x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc

0
Autor: Alex Nedea 16 Mai 2018 - 17:13
Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc
Vezi galeria foto


Ceaușescu visa ca numele Republicii Socialiste România să fie pe buzele schiorilor din lumea întreagă. Și pentru asta avea o strategie: să ridice în munții Lotrului cea mai mare rețea de stațiuni turistice din această parte a Europei și să organizeze acolo Jocurile Olimpice de Iarnă din 2002. Ce s-a ales de planul lui măreț?

În 1984, Iugoslavia găzduia Jocurile Olimpice de Iarnă de la Sarajevo, iar la un televizor color dintr-o vilă de protocol de pe strada Primăverii evenimentul sportiv avea nuanțele unei strategii de politică externă. Din reşedinţa sa din Centrul Capitalei, Nicolae Ceaușescu se gândea să facă din sporturile de iarnă o pantă pe care să alunece în inimele marilor conducători ai planetei. Ce lovitură de imagine ar fi fost să organizeze el acea competiție sportivă atât de aplaudată pe tot globul!

Dar nu era doar utopia unui dictator. Știa și Ceaușescu, știau și specialiștii din ministerele de resort că ideea avea rădăcini adânci în realitatea din teren. România chiar avea de unde alege când venea vorba de locuri cu potențial pentru construirea de piste de schi care să îndeplinească toate standardele cerute de forurile internaționale. Au fost discuții pe hărți, au fost propuneri peste propuneri și, până la urmă, a fost aleasă localitatea Voineasa din zona Munților Lotru, pe malul unui lac tânăr, apărut în urma construirii uneia din multele hidrocentrale ridicate în anii 70 pe râurile importante ale țării. Unul dintre argumentele capitale în favoarea comunei Voineasa a fost că, pe lângă configurația pantelor și a altitudinilor de 2.000 de metri la care se puteau construi pârtii, zona avea un atu de neegalat de multe țări de pe continent: nenumărate izvoare de ape termale care ar fi transformat viitoarele stațiunile în locuri profitabile pe toată perioada anului. Când nu se putea schia, se făceau tratamente balneare.

Investiții colosale, lăsate în paragină

Lucrările au demarat în forță, ca multe altele începute pe vremea comuniștilor. S-a trecut concomitent la înălțarea clădirilor Voineasa și din zona Vidra, la 30 de kilometri depărtare. Pe 40 de hectare s-au pus fundațiile unor hoteluri cu șapte etaje, flancate de pavilioane mai mici, pe trei niveluri, și de căsuțe cu parter și etaj. Planul era ca, până la final, la Vidra să poată fi cazați o mie de turiști - 400 într-un hotel și restul în pavilioane și căsuțe. Voineasa ar fi avut chiar o capacitate dublă: 2.100 de paturi, „în șase grupuri de clădiri și în alte 14 căsuțe cu parter și etaj”, după cum se menționează în expunerea de motive a unui decret semnat de Nicolae Ceaușescu prin care se legifera „transmiterea către Uniunea Generală a Sindicatelor din România a unor construcții și terenuri proprietate de stat situate în zona Voineasa”. Cea mai mare parte a investițiilor a fost suportată de Ministerul Energiei din bugetul alocat pentru construirea barajului de pe Lacul Vidra, motivându-se că, până să înceapă stațiunea să funcționeze, pot fi cazați acolo muncitorii care lucrează la investiția hidroenergetică. În total, țara a plătit pentru înălțarea clădirilor turistice de la Voineasa și Vidra 83 de milioane de lei, o uriașă avere ținând cont că un salariu mediu era pe atunci cam 3.000 de lei. În aceeași expunere de motive, se arăta că la nivelul anului 1976 majoritatea clădirilor erau ”în mare parte terminate” și că „începând cu acest an majoritatea clădirilor folosite pentru cazarea muncitorilor de la Complexul hidroenergetic Lotru rămân disponibile, creându-se astfel condițiile de utilizare conform prevederilor lor (...) în vederea integrării lor în circuitul turismului internațional”..

Planuri mărețe încă din Epoca de Aur

Iar „circuitul turismului internațional” urma să primească în scurt timp alte două puncte strategice. „Nicolae Ceaușescu dorea să lege alte două noi stațiuni printr-o instalație de cablu care să traverseze Lacul Vidra. Una era proiectată la limita județului Vâlcea cu județul Alba, pe care o botezaseră chiar așa: «Alba», iar cealaltă, către Munții Latoriței, în vârful Puru”, povestește primarul comunei Voineasa, Gabriel Năstăsescu. Primele probleme ale investițiilor au pornit chiar în mandatul lui Ceaușescu când, cu sau fără știința lui, lucrurile s-au împiedicat în birocrația excesivă din Guvern. Ministerul Turismului, care ar fi trebuit să preia cele două șantiere și să le finanțeze pe celelalte două, a refuzat să preia în gestiune întregul proiect „motivat de faptul că nu s-a obținut acordul Ministerul Economiei Forestiere pentru scoaterea din circuitul forestier a unor suprafețe de terenuri necesare amenajării pârtiilor de schi, așa cum se preconizase în faza de proiect a Complexului Hidroenergetic Valea Lotrului”. Soluția de compromis a fost să paseze proiectul către Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România (CC al UGSR), care promitea inițial că se va ocupa temeinic ca lucrurile să nu rămână în aer. „S-ar putea organiza două stațiuni balneoclimaterice cu funcționare permanentă, în rețeaua sindicatelor, cu o capacitate totală pe serie de circa 3.200 de locuri. Ambele stațiuni îndeplinesc condiții propice atât odihnei, cât și tratamentului balnear (silicoză și alte boli profesionale), putând găzdui anual 86.000 de oameni ai muncii”, se specifica în expunerea de motive a decretului prezidențial de transfer al obiectivului către CC al UGSR.

