x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un spion francez la curtea Principelui Carol I (5)

1
Autor: Tudor Cires 29 Iun 2013 - 02:51
Un spion francez la curtea Principelui Carol I (5)
Vezi galeria foto


Scrisorile secrete ale lui Emile Picot, secretarul francez al lui Carol I între anii 1866-1868.
Auguste Emile Picot (1844-1918) este unul dintre marii bibliografi ai Franţei – îi datorăm bibliografia exhaustivă a operei lui Corneille, de exemplu –, unul dintre primii care au cules ştiinţific şi au răspândit în Occident folclorul românesc, e cel care a înfiinţat prima catedră de limba română la o universitate vest-europeană (la Paris, în 1875)... Lui Emile Picot, Franţa, ca şi România, îi datorează mult, în plan cultu­ral. Puţini însă îl cunosc într-o altă postură a lui, cea de... spion al lui Napoleon al III-lea la curtea Principelui Carol I. Ca secretar francez al Principelui Carol I, a tras cu ochiul, a analizat şi a trimis informaţiile la curtea imperialăde la Paris, pe masa de lucru a lui Napoleon al III-lea. Codificate sau pur şi simplu strecurate ca nişte in­formaţii oarecare printre date de interes general sau istorii de fa­milie, relatările sale ajungeau mai întâi la mama sa sau la Madame Hortense Cornu (sora de lapte a împăratului) , de unde apoi erau retransmise la curtea de la Tuileries. Toate aceste scrisori sunt publicate acum pentru prima dată în limba română.
________



Scrisoarea 1 (Partea a V-a)
(către Madame Hortense Cornu)


Bucureşti, 2/14 noiembrie 1866
(continuare din numărul trecut)

