x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Țara unde inginerii nu știu ce e milimetrul

0
Autor: Alex Nedea 06 Iul 2017 - 15:30
Campanie JURNALUL NAŢIONAL: Țara unde inginerii nu știu ce e milimetrul
Vezi galeria foto


Lipsa școlilor profesionale distruge economia românească în toate sectoarele, de la alimentație publică și turism, până la industria constructoare de mașini sau cea extractivă. Am vorbit cu reprezentanții unor companii de la noi din țară și am aflat că, oriunde te uiți, lipsa forței de muncă bine calificată este frâna care ne ține în loc.

 

Lovitura a venit neanunțată și greu de anticipat pentru mulți întreprinzători. Fabricile au început să se golească de muncitori calificați într-un ritm amețitor. Angajați bine pregătiți în anii comunismului ieșeau la pensie sau plecau la muncă în străinătate. Iar în locul lor nu prea mai venea nimeni. Situația s-a extins ca o molimă în toate zonele țării și în toate încheieturile economiei. Iată o scurtă prezentare a efectelor învățământului lipsit de viziune şi neadaptat la cerinţele actuale, în câteva domenii-cheie.

 

Alimentație publică și turism

Mulți aproximează că România ar avea un potențial turistic care să contribuie cu până la 12% din Produsul Intern Brut. Dar în momentul de față suntem la o treime din această capacitate.

Eșecul este pus, în bună parte, pe calitatea serviciilor de la noi. Iar calitatea serviciilor depinde de calitatea celor care servesc, desigur. „Dacă te duci în România în concediu și aștepți trei ore să îți aducă o friptură, ți-a ruinat concediul. Uită-te ce recenzii sunt făcute după vacanţe făcute în România și vei vedea peste tot: «Poor food!» (mâncare proastă - n.r.), «Crazy service» (serviciu agitat - n.r.) - nu poți să fii un singur ospătar la treizeci de turiști, vara”, spune chef Cezar Munteanu, unul dintre cei mai renumiți bucătari din România. Cezar Munteanu a trăit și mărirea și decăderea școlii profesionale din domeniul alimentației publice. Și-a făcut studiile de profil pe vremea comunismului, într-o școală care pregătea viitorii bucătari din restaurantele de pe litoral. Își amintește că materiile erau extrem de bine conturate și se urmărea specializarea fiecărui elev cât mai în profunzime. „Aveam obiecte de studiu defalcate, gastronomia era studiată separat, tehnica servirii era studiată separat, cofetăria era studiată separat. Nu era un mixt și terminam toți cu calificarea «lucrători în alimentație public㻓. Apoi elevii din școală aveau în atelierele de practică dotările pe care urmau să le regăsească în restaurante, la angajare. Acum, în cel mai fericit caz, se învață pe dotările de atunci, deși evoluția tehnologică din domeniu a fost fulminantă. Câteodată, să folosești tehnica anilor 80 în restaurantele din ziua de azi, e ca și cum ai încerca să folosești un telefon public, cu fise, pe post de telefon inteligent. „Se încearcă să se gătească folosind logistica de pe care am învățat eu acum 20 și ceva de ani. Cuptoarele de atunci s-au depreciat, sunt foarte puține plite cu inducție, nu ai oale, în școlile noastre se găsesc încă oale de email. Oala de email e interzisă prin lege să mai existe în restaurant. Păi, dacă elevul vede oala asta în școală, nu mai are nicio pretenție când se duce în restaurant”.

 

Industria extractivă

Petroliștii din România au realizat că nu prea mai au cu cine să scoată aurul negru la suprafață, atât de profundă e criza de personal din domeniul lor. „Dacă întrebi angajatorii, în proporţie de peste 70% vor spune că absolvenții școlilor profesionale și ai liceelor tehnologice sunt nepregătiți aproape complet atât din punct de vedere teoretic, cât mai ales din punct de vedere practic. Nu știu să se prezinte în fața unui angajator, nu știu să lucreze în echipă, nu știu mai nimic despre meseria lor și mai ales nu știu să facă lucruri practice pentru că în acest moment laboratoarele din aceste școli sunt complet lipsite de dotări”, a observat Mona Nicolici, reprezentant Petrom, cea mai mare companie românească de petrol și gaze și cea mai valoroasă societate pe acțiuni listată la Bursa românească. Nicolici spune că în domeniul lor, şi nu numai, a apărut un fenomen care arată cât de decuplat a ajuns sistemul educațional de realitatea de pe piața forței de muncă: cel al școlirii angajaților, din mers, la locul de muncă. „Angajatorii aleg să își pregătească singuri oamenii și îi aleg din zone care nu au legătură cu domeniul lor de activitate. Asta înseamnă o irosire a eforturilor și pentru cei care lucrează în sistemul educațional, dar și pentru cei care au nevoie de meseriași”. Din perspectiva Monei Nicolici, care organizează în România și o tabără de meserii, nu ar fi numai o problemă cu ce se predă în această formă de învățământ, ci și cu felul în care ajung elevii la anumite profiluri. “Copiii nu sunt educați din punct de vedere vocațional. Copiii merg în aceste școli profesionale, dar nu știe nimeni dacă au abilități pentru meseria respectivă.”

