x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un spion francez la curtea Principelui Carol I (7)

0
Autor: Tudor Cires 13 Iul 2013 - 00:02
Un spion francez la curtea Principelui Carol I (7)


Scrisorile secrete ale lui Emile Picot, secretarul francez al lui Carol I între anii 1866-1868.

Auguste Emile Picot (1844-1918) este unul dintre marii bibliografi ai Franţei – îi datorăm bibliografia exhaustivă a operei lui Corneille, de exemplu –, unul dintre primii care au cules ştiinţific şi au răspândit în Occident folclorul românesc, e cel care a înfiinţat prima catedră de limba română la o universitate vest-europeană (la Paris, în 1875)... Lui Emile Picot, Franţa, ca şi România, îi datorează mult, în plan cultu-ral. Puţini însă îl cunosc într-o altă postură a lui, cea de... spion al lui Napoleon al III-lea la curtea Principelui Carol I. Ca secretar francez al Principelui Carol I, a tras cu ochiul, a analizat şi a trimis informaţiile la curtea imperialăde la Paris, pe masa de lucru a lui Napoleon al III-lea. Codificate sau pur şi simplu strecurate ca nişte in¬formaţii oarecare printre date de interes general sau istorii de fa¬milie, relatările sale ajungeau mai întâi la mama sa sau la Madame Hortense Cornu (sora de lapte a împăratului) , de unde apoi erau retransmise la curtea de la Tuileries. Toate aceste scrisori sunt publicate acum pentru prima dată în limba română.
________

Scrisoarea a III-a
Bucuresti, 15/27 ianuarie 1867
Către Madame Hortense Cornu

Doamnă,

Profit de plecarea Dlui Ion Bălăceanu pentru a vă da noi detalii privind problemele țării și mai ales pentru a-l justifica pe Prințul Carol și pe guvernul său pentru reproșul pe care li-l faceți, de a fi excesiv de înclinați către Prusia.

Ştiți, cred, cum au căzut pradă agitației diverse popoare creștine din Orient. În Bulgaria, în Serbia, exaltarea e extremă și dacă Poarta nu se grăbește să facă indispensabile concesii, să liniștească furia popoarelor, mă tem că în primăvară vor avea loc mari evenimente.

Sârbii ale căror progrese au fost foarte rapide în ultimii ani vor să obțină autoguvernarea. Laborioși și inteligenți, ei se cred chemați să regenereze rasa slavă ai cărei reprezentanți de frunte se consideră și visează, deja, la formarea unui imperiu sârb care să includă Muntenegrul, Herțegovina și toate populațiile slave din Turcia occidentală și Austria meridională. Reclamațiile adresate Sublimei Porți prin cabinetul de la Belgrad cu ocazia scandalului fortărețelor turcești nu sunt decât un pretext de care sârbii vor fi fericiți să profite, dacă se va ivi ocazia. Astfel că, în timp ce Puterile occidentale au dat dovadă de deschidere față de Constantinopol sprijinind cererile Prințului Mihai, Rusia, remarcăm, nu caută să acționeze asupra sultanului, sperând că aceste noi complicații vor fi în măsură să  rezolve problemele Orientului fără intervenția sa aparentă.

Bulgaria, și ea, are aspirații naționale dar vrea să se constituie ca o formațiune aparte și mai ales fără influența grecilor, pentru care bulgarii au o aversiune pronunțată. Această inamicalitate declarată care există între cele două țări mă face să mă îndoiesc foarte tare de succesul frumoaselor proiecte ale Prințului Ipsilanti. Acest prinț Ipsilanti pe care am avut fericirea să-l cunosc personal e un binecunoscut personaj; el își schimbă mereu țara, limba, dar, de fapt este și va rămâne un grec. Deși pretențiile sale nu mai sunt secrete pentru noi, el se acoperă, încă, cu voalul patriotismului elenic voal, de altfel, destul de transparent. În speranța că își va îndeplini scopurile, el e devotat pe de-antregul intereselor rusești iar prințul Gorceakof, încurajându-l în ideea regalității bulgare, se serveste de el ca de un instrument docil. În cursul ultimului său voiaj, Ipsilanti spunea că n-a venit la București decât în interes privat dar a luat parte și la mișcarea de suscripție în favoarea Greciei. În legătură cu acest subiect,  el s-a adresat direct și într-o manieră confidențială Alteței Sale căreia i-a  remis,  printr-o scrisoare,  o proclamație vehementă adresată, prin el, grecilor, pentru a-i convinge să vină în ajutorul patriei lor comune. Era un apel călduros făcut cu curaj, în care promotorul suscripției declara, în încheiere: 1) Că sumele adunate vor fi depuse la Banca Națională a Greciei; 2) Că ele vor servi în profitul unei nevoi naționale; 3). Că nu se vor folosi decât atunci când vor fi produs un capital necesar acestui scop.

