Un francez stinge focul în Maramureş

Loïc Thétio este supranumit de maramureşeni „prietenul nostru român de la Oceanul Atlantic”. L-am întâlnit de Paşti la Şurdeşti – satul cu cea mai înaltă biserică veche de lemn din lume –, unde venise împreună cu formaţia bretonă de muzică celtă „Bagade de Ploemeur” să cânte pe scenă, la festivităţile de sărbătorire a 600 de ani de atestare documentară a localităţii.

Însă, încet-încet, aveam să aflăm că şi el, şi asociaţia pe care a fondat-o în Franţa aveau propria aniversare, pentru că în aceste zile s-au împli­nit 20 de ani de când Association Solidarité PlomeuRoumaniE (SPRE) a început şi continuă să facă, an după an, anotimp după anotimp, donaţii im­portante pentru zona Mara­mu­re­şu­lui. 20 de ani pe care i-au sărbătorit – cum altfel? – cu o... faptă bună. În ur­mă cu zece zile, din localitatea si­tuată pe malul Atlanticului, în nord-vestul Franţei, a pornit spre România cea de-a şaptea maşină de intervenţii pentru pompieri pe care, cu spriji­nul unităţii de pompieri din oraşul Morbihan, asociaţia a dotat-o şi a donat-o unei localităţi din Maramureş. E deja o tradiţie ca aceste autospeciale să fie conduse către România de un ro­mân, de obicei primarul localităţii care urmează să primească donaţia. Iar de această dată a fost Valentin Pop, primarul comunei Câmpulung la Tisa, din apropiere de Sighetu Mar­maţiei. La ceremonia de predare-pri­mi­re au participat Gheorghe Mihai Bârlea, senator de Baia Mare, col. Ion Pop, inspectorul-şef al ISU Mara­mu­reş, lt. col. Ovidiu Moldovan, co­mandantul Detaşamentului de Pompieri Sighetu Marmaţiei, precum şi primarii celorlalte localităţi cu care SPRE colaborează în mod constant, res­pectiv Baia Sprie, Copalnic Mă­năş­tur, Groşii Ţibeşului, Săpânţa.

Această donaţie are un impact puternic asupra comunităţii locale, întrucât cu această maşină de intervenţie pentru cazuri de urgenţă practic acum toate comunele din zona Sighetu Marmaţiei – Remeţi au în dotare autospeciale pentru lucrul cu apă şi spumă.

În pauza dintre două repetiţii pentru spectacolul de muzică celtă de luni, 25 aprilie, la Şurdeşti, l-am rugat pe Loïc Thétio să răspundă câtorva în­trebări legate de cele şapte autospeciale pe care asociaţia al cărei pre­şe­dinte fondator este le-a donat locuito­ri­lor din Maramureş. „Proiectele pri­vind pompierii s-au derulat succesiv, în urma cererilor guvernamentale ro­mâne, din 2004, şi în condiţiile în care oraşele şi primăriile locale au fost obligate să se doteze cu astfel de instalaţii, în caz contrar fiind pasibile de amenzi. M-am sesizat de aceste cereri, pe care le-am considerat la în­ceput irealizabile. Evident, am pus aceste întrebări celor care dispuneau în Franţa de un asemenea tip de ma­şini, întrebându-i cum am putea ajuta România. Problema se punea nu nu­mai de stingere a incendiilor, ci şi de curăţare a drumului pe timp de iarnă şi de a aduce cantităţi mari de apă pentru animale aflate în locuri izolate sau de a asigura apa pe câmp, în si­tua­ţii de secetă extremă. Am avut şansa să-l întâlnesc pe directorul centrului de pompieri din Morbihan, care, spre uimirea mea, mi-a spus că chestiunile acestea îl interesează şi că va încerca să mă ajute să facem ceva. Astfel într-o perioadă de patru ani am putut să aducem în România şapte maşini de pompieri, pentru re­giunea Maramureş.”

Cum spuneam, cu această a şaptea autospecială, toate comunele din zona Sighetu Marmaţiei – Remeţi au rezolvat problema dotării cu utilaje specifice. Consideră însă Loïc Thétio încheiată „misiunea” sa şi a SPRE pe acest tronson? „Da, misiunea a fost îndeplintă, pentru că intenţia noastră a fost să dotăm zona Sighetu Marmaţiei cu materialele de bază pentru stingerea incendiilor. În acelaşi timp am dotat aceste maşini speciale cu toate accesoriile necesare pentru a face ca donaţia să fie durabilă, iar pompierii români să poată acţiona pe o perioadă înde-

lungată. De asemenea, am adus îmbrăcămintea şi echipamentul necesare pompierilor. Am dorit să facem mai mult decât ni s-a cerut şi să ofe­rim o soluţie performantă românilor. Considerăm că materialele vor putea acoperi pe o perioadă de 10-15 ani nevoile pompierilor din această zonă.”

Există deci şapte autospeciale, materialele necesare pentru intervenţie în următorii 10-15 ani, echipamente pentru pompieri. Ce ar mai fi de făcut în această direcţie? „În­cercăm acum să creăm legături între pompierii profesionişti din România şi omologii lor din Franţa”, ne spune Loïc Thétio. „Există deja semnale mai mult decât încurajatoare din partea şefului Departamentului de pompieri din Morbiham pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu colegii din România. Vreau să spun: relaţii de lungă durată. Dată fiind experienţa contactelor pe care Morbiham le are cu mai multe ţări de mai bine de 40 de ani, eu cred că ele vor fi benefice pentru comunităţile în care acţionează pompierii români. O mamă dintr-o comună unde am ajuns cu o maşină de intervenţie

mi-a spus că într-o zi a avut loc un incendiu în care îi pierise toată fami­lia. Faptul divers, când vine vorba despre forţa focului, este adeseori tragic şi de aceea nu putem glumi cu nevoile oamenilor de a face faţă unui incendiu. Nu e vorba numai despre a răspunde legislaţiei României, ci despre a avea un rol social precis, iar eu personal mă bat întotdeauna pentru a ajunge la obiectivul final, care este salvarea vieţii umane.”

Ce anume l-a făcut pe Loïc Thétio să se dedice acestui proiect de dotare a centrelor de pompieri din comunele sighetene? „În ceea ce mă priveşte, mă consider o liniuţă de unire între cineva care are nevoie şi altcineva care doreşte să vină în sprijinul acestei nevoi. Nu sunt un pompier profesionist, sunt un poliţist pensionar, deci ceea ce fac este doar să spun românilor cu cine să ia legătura în Franţa, cunoscând capacitatea partenerului francez de a răspunde cererilor de ajutor, de sprijin. Românii sunt în Europa, poarta este deschisă şi dacă au nevoie trebuie să aibă curajul de a cere. Sfatul meu: Nu ezitaţi să cereţi! Dacă poarta ete deschisă, înghesuiţi-vă să intraţi pe ea.”