Finanţele

Aici, situaţia este foarte nefericită. Totul conspiră, parcă, pentru a epuiza şi ruina Statul. Malversaţiunile miniştrilor, proasta organizare a serviciilor, efectele neplăcute ale legii rurale, ultimii trei ani de foamete, au perturbat grav finanţele ţării.
|mprumutul negociat de Dl. Bălăceanu a produs multe bătăi de cap; el are destule condiţii oneroase în urma cărora ţara se va afla la bunul plac al bancherilor. |n ce mă priveşte, am evitat să mă amestec, oricum, chiar şi prin aprecieri neînsemnate, în problemele băneşti, dar acest împrumut mi-a relevat o eroare incredibilă în practica bancară elementară a celor care se ocupă de afaceri.
Ministrul Mavrogheni care este, totuşi, un om capabil, a fost foarte imprudent dând Dlui Bălăceanu, care habar n-are de mişcarea banilor (a dovedit-o chiar şi în afacerile lui personale) puteri extinse. Auzind de încheierea împrumutului, Mavrogheni s-a gândit că ar fi mai bine să nu-l ratifice; dar iată că Bălăceanu se întoarce la Bucureşti iar ministrul, temându-se că-şi vor spune lucruri neplăcute, îşi ia concediu şi se retrage la ţară, lăsând guvernul într-o situaţie confuză. Eu cred că împrumutul a fost, cu siguranţă, ratificat deşi nu pot afirma public acest lucru. Tot ceea ce ştiu este că Dl Schrayer, asociat la Dreyfus, delegat al firmei Oppenheim se află aici şi că a adus, la Bucureşti, trei milioane de franci, cash, destinaţi primelor vărsăminte.
Nu s-a găsit nimeni în guvern care să ştie să facă un calcul exact al dobânzilor. Unii susţin că ar fi de 16%, alţii le reduc la 14... Eu unul habar n-am care ar putea fi adevarul.
Dar dacă împrumutul e încheiat, ce se va face, totuşi, cu banii? Nu s-ar putea crede că vor fi, într-un fel, rispiţi? Toate serviciile financiare sunt în suferinţă iar bonurile de tezaur n-au fost rambursate. Scadenţa şi dobânzile n-au fost amânate. Lefurile tuturor funcţionarilor au fost reduse şi nu sunt resurse pentru a regla, definitiv, problema mânăstirilor (ale căror bunuri au fost expropiate pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza) şi a furniturilor lui Godillot (furnizor al armatei române pe timpul aceluiaşi Cuza).
Prinţul are, acum, dreptul să bată monedă naţională; ar fi de dorit să uzeze cât mai curând de acest drept si de a bate monede fracţionare ale piesei de 5 franci cu titlul de 835 miimi de argint, titlu care va face posibilă, fără mare sacrificiu, conversia numerarului metalic de orice provenienţă care circulă acum în ţară. România va putea să bată doar puţine sau chiar să nu bată deloc piese de 5 franci cu titlul de 900 miimi de aur, având ca monedă legală valutele similare ale celorlalte naţiuni contractante. Dintr-un alt punct de vedere, intrarea României în convenţia monetară va atrage asupra sa şi asupra guvernului atenţia întregii Europe. |ncheierea unui tratat ar confirma, de o manieră strălucită, dreptul care i-a fost recunoscut recent Prinţului de către Sublima Poartă iar Împăratul, sunt sigur, ar fi sensibil la acest demers.
Ar fi foarte de dorit, după părerea mea, ca acest proiect să poată fi pus fără întârziere în execuţie şi ca un eşantion din moneda naţională a României să fie expus la Expoziţia Universală din 1867. Iată care sunt ambiţiile de viitor...Dar, ne găsim, încă, în realitatea uneori tristă a prezentului şi sunt destule probleme de rezolvat, probleme blocate, pentru moment.
Primul lucru care m-a frapat la sosirea mea în România au fost consecinţele deplorabile ale nefericitei iniţiative Godillot. O afacere de acest gen nu este doar dezastruoasă pentru ţară, dar este şi o ruşine pentru Franţa. Se întâmplă destul de des, trebuie să mărturisim acest lucru, să întâlnim în străinătate compatrioţi cu care nu ne putem mândri, dar afacerea cu furniturui militare încheiată de Dl Godillot depăşeşte proporţiile obişnuite şi ar pueta discredita complet comerţul francez în această parte a Europei. Temându-mă ca spirite răuvoitoare să nu intenţioneze agravarea situaţiei, am vrut să-mi dau seama, eu însumi şi am examinat de aproape postavul din care se confecţionează uniformele militare. Cu greu aş putea să cred că există în Franţa fabrici în care se fac stofe atat de grosiere; sunt mai înclinat să admit că Dl. Godillot le-a luat dintr-un ţinut barbar!. Există două contracte distincte cu Dl Godillot.; unul cu statul, pentru furnituri militare, altul, cu municipalitatea Bucureştiului, pentru diferite lucrări. E incontestabil că, pentru primul contract, furniturile au fost deja executate şi că nu a contat dacă marfa a fost sau nu de bună calitate; e de ajuns că ea a fost acceptată de către guvern şi că acest accept a facut ca reclamaţia dlui Godillot să aiba un punct de plecare fundamentat. Astfel, vorbind despre sumele vărsate, guvernul nu-i poate contesta creanţa. A se observa, totuşi, că în anii din urmă, Statul putea spune într-un asemenea caz că nu e legat de furnizor printr-un contract “leonin” şi că are dreptul să rezilieze, pur şi simplu, angajamentele luate de ambele părţi.
Cât despre lucrările executate în contul municipalităţii, n-am văzut decât un început nesemnificativ. Iată în ce termeni a fost făcut acest contract:
Godillot se angajează să construiască o piaţă în locul “Sf.Anton”, cu mici magazine din metal acoperite, pentru vânzarea fructelor şi florilor şi o capelă, lucrări evaluate la 300.000 de franci. O altă piaţă, în locul “Hamza”(Amzei), tot din fier, cu magazine şi accesorii, la preţul de 350.000 de franci. Fără planuri, fără devize şi schiţe de arhitect. Totul e lăsat la fantezia antreprenorului. {i ce să mai credem despre o altă clauză din contract: Godillot se angajează să stabilească un scuar în locul “Episcopie” cu o capelă “dintre cele mai frumoase”, în stil grecesc, bazine şi fântână, lucrări evaluate la 250.000 de franci. Poate fi, oare, acesta, ma întreb, un contract serios? Sau este, mai curând, cazul să recunoaştem într-o înţelegere de aşa natură, ceea ce numim “o obligaţie fără cauză?” ({i, plecând de aici, radical nulă?).
Guvernului - îi datorez această recunoastere - doreste sincer să termine cu această afacere. Dar n-ar fi de dorit ca şi Dl Godillot la rândul său să se menţină în normele politeţii, măcar a celei elementare?
Vă trimit, ataşat, Doamnă, o scrisoare a lui Godillot. Veţi putea judeca, după acest eşantion, limbajul şi manierele acestui industriaş. El este unul dintre acei care nu se tem să o ameninţe pe Alteţa Sa, prin formule nesăbuite, că va compromite guvernul.
Prinţul mi-a dat această scrisoare ca să-i formulez un raspuns; am considerat că nu are nimic secret, Alteţa Sa autorizându-mă să fac acest lucru. Doamnă, pentru a vă trimite scrisoarea, mă grăbesc să îndeplinesc cererea Alteţei Sale.
|mi cer iertare, Doamnă, pentru acest lung memoriu sau mai curând pentru aceste ...explicaţii care exced şi prin formă şi prin întindere toate limitele corsepondenţei epistolare. Totuşi, n-am exagerat şi nici n-am trecut cu vederea; am crezut că e mai bine să râmân în zona adevărului. Dificultăţile, fără îndoială, sunt mari, dar trebuie să sperăm că Constituţia va putea fi modificată, mai devreme sau mai târziu şi că Prinţul va avea întreaga libertate de acţiune, astfel încât starea financiară a României se va schimba prompt. Recunoaşterea a produs, deja, în plan intern, un efect extraordinar...
Sper, Doamnă, că veţi scuza libertatea pe care mi-am permis-o intrând în aşa de multe detalii dar trebuie, înainte de orice, să ne dăm seama de ce se întâmplă cu adevărat în ţară. E deja foarte bine că putem vedea răul cu ochii noştri; dacă medicul va fi abil, se va găsi, curând şi un remediu.
Vorbesc despre toate aceste afaceri cu destul de puţină experienţă în domenieu, dar cu o imensă dorinţă de a fi folositor, atât cat îmi permit puterile, şi ţării mele dar şi ţării care îmi oferă ospitalitate. Nu voi avea de aici înainte alt gând şi pot spune că m-am devotat în întregime Prinţului şi noii sale patrii.
|ndrăznesc să cred, Doamnă, că mă veţi susţine pe această cale şi că nu voi avea vreodată o încurajare mai preţioasă ca vorbele Dumneavoastră şi nici recompensă mai scumpă ca aprobarea Dumneavoastră.
Rugându-vă, Doamnă, să-i transmiteţi Dlui Cornu complimentele mele cele mai sincere, nu-mi rămâne decât să reînnoiesc expresia profundului respect şi a întregului devotament cu care am onoarea de a fi umilul şi recunoscătorul Dumneavoastră servitor.