Vedeți, Doamnă, că Ipsilanti era destul de explicit chiar în noianul obscurităților lui! Numeroși greci au fost atrași de promisiuni frumoase și, cu generozitatea binecunoscută pe care o au în asemenea circumstanțe, au donat pentru “opera națională” sume importante. Ipsilanti care nu e lipsit de o anume abilitate, a informat-o greșit pe Altețea Sa, folosind termeni vagi sub aparența că solicită o simplă pomană. Prințul aproape că s-a angajat să contribuie, fără să știe adevărul, cu o cotă parte, in momentul în care am descoperit primejdia la care se expune. Ipsilanti, in ciuda sincerității cu care se laudă, n-ar fi ratat să anunțe în toată lumea  că șeful națiunii române a contribuit cu bani proprii pentru încurajarea sentimentelor ostile Porții; acest lucru l-ar fi putut pune pe Prinț într-o situație dificilă. În ce mă privește, n-am ezitat să semnalez pericolul Alteței Sale și am insistat să respingă avansurile lui Ipsilanti. Prințul a acceptat motivația mea confirmată si de Dl. Brătianu pentru care are multă deschidere. El a scris, cu mâna sa, o scrisoare de refuz adresată lui Ipsilanti împreună cu un compliment la adresa șefului mișcării heleniste, încheind acest incident spre mulțumirea ambelor părți.

Pot adăuga, Doamnă, că Prințul Ipsilanti a făcut propuneri mai multor ofițeri ai armatei române și că unii s-au angajat să-l urmeze în acțiunea lui  destul de tenebroasă. Am crezut util, Doamnă, să vă țin la curent cu aceste lucruri mărunte pentru că Prințul Ipsilanti, aflându-se acum la Paris, probabil nu va ramâne inactiv iar aceste câteva detalii vă vor ajuta, poate, să-i urmăriți manevrele.

Consulul Rusiei, baronul Offenberg, este plecat la Sankt-Petersburg pentru a da, fară îndoială, rapoarte detaliate despre situația din țară.

Dintre toți agenții politici aflați la București, cel mai mult inspiră încredere Prințului  consulul Franței, Dl. Avril. Dl. Avril a avut întotdeauna inițiativa măsurilor favorabile pentru țară și tuturor le place să recunoască faptul  că el împreună cu Dl. Green, consulul Angliei, a contribuit cel mai mult la rezolvarea diferendelor trenante între guvernul princiar și Sublima Poartă.

Depeșele Dlui. Avril sunt foarte exacte și foarte interesante - vorbesc în deplină conoștință de cauză - pentru că el chiar a vrut să-mi citească vreo câteva extrase. Ar fi de dorit ca Împăratul să poată avea sub ochi câteva dintre aceste documente. Dl. de Moustier (ambasadorul Franței la Constantinopol) vede totul printr-o lentilă turcească și felul său de a acționa a nemulțumit populația creștină. Ministrul englez a fost infinit mai înțelept în această conjunctură decât al nostru și deși n-a făcut mai mult pentru noi decât pentru cretani, el a primit, pe bani putini, mai multe expresii de simpatie.  

