Un romăn ţine Africa intr-un aparat foto

De patru ani, fotoreporterul Radu Sigheti a lăsat Romănia pentru Africa. Este şeful biroului foto al agenţiei Reuters pentru tot continentul negru.

De patru ani, fotoreporterul Radu Sigheti a lăsat Romănia pentru Africa. Este şeful biroului foto al agenţiei Reuters pentru tot continentul negru.

A ales Kilimanjaro, gheparzi, triburi păgăne, diamante, elefanţi, lovituri de stat, teroare, tabere de refugiaţi, lacrimi. In 2003, fotoreporterul Radu Sigheti, şeful biroului foto Reuters din Romănia, lua calea Africii, un continent pe care nu mai călcase niciodată. Mai intăi a fost senior fotograf pentru zona de Est, iar acum conduce din Kenya biroul foto Reuters pentru intreaga Africa.

DORUL DE A FI PIETON. In primele trei luni a avut atăt de mult de lucru - "eram ca un OZN", după cum mărturiseşte - incăt n-ar şti nici acum să spună cănd şi cum s-a obişnuit cu ciudăţeniile unui nou continent. N-a avut timp nici să găndească prea mult la Romănia, dar şi-a dat seama, după o vreme, că-i lipseşte mersul pe jos, căci in Kenya, unde orice alb e ţinta favorită a hoţilor, circulă doar cu maşina.

La un an de la instalarea in Africa s-a căsătorit cu o romăncă, la ambasada noastră din Nairobi. "Certificatul de căsătorie numărul 1, şi, de altfel, singurul inregistrat la ambasadă in acel an", işi aminteşte fotoreporterul.

Urma să plece in Romănia pentru nuntă, numai că Africa işi făcuse alte planuri cu el. Aşa că s-a trezit zburănd in nişte

"Antonoave vechi" pe deasupra Africii. Zilnic, fără să ştie de unde va pleca şi unde urmează să aterizeze. Murise un important lider al rebelilor din Sudan, iar in semn de respect, sicriul lui era purtat cu avionul spre diferite colţuri ale ţării, unde oamenii se adunau să-şi ia adio. Intr-unul dintre avioane zburau familia şi sicriul, in al doilea - alţi membri ai familiei, iar in al treilea era presa. O zăpăceală totală, mai ales că in Africa, spune Radu Sigheti, aeroporturile sunt un fel de staţii de maxi-taxi, in care alergi cu bagajele pe pistă, iar piloţii te indrumă de la un avion la altul, pănă il nimereşti pe cel bun.

ZBORUL DINAINTE DE NUNTĂ. "S-a nimerit ca in avion să mai fie o jurnalistă de la New York Times, care avea nunta chiar in aceeaşi zi cu a mea. Amăndoi ne intrebăm dacă o să şi ajungem la nuntă", işi aminteşte Radu Sigheti. Americanca a plecat mai devreme, romănul a răsuflat uşurat abia cănd rebelii l-au strecurat intr-un cargo, cu care a ajuns in Kenya, de unde a plecat spre Romănia.

Lista de supravieţuire pentru Africa se referă in general la acţiuni menite să prevină, spune Radu Sigheti, şi e incărcată de: Să NU!... Adică să nu mănănci verdeţuri, ca să te alegi cu cine ştie ce boli locale, să nu pleci la drum fără medicamente şi conserve, să nu-ţi uiţi plasa de ţănţari, dacă n-ai de gănd să te imprieteneşti cu malaria, să nu te pui intre un elefant şi puiul lui, dacă vrei să pleci intreg din zonă, să nu te bazezi pe internet şi telefoane in ţări care n-au curent electric... Să nu bei prea multe beri, la un bar, dacă nu vrei să se ia cineva după tine şi să te jefuiască... Şi nici să nu scoţi cartea de credit, pentru că se va găsi o bandă care să vină după tine şi nu te va lăsa să pleci pănă nu-ţi goleşte contul, să nu cobori din maşină, indiferent cine te-ar lovi... Căci Nairobi este oraşul hoţilor, in ciuda asprimii cu care este pedepsită această apucătură.

HOŢII - ARŞI PE STRADĂ. "In apropiere de biroul nostru, cineva a incercat să fure o motocicletă. L-au prins, au găsit, ca intotdeauna, o bucată de cauciuc cu care i-au străns umerii şi i-au dat foc. Totul se petrece in căteva secunde, iar poliţia nu are cum să intervină, pentru că sunt prea mulţi", spune Radu Sigheti despre oamenii din ţara in care, dacă ajungi in puşcărie, indiferent de motiv, ai ocazia să fii uitat acolo pentru totdeauna.

Africa, aşa cum e ea, cu jalea, taberele de refugiaţi, cu teroarea războaielor, SIDA care aduce moarte peste tot, obiceiurile păgăne, inundaţiile care te izolează intr-un colţ uitat de lume, dar nu şi de crocodili, nu l-a speriat pe Radu Sigheti. Da, poate ar pleca şi prin alte părţi ale lumii, dar deocamdată nu vrea să se despartă de Africa. Iar cănd ar pleca, in mod sigur... "n-aş alege Londra, de exemplu", spune Radu Sigheti. Pentru că n-ar putea sta intr-un loc unde, in obiectivul aparatului de fotografiat, s-ar aduna mai mult conferinţe.

Pe continentul minunilor

Una din minunile de care se bucură Radu Sigheti in Africa se află la doar 10 minute de biroul său. Parcul Naţional Nairobi inseamnă 113 kilometri pătraţi de savană, prin care poţi umbla pe lăngă elefanţi, gheparzi, rinoceri, antilope, zebre, bivoli, lei. Cu grijă. Singura "neinţelegere" pe care a avut-o Radu Sigheti cu locuitorii parcului a fost o intălnire mai animată, de seară, cu o mamă-elefant şi puiul ei. Fotoreporterul nostru se grăbea spre casă şi a incălcat "regula" care spune să nu te interpui intre un elefant şi puiul lui. A scăpat doar cu căteva ameninţări lansate spre maşină, de către elefant, şi cu o invăţătură de minte. "Căt despre gheparzii de care se teme toată lumea, s-au invăţat atăt de mult cu oamenii, incăt vin să-şi mănănce prada lăngă maşina ta.

Ştiu că acolo nu vor fi deranjaţi de alte animale şi că oamenii nu le fac nimic. Dacă laşi un pic geamul, poţi să-i apuci şi de urechi", zămbeşte Radu Sigheti.

Pentru toate minunile Africii, romănul işi doreşte şi oameni pregătiţi. Adică să-i adune pe fotoreporteri intr-o asociaţie şi să străngă fonduri pentru specializarea lor. Pentru că nu prea au avut parte de aşa ceva pănă acum, fotoreporterii din ţările sărace ale Africii au incă probleme şi sunt mai puţin profesionişti decăt cei care lucrează pentru Reuters, in Europa, de exemplu. Dar Radu Sigheti a luat ca pe o provocare şi "seninătatea" unora dintre fotoreporterii de pe continentul african, şi problemele

mari de comunicare - nu merge internetul, nu se inţeleg la telefon, nu sunt drumuri.