Emile Picot.

P.S. Dacă aceste detalii, mărturiscesc, putţn cam incoerente, vor putea să vă trezească interesul, aş fi fericit, Doamnă, să vă pot da, curând, noi informaţii despre armată şi despre lucrările publice.


(va urma)
Traducere din limba franceză de Tudor Cireş

 

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

De trei săptămâni, membrii Cabinetului Orban își țin averile la secret

De trei săptămâni, membrii Cabinetului Orban își țin averile la secret
Galerie Foto Niciunul dintre membrii Cabinetului Orban nu și-a depus declarațiile de avere și de interese pe site-ul Guvernului României, deși au trecut 17 zile de la învestire. Dacă în cazul unora dintre membrii noului...

Regina nebunilor, între ficţiune şi realităţile din spitalele româneşti

Regina nebunilor, între ficţiune şi realităţile din spitalele româneşti
Galerie Foto „Regina nebunilor” este un roman cutremurător, despre subiecte şi întâmplări din spitalele româneşti, care ne vor surprinde. Pe lângă radiografia dureroasă din aceste instituţii, avem parte de mistere...

Cazul „Caracal”, pe muchie de cuțit. Gheorghe Dincă poate fi liber în ianuarie 2020

Cazul „Caracal”, pe muchie de cuțit. Gheorghe Dincă poate fi liber în ianuarie 2020
Galerie Foto Avocații victimelor tragediei de la Caracal atrag atenția că evoluția dosarului aflat în instrumentarea DIICOT – Structura Centrală, riscă să creeze o situație paradoxală, în care suspectul Gheorghe Dincă...

Monica Pop: „Sunt interzise pentru spălarea ochilor ceaiurile, mierea, zeama de varză şi alte nebunii”

Monica Pop: „Sunt interzise pentru spălarea ochilor ceaiurile, mierea, zeama de varză şi alte nebunii”
Galerie Foto Conjunctivitele se întâlnesc destul de des. Deşi nu conduc la pierderea vederii şi nu sunt o urgenţă medicală, ele trebuie diagnosticate şi tratate doar de medicul oftalmolog. De câte tipuri este această...