  

Industria construcțiilor de mașini

Absolvenții din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți au fost în ultimul timp o frână și în dezvoltarea companiei românești Astra Vagoane Călători, una dintre puținele societăți care au făcut istorie în comunism și care au reușit să supraviețuiască și anilor tulburi de tranziție. Valer Blidar, proprietarul companiei, se îngrozește de ce poate să iasă astăzi de pe băncile școlilor de profil: „Mie îmi trec prin mână sute de tineri anual și am văzut cam care este pregătirea lor. O stare de incultură greu de imaginat pentru mine, care am făcut școala acum 50 de ani. Tineri care nu știu tabla înmulțirii, tineri care nu știu densitatea metalelor, a apei, tineri care au terminat un liceu industrial și nu cunosc multiplii și submultiplii metrului. Ca să nu vă mai spun că au venit la angajare ingineri cu diplomă care nu cunoșteau multiplii și submultiplii metrului, care nu știau să calculeze o suprafață”. În fabrica de vagoane, majoritatea angajaților au părul cărunt. Media lor de vârstă este de 57 de ani! Această cifră ar da insomnii oricărui antreprenor care se gândește la viitorul afacerii sale. Dar Valer Blidar s-a chinuit ani de zile să stabilizeze forța de muncă, dar tinerii pe care îi lua în fabrică să îi pregătească plecau imediat după ce „furau“ meserie. Aceasta e o tot o consecință a lipsei de viziune și de pregătire din școala românească. „Un învățământ care nu e legat prin nimic de activitatea de producție e o formă de învățământ pe care aș numi-o pierdere de  timp. Tânărul care vine astăzi nu știe nimic, nu a învățat nicio meserie pentru că în învățământ nu se mai învață nicio meserie, se dau doar niște diplome”.


80%  dintre marile companii din România se plâng că nu găsesc personal calificat

 

 În 2009, oficial, existau 38.000 de locuri de muncă vacante. Anul trecut s-a ajuns la aproape 60.000, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Iar într-o treime din cazuri, companiile care rămâneau cu posturile neocupate căutau specialişti.  

 

Specialiştii în resurse umane trag un semnal de alarmă: ne îndreptam spre o criză uriaşă pe piaţa muncii: angajatorii găsesc din ce în ce mai greu oamenii de care au nevoie

 

Citeşte mai multe despre:   campanie,   jurnalul,   ingineri

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting
Galerie Foto Drumul Judeţean 571 înseamnă 47 de kilometri de piatră, pământ şi, pe ici-colo, asfalt. Este cartea de vizită a Parcul Naţional Cheile Nerei, cele mai lungi şi mai frumoase din Europa. Pe aici trebuie să...

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a reuşit performanţa, în ultimele 12 luni, de a-şi dona aproape toate veniturile obţinute ca procuror, membru CSM şi profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din...

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor
Galerie Foto Reporterii Antena 1 au pus din nou degetul pe hartă şi au ajuns, de data aceasta, într-o regiune foarte populară printre turişti, Cazanele Dunării şi Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. Un mic popas la...

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă
Mulţi îl ştiu pe Codin Maticiuc din lumina reflectoarelor lumii mondene, însă el este un personaj  complex. Codin scrie cărţi, scrie scenarii şi joacă în filme. Îşi rupe din timpul său să aducă...

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta
Născut pe 21 septembrie 1993, Ștefan-Marian Gheorghe este unul dintre tinerii tulceni care au reușit să-și găsească locul și rolul în societatea românească. La fel ca în cazul altor tineri de vârsta lui,...

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș
Galerie Foto Transgaz SA Mediaş invocă degradarea panourilor de avertizare la securitate şi sănătate din incinta companiei şi a achiziţionat, recent, de la o firmă de publicitate din Bucureşti, avertizoare vizuale noi. Contr...

Generația Zen schimbă piața muncii

Generația Zen schimbă piața muncii
Sunt prima generație de nativi digitali, tineri născuți într-o epocă în care Internetul e un drept fundamental și e la fel de comun ca apa caldă. Li se spune generația Z și, la nivel global, sunt cea mai numero...

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră
Galerie Foto Mirela Retegan este cunoscută drept antrenoarea părinţilor şi fondatoarea „Găştii Zurli”. Este o voce puternică în lumea parentingului din România şi crede cu tărie în educaţia prin joacă şi iubire....

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis
Galerie Foto Operaţiile pe cord deschis pentru grefarea de by-pass-uri în cazul blocării unor artere, cardiologia intervenţională, fără chirurgie, pentru spargerea unor cheaguri şi montarea stenturilor cu ajutorul unui...

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta
Galerie Foto Mircea Băsescu loveşte din nou în cazul falimentului fabricii de împa­chetat pui, pe care a condus-o în Portul Constanţa. Obligat, definitiv, de Tribunalul Bucureşti să restituie companiei Fattoria Terrantica...
Serviciul de email marketing furnizat de