Emile Picot

Traducere din limba franceză de Tudor Cireş



 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia aviatică din Apuseni. Mii și mii de fapte bune, în numele Aurei Ion

Tragedia aviatică din Apuseni. Mii și mii de fapte bune, în numele Aurei Ion
Galerie Foto Sora Aurei Ion a luat o decizie radicală la șase ani după tragedia aviatică din Apuseni. Plecată de 11 ani din țară, în Marea Britanie, Mariana Ciucă se întoarce acasă, unde și-a făcut deja o nouă familie:...

Prima zi de libertate. Terasele revin la viață

Prima zi de libertate. Terasele revin la viață
Galerie Foto Bucureștenii încep să revină la vechiul lor obicei, acela de a ieși cu familia și de a se întâlni cu prietenii, ca să bea o bere sau un suc. Și ca să mai discute ce se întâmplă pe lume, cu aerul lor,...

Relaxarea” de la terase și de pe plaje înseamnă monitorizare totală a cetățenilor

Relaxarea” de la terase și de pe plaje înseamnă monitorizare totală a cetățenilor
Măsurile de relaxare, intrate, de ieri, în vigoare, pentru frecventarea teraselor și a plajelor de pe litoral impun, în fapt, o serie de obligații, atât din partea agenților economici care operează respectivele...

DOCUMENT: CNSAS atestă că sursa „Traian”, care turna la Securitate, este fostul președinte Băsescu

DOCUMENT: CNSAS atestă că sursa „Traian”, care turna la Securitate, este fostul președinte Băsescu
Galerie Foto Omul de afaceri George Pădure, urmărit, în vara anului 1989, de o sursă pe nume „Traian” și turnat la Securitate, a primit, în 20 mai 2020, un document din partea Colegiului CNSAS în care scrie negru pe alb c

Intestinul iritabil se întâlneşte mai ales la tineri

Intestinul iritabil se întâlneşte mai ales la tineri
Paleta bolilor aparatului digestiv este largă, iar cei care consideră că sistemul digestiv ar fi de rangul doi se înşală. În sistemul digestiv au loc procese atât de numeroase, de rafinate, încât medicina a...

Emil Boc combate, la Cluj-Napoca, pandemia cu instalații de iluminat festiv de 900.000 de euro

Emil Boc combate, la Cluj-Napoca, pandemia cu instalații de iluminat festiv de 900.000 de euro
Galerie Foto În plină stare de alertă, la finalul a două luni de stare de urgență, în care multe companii private au fost nevoite să-și suspende activitatea, măsură generatoare de șomaj tehnic sau chiar de șomaj...

Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur

Delta Bucureștiului, locul unde paradisul a venit singur
Înainte ca Bucureștiul să se extindă la nivelul la care a ajuns astăzi, zona Lacului Văcărești reprezenta o margine neinteresantă și lipsită de importanță pentru Ceaușescu. Faptul că acolo erau câteva...

Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban

Fântânile din Timișoara, întreținute de compania condusă de un fost coleg de-ai lui Grindeanu și fost patron al firmei unde a lucrat Orban
Galerie Foto După ce, în plină stare de urgență, Primăria Municipiului Timișoara a contractat lucrări de proiectare și construire a unei fântâni arteziene, în plină stare de alertă, aceeași instituție condusă de...

Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România

Judecătoarea Dana Gîrbovan face „praf” decizia CEDO în cauza Kovesi contra România
Galerie Foto Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), judecătoarea Dana Gîrbovan, desființează, cu argumente logice, juridice și constituționale, decizia Curții Europene a Drepturilor Omului,...

„Petrov”, surclasat de „Traian”. Document din 1989 al Securității care arată cum Băsescu îl fila și turna pe George Pădure

„Petrov”, surclasat de „Traian”. Document din 1989 al Securității care arată cum Băsescu îl fila și turna pe George Pădure
Galerie Foto Documente incendiare sunt scoase la lumină cu privire la notele informative scrise de Traian Băsescu și ajunse la Securitate, la 31 de ani de la întocmirea lor. O astfel de notă informativă, semnată de sursa...
Serviciul de email marketing furnizat de