x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un milion de români buni de muncă nu mișcă un pai

0
Autor: Ionela Gavriliu Alex Nedea 05 Iul 2018 - 16:43
Un milion de români buni de muncă nu mișcă un pai


Un studio Eurofund arată că România pierde anual 1,5% din PIB din cauza celor peste un milion de tineri inactivi, așa-numiții NEET’s (Not in Education, Employement or Training). Ce înseamnă pentru  România o generație invizibilă, care nu produce și nu se gândește la viitor?

Nu sunt șomeri, nu urmează un curs și nici nu fac ucenicie pentru a învăța o meserie. Unul din cinci tineri până în 24 de ani se află în această situație, iar numărul celor cu vârste până în 35 de ani urcă până la un milion. România a ajuns pe un loc fruntaș în Europa în ce privește tinerii fără căpătâi, iar pierderile estimate, fie că vorbim de costuri de asistență și de recuperare a acestor tineri, dar și costurile rezultate din faptul că ei nu produc – sunt uriașe. “Noi creăm generații invizibile, pentru că acești tineri nu sunt înregistrați. E greu de spus exact câți sunt, pentru că tânărul NEET face parte dintr-o categorie dinamică, unii azi sunt NEET, în câteva luni pot ieși din această situație. Problema e că mulți intră în aceasta situație și nu mai ies”, explică Veronica Ștefan, președinta coaliției ONG-urilor pentru tinerii NEET ce adună 40 de organizații.

Cine sunt adevărații vinovați

Dacă ne grăbim să-i judecăm și să dăm vina exclusiv pe ei că nu vor să muncească, Veronica Ștefan ne îndeamnă să nu tragem concluzii pripite. Problema e mult mai complexă și noi, ca societate, avem o parte din vină și responsabilitate. Deși din anul 2014, UE ne-a pus la dispoziție peste 100 de milioane de euro pentru a scoate din impas tineretul țării, România nu a accesat un leu. “Prima problema este că nu am înțeles că există un fenomen. Tinerii inactivi sunt responsabilitatea mai multor generații”, tranșează problema Ștefan. La Nicorești, în Galați, am văzut cum arată omul invizibil al unei generații.  Andrei, are 19 ani, 10 frați și niciun viitor. Cât e ziua de lungă muncește pentru a-și ajuta frații și nepoții și pentru a supraviețui. A rămas orfan de tată la 7 ani și mama lui e plecată la muncă în alt sat. Singurul lui sprijin este Albu, calul care e aproape de-o seamă cu el, are 14 ani.

Vrea să facă ceva, dar nu are unde

“Mă trezesc, mă spăl pe față și pe dinți și la muncă! Mai tai lucerna, aduc apă, o ajut pe sora mea pe lângă casă, sparg lemne, fac curățenie la porci, la găini. Sincer, aș dori să-mi găsesc un loc de muncă. Am decât 8 clase”, povestește în timp ce înhamă calul la căruță pentru a merge să încarce butelia. Spună că ar accepta orice fel de muncă, dar momentan e legat de mâini și de mâini și de picioare. E singurul care-și poate ajuta familia având grijă de gospodărie, așa că nu-și permite luxul de a se angaja. Un loc de muncă în alt sat ar însemna bani pentru transport, pe care nu-i are. Ar însemna să stea departe de sora lui care e singură și are un bebeluș de crescut și să-i lipsească pe ai lui de un om de bază la căratul apei cu butoaiele de la fântâna din sat. Practic, ar însemna să-și lase de izbeliște familia la multe munci esențiale.

Andrei și-a încercat norocul anul trecut în Spania. A crezut că va munci acolo câteva luni și va strânge ceva bani ca să mai respire o vreme. A crezut că acolo va fi Raiul. Era, numai că e greu și în Rai dacă nu știi limba. “Mi-a fost greu, așa că m-am întors. Eu chiar aș munci orice. Știu că sunt unii care nu vor să muncească, nu le place munca, dar eu le spun, măi frate! Dacă stai acasă, nu-ți dă nimeni și n-o să ai ce să pui pe masă a doua zi...”

Ca să se simtă util, Andrei merge din când în când voluntar la la Fundația Bunul Smaritean din sat. Acolo are grijă de copii și pune umărul la orice când i se cere ajutorul. Este locul unde, de când era mic, a găsit înțelegere, dragoste și ceva de mâncare. Așa a reușit să termine și cele 8 clase. Mai mult, nu s-a putut.

O fundație irlandeză i-a schimbat destinul

“Mulți spun că a fi tânăr NEET e destinul, că e alegere. Dar eu spun un singur lucru, dacă unui copil îi pui ce-i trebuie la rădăcina, el va crește armonios. Dacă îl vei lăsa, uitat o să ramână”, e convins Ionel Melinte, vicepreședinte la Fundația Bunul Samritean, parte din Colaiția ONG-urilor pentru drepturile tinerilor NEET.

Melinte știe foarte bine ce simte Andrei pentru că și el a avut o copilărie grea, fără perspective. Dar o fundație irlandeză, venită din senin la Nicorești, i-a schimbat destinul: i-a branșat la curent casa sărăcăcioasă în care locuia, i-a dat abonament ca să poată merge la școală la oraș, l-a ajutat să-și ia permisul de conducere și i-a dat o masă caldă în fiecare zi. A fost diferența de la cer la pământ.

