Informația a fost dezmințită de reprezentanții primăriei. „Faptul că primarul nu era în localitate pentru că era în concediu nu a avut nicio legătură cu stabilirea datei de deschidere a pârtiei. Momentul respectiv nu a fost amânat, momentul respectiv a fost cel al deschiderii inițiale, atunci când fizic lucrurile puteau să funcționeze așa cum trebuie. Pârtia a fost deschisă după primele trei zile de temperaturi negative și am putut folosi întreaga suprafață a pârtiei, de la plecare până la sosire”, explică purtătorul de cuvânt al primăriei, Mihai Ruști.

Închisă la două zile de la inaugurare

În ziua inaugurării, un mare entuziasm i-a cuprins pe cei o sută de schiori veniți să testeze zăpada. „Unde sunt cârcotașii acum?”, îi întreba retoric pe cei de la presă unul dintre entuziaști. „Cârcotașii să se ducă să schieze în Austria!”. Și chiar au fost nevoiți să se ducă rapid în Austria pentru că la două zile după mult așteptata inaugurare, pârtia a fost închisă din nou pentru că zăpada a dispărut rapid de pe pistă, mai întâi pe porțiunile cu înclinație mai mare, apoi și pe restul. A mai fost deschisă după o altă pauză de câteva săptămâni. Într-o duminică au anunțat marea redeschidere pentru ca luni să anunțe fatidica reînchidere. Purtătorul de cuvânt al primăriei dă vina pe vreme pentru timpul scurt în care s-a schiat pe pârtie. „Nu avem temperaturi suficient de scăzute încât să producem și să putem întreține stratul de zăpadă ca să poată funcționa în condiții optime”. Și totuși, căldură a fost în aceeași perioadă și la vecinii noștri bulgari, în stațiunea Bansko. Doar că la ei schiatul s-a făcut impecabil. După o ploaie torențială de trei zile și cam zece grade în termometre în timpul zilei, în oraşul Bansko toată zăpada s-a transformat în bălți uriașe. Și totuși, pe pârtie era un strat de zăpadă impecabil, cu o grosime care varia între 30 de cm și doi metri în zonele mai înalte. Bulgarii, dacă nu au zăpadă, o produc. Atunci când ninge, fac mormane de zăpadă de rezervă, pe care le împing la vale cu utilaje atunci când trebuie să completeze în porțiuni mai expuse. Dar diferența majoră e că pârtiile de la Bansko pornesc de la o altitudine de 2.500 de metri, iar pârtia Cocoș, de la 680 de metri. Pe fondul încălzirii globale, pârtiile sub 1.000 de metri altitudine sunt considerate nerentabile și nu mai primesc finanțare bancară în lumea occidentală. Mai mult, în Europa deja se vorbește despre mutarea pârtiilor de sub 1.400 de metri la altitudini mai mari, căci șansele pentru a obține straturi de zăpadă rezonabile pe o perioadă suficientă scad în fiecare an. „În Alpi, există o tendință puternică de diminuare a stratului de zăpadă, mai ales la altitudini joase, acolo unde sunt construite deja stațiunile de schi. Au pierdut foarte mulți bani și lucrul acesta i-a pus pe gânduri, s-au gândit să meargă cu aceste stațiuni la înălțimi mai mari”, a observat Roxana Bojinaru, cercetător al Administrației Naționale de Meteorologie.

O investiţie amortizată în 300 de ani

Dacă în țările vestice rentabilitatea unei pârtii e criteriul esențial, la noi lucrurile nu par să stea la fel. Până la mijlocul lunii februarie, la Bistrița se vânduseră bilete de cam 3.000 de euro. În acest ritm, investiția s-ar amortiza prin anul 2318. „Nu asta a fost ideea care a stat la baza acelei pârtii. Nu vrem să facem o afacere. Menirea pârtiei este acea de a oferi un loc de agrement pentru cetățenii Municipiului Bistrița”, ne spune purtătorul de cuvânt al primăriei. „Totuși, orice investiție trebuie să aibă un timp rezonabil de amortizare”, încercăm noi să îi combatem raționamentul. „Vă contrazic, în cazul ăsta nu am mai da ajutoare sociale, nu am mai face locuințe sociale”, ni se spune și suntem în final liniștiți: pe viitor, pe Pârtia Cocoș lucrurile vor sta mult mai bine. Pentru că primăria vrea să mai îngroape acolo alte mormane de euro pentru a da telescaunului o utilitate și atunci când nu ninge. Vor să facă un parc de agrement complex, care să includă inclusiv o sanie care să nu depindă de precipitații. „Pentru vara aceasta intenția noastră este să începem amenajarea unei sănii pe șină pentru care evident că urcatul să se facă tot cu telescaunul. Tot în zona respectivă intenționăm să amenajăm un parc de aventură cu tiroliană și cu alte lucruri specifice, toate acestea însemnând că putem da o utilitate telescaunului și pe timpul verii, a primăverii, a toamnei, ceea ce strică algoritmul acesta al calculului unei recuperări de investiții. Intenționăm să amenajăm și un aquapark. Toate aceste investiții sunt în faza de studiu de fezabilitate și respectiv proiecte tehnice”, spune Mihai Ruști, reprezentantul Primăriei Bistrița.

680 de metri este altitudinea la care a fost construită pârtia Cocoş. O investiţie de 4 milioane de euro care se va amortiza, cel mai devreme în 2318.

„Nu avem temperaturi suficient de scăzute încât să producem și să putem întreține stratul de zăpadă ca să poată funcționa în condiții optime”, Mihai Ruști.