Marile stațiuni, bune doar pentru revelioane

Cert este că mutarea care ar fi trebuit să trateze bolile minerilor a dus la moartea prematură a întregului plan. „Prin anii '94-'95, stațiunile au fost în locație de gestiune, dar sindicatele nu s-au mai înțeles cu cei care au avut contractul și pur și simplu l-au expulzat pe omul respectiv de acolo, pe cel care investise o sumă considerabilă pentru a reporni activitatea. A construit un telescaun, o pârtie, a pus centrale proprii la fiecare grup hotelier, restaurantul era funcțional. Îmi amintesc că s-au făcut și câteva revelioane acolo”, povestește primarul Gabriel Năstăsescu. Apoi ,tot sindicatele s-au ocupat „exemplar” de paza locului, până când astăzi nu mai e nimic de furat: tot ce a fost fier a fost tăiat și valorificat, prizele au fost smulse din pereți, geamurile sparte, mobilierul a fost dat dispărut, cel care nu a fost făcut țăndări și lăsat la fața locului. „S-au pus firme de pază de către sindicate, dar, ca în România, a început să se fure. Și ce se căuta pe atunci? Fonta! Caloriferele au fost primele «puse pe tapet»”, exclamă Năstăsescu. Primarul chiar a apucat în tinerețe să schieze pe singura pârtie care a mai fost până la urmă amenajată acolo, una de aproximativ un kilometru, care fusese trasată pe sub un telescaun nou-nouț.

Astăzi, pârtia e acoperită de brazi crescuți alandala, iar telescaunul e o relicvă mâncată de rugină și de mucegai.

Planul lui Nicolae Ceaușescu era ca, până la final, la Vidra să poată fi cazați o mie de turiști - 400 într-un hotel și restul în pavilioane și căsuțe. Voineasa ar fi avut chiar o capacitate dublă: 2.100 de paturi, „în șase grupuri de clădiri și în alte 14 căsuțe cu parter și etaj”.

 „Nicolae Ceaușescu dorea să lege alte două noi stațiuni printr-o instalație de cablu care să traverseze Lacul Vidra. Una era proiectată la limita județului Vâlcea cu județul Alba, pe care o botezaseră chiar așa: «Alba», iar cealaltă, către Munții Latoriței, în vârful Puru”, primarul Gabriel Năstăsescu

Citeşte mai multe despre:   Vidra și Voineasa,   turism

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting
Galerie Foto Drumul Judeţean 571 înseamnă 47 de kilometri de piatră, pământ şi, pe ici-colo, asfalt. Este cartea de vizită a Parcul Naţional Cheile Nerei, cele mai lungi şi mai frumoase din Europa. Pe aici trebuie să...

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a reuşit performanţa, în ultimele 12 luni, de a-şi dona aproape toate veniturile obţinute ca procuror, membru CSM şi profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din...

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor
Galerie Foto Reporterii Antena 1 au pus din nou degetul pe hartă şi au ajuns, de data aceasta, într-o regiune foarte populară printre turişti, Cazanele Dunării şi Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. Un mic popas la...

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă
Mulţi îl ştiu pe Codin Maticiuc din lumina reflectoarelor lumii mondene, însă el este un personaj  complex. Codin scrie cărţi, scrie scenarii şi joacă în filme. Îşi rupe din timpul său să aducă...

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta
Născut pe 21 septembrie 1993, Ștefan-Marian Gheorghe este unul dintre tinerii tulceni care au reușit să-și găsească locul și rolul în societatea românească. La fel ca în cazul altor tineri de vârsta lui,...

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș
Galerie Foto Transgaz SA Mediaş invocă degradarea panourilor de avertizare la securitate şi sănătate din incinta companiei şi a achiziţionat, recent, de la o firmă de publicitate din Bucureşti, avertizoare vizuale noi. Contr...

Generația Zen schimbă piața muncii

Generația Zen schimbă piața muncii
Sunt prima generație de nativi digitali, tineri născuți într-o epocă în care Internetul e un drept fundamental și e la fel de comun ca apa caldă. Li se spune generația Z și, la nivel global, sunt cea mai numero...

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră
Galerie Foto Mirela Retegan este cunoscută drept antrenoarea părinţilor şi fondatoarea „Găştii Zurli”. Este o voce puternică în lumea parentingului din România şi crede cu tărie în educaţia prin joacă şi iubire....

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis
Galerie Foto Operaţiile pe cord deschis pentru grefarea de by-pass-uri în cazul blocării unor artere, cardiologia intervenţională, fără chirurgie, pentru spargerea unor cheaguri şi montarea stenturilor cu ajutorul unui...

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta
Galerie Foto Mircea Băsescu loveşte din nou în cazul falimentului fabricii de împa­chetat pui, pe care a condus-o în Portul Constanţa. Obligat, definitiv, de Tribunalul Bucureşti să restituie companiei Fattoria Terrantica...
Serviciul de email marketing furnizat de