Dacă n-ar fi fost fundația, eu n-aș fi fost la școală, aș fi fost primul NEET din sat, pentru că ăsta e adevărul, multă lume mă știe, îmi știe familie. Ai alt curaj atunci când arăți bine, ai mâncat, cineva se interesează cineva de tine.” Deși fundația se ocupă în special de copiii în pericol de abandon școlar și de adulți cu handicap pe care-i îngrijesc permanent, de câțiva ani au observat o nouă problemă în sat: tinerii de la colțul uliței fără niciun viitor. “Câți avem? Enorm! La o populație de 6000 de oameni acum, sunt peste 60 de NEETs pe care noi îi știm, dar sunt mulți care se ascund, pleacă în afară să muncească două-trei luni, se întorc. Vara pleacă la stână, pe dealuri la vie că zona noastra e viticolă. E forță de muncă ieftină”, precizează Melinte.

Pentru ei, le e greu să facă ceva acum, de aceea se concentrează mai ales pe copii, să nu urmeze același model, ci să meargă la școală și să aibă planuri clare de viitor. 200 de copii au trecut prin centrul de zi din Nicorești până acum și majoritatea au fost salvați de la ratare. “Din păcate, chiar ieri vedeam un tânăr cu calul și căruța, exact ce a făcut tatăl lui face și el. E un fel de tradiție, din generație în generație. Noi încercăm să spargem această tradiție, să vadă că e bun și calul cu căruța, dar se poate și mai bine.”

Casetă  de final

Aurelia Stoian, managerul Asociației Bunul Samaritean, este revoltată de felul în care sunt ignorați acești tineri, de autorități și de comunitate. “Normal ar fi ca tinerii să fie o resursă pentru comunitate, dar ei de fapt sunt o problemă socială. Așa o văd autoritățile locale și îi îndepărtează și mai mult, nu-i încurajează și nu vor avea un viitor.”

Regretul Aureliei Stoian este că, prin acțiunile fundației, nu reușește să-i salveze pe toți cei care ar avea nevoie de sprijin. “Toți spun: ‘Dacă făceam și eu o școală...’ Și-n sufletul nostru e așa, daca noi îi ajutam, poate erau mai departe... Fetele își cresc frații, băieții preiau animalele - preiau o responsabilitate prea mare pentru umerii lor și urmează exemplul părinților. Neavând educație, nu stiu să transmită mai departe nici valori, nici educație și se perpetuează această generație care ajunge fără valori, fără nimic.”

“Mă trezesc, mă spăl pe față și pe dinți și la muncă! Mai tai lucerna, aduc apă, o ajut pe sora mea pe lângă casă, sparg lemne, fac curățenie la porci, la găini. Sincer, aș dori să-mi găsesc un loc de muncă. Am decât 8 clase”, Andrei

Citeşte mai multe despre:   tineri inactivi

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting
Galerie Foto Drumul Judeţean 571 înseamnă 47 de kilometri de piatră, pământ şi, pe ici-colo, asfalt. Este cartea de vizită a Parcul Naţional Cheile Nerei, cele mai lungi şi mai frumoase din Europa. Pe aici trebuie să...

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a reuşit performanţa, în ultimele 12 luni, de a-şi dona aproape toate veniturile obţinute ca procuror, membru CSM şi profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din...

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor
Galerie Foto Reporterii Antena 1 au pus din nou degetul pe hartă şi au ajuns, de data aceasta, într-o regiune foarte populară printre turişti, Cazanele Dunării şi Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. Un mic popas la...

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă
Mulţi îl ştiu pe Codin Maticiuc din lumina reflectoarelor lumii mondene, însă el este un personaj  complex. Codin scrie cărţi, scrie scenarii şi joacă în filme. Îşi rupe din timpul său să aducă...

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta
Născut pe 21 septembrie 1993, Ștefan-Marian Gheorghe este unul dintre tinerii tulceni care au reușit să-și găsească locul și rolul în societatea românească. La fel ca în cazul altor tineri de vârsta lui,...

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș
Galerie Foto Transgaz SA Mediaş invocă degradarea panourilor de avertizare la securitate şi sănătate din incinta companiei şi a achiziţionat, recent, de la o firmă de publicitate din Bucureşti, avertizoare vizuale noi. Contr...

Generația Zen schimbă piața muncii

Generația Zen schimbă piața muncii
Sunt prima generație de nativi digitali, tineri născuți într-o epocă în care Internetul e un drept fundamental și e la fel de comun ca apa caldă. Li se spune generația Z și, la nivel global, sunt cea mai numero...

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră
Galerie Foto Mirela Retegan este cunoscută drept antrenoarea părinţilor şi fondatoarea „Găştii Zurli”. Este o voce puternică în lumea parentingului din România şi crede cu tărie în educaţia prin joacă şi iubire....

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis
Galerie Foto Operaţiile pe cord deschis pentru grefarea de by-pass-uri în cazul blocării unor artere, cardiologia intervenţională, fără chirurgie, pentru spargerea unor cheaguri şi montarea stenturilor cu ajutorul unui...

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta
Galerie Foto Mircea Băsescu loveşte din nou în cazul falimentului fabricii de împa­chetat pui, pe care a condus-o în Portul Constanţa. Obligat, definitiv, de Tribunalul Bucureşti să restituie companiei Fattoria Terrantica...
Serviciul de email marketing furnizat de