Prima misiune a lui Aurescu, transferat de la Cotroceni la MAE – blocarea acțiunii lui Dragnea la CEDO

Prima misiune a lui Aurescu, transferat de la Cotroceni la MAE – blocarea acțiunii lui Dragnea la CEDO
Galerie Foto Proaspăt numit în funcția de ministru al Afacerilor Externe în  Guvernul Orban, fostul consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis, Bogdan Aurescu, a decis ca printre primele măsuri pe care să le ia în acea...

„10 august 2018”, „Lebăda Neagră” prin care se mizează pe crearea unei emoții în vederea turului II al alegerilor

„10 august 2018”, „Lebăda Neagră” prin care se mizează pe crearea unei emoții în vederea turului II al alegerilor
Una dintre posibile „bombe” de campanie, prelucrată în laboratoarele electorale pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale care va avea loc la sfârșitul săptămânii viitoare a făcut implozie. În...

Microbii se simt bine acolo unde nu ajunge periuţa de dinţi

Microbii se simt bine acolo unde nu ajunge periuţa de dinţi
Interviu cu doctor Dan Găucan, stomatolog Faţă de hrana crudă, tare a omului primitiv, trăitorul în vremurile moderne mănâncă alimente tot mai moi, care nu-i mai solicită aşa mult structura cavităţii...

Lovitură de proporții. Înalta Curte, pusă în genunchi de Comisia Europeană. Judecătorii trebuie să respecte Constituția

Lovitură de proporții. Înalta Curte, pusă în genunchi de Comisia Europeană. Judecătorii trebuie să respecte Constituția
Galerie Foto Tertipurile incredibile prin care anumiți judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție încearcă să perpetueze practica ilegală de la această instanță, prin încălcarea Constituției României și a...

Mihai Gane, scriitor spaniol de origine română: „Poezia mi-a salvat viaţa”

Mihai Gane, scriitor spaniol de origine română: „Poezia mi-a salvat viaţa”
Galerie Foto Mihai Gane, un tânăr de origine română, este noua senzaţie literară în Spania. Acolo, este cunoscut ca Miguel Gane şi a publicat două volume de poezii primite cu mare entuziasm de public. În 2017, a fost...

Gruparea „aviatică” a lui Ludovic Orban și legăturile pe axa Cotroceni-Palatul Victoria

Gruparea „aviatică” a lui Ludovic Orban și legăturile pe axa Cotroceni-Palatul Victoria
Galerie Foto Cel mai important om al Partidului Național Liberal conduce, din punct de vedere administrativ, întregul aparat guvernamental. Nu este vorba despre Ludovic Orban, care este premier al României, ci de Antonel Tănase,...

Mircea Băsescu, milionar din falimentul fabricii de împachetat pui din Portul Constanța

Mircea Băsescu, milionar din falimentul fabricii de împachetat pui din Portul Constanța
Galerie Foto Zilele trecute, la Tribunalul București a fost depus tabelul definitiv al creanțelor acceptate cu privire la compania SC Fattoria Terrantica SRL, societate pe care Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al...

Sfârşitul epocii maşinilor în ţările europene

Sfârşitul epocii maşinilor în ţările europene
Galerie Foto Orașele României sunt sufocate, la propriu, de mașini. Nu e o exagerare, în București se vede asta cu ochiul liber. Nu mai poți admira nimic din arhitectura orașului, pentru că totul e practic acoperit de mașini...

Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui

Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui
Galerie Foto 16 voturi îi lipseau lui Ludovic Orban pentru a-și trece, luni, Guvernul de votul Parlamentului. Așa cum „Jurnalul” a prezentat, cu o zi înainte de plen, toate partidele care au încheiat acorduri cu premierul...

Doina Ruști: Iubirea este la îndemâna tuturor

Doina Ruști: Iubirea este la îndemâna tuturor
Galerie Foto Doina Ruști este una dintre cele mai apreciate voci ale literaturii contemporane din România. Cuvintele sale magice au primit numeroase premii literare, iar romanele sale au fost traduse în peste 9 limbi. Acum, Doina...

Chirurgie prin gaura cheii

Chirurgie prin gaura cheii
Sperietura unor pacienţi că ajung la bisturiul chirurgului s-a mai diminuat odată cu extinderea intervenţiilor minim invazive, a laparoscopiei cu incizii mici. Interviu cu profesor doctor Nicolae Iordache, de...
Serviciul de email marketing furnizat de