Rezultatul reformelor economice: ruina

EXCLUSIV - ROMANIA IN ARHIVELE CIA Disperare. Criza financiara din anii ’80 a Europei de Est nu a ocolit Romania. Preturile crescande ale energiei l-au determinat pe romanul de rand sa stranga cureaua. Interesant este ca nemultumirile populatiei au fost indreptate impotriva "fiului iubit", si nu a sistemului.

Central Intelligence Agency - CIA - a declasificat partial sute de documente legate de Romania. Acestea reprezinta o analiza a situatiei din Romania din perioada Razboiului Rece. Deciziile conducerii comuniste de la Bucuresti, implicatiile economice si politice ale acestora pe plan european sau mondial au interesat dintotdeauna Statele Unite. Jurnalul National va prezinta aceste documente asa cum au fost ele declasificate pentru ca cititorii sa cunoasca situatia Romaniei de atunci din alte surse decat cele oficiale romanesti. Declinul economiilor comuniste nu a putut fi stopat, solutia aleasa de liderii comunisti fiind inrautatirea nivelului de trai.

Romania infrunta o scadere economica din cauza constrangerilor de energie si a balantei de plati si nu va realiza cresterea anuala prognozata, de 6%. Aceasta il va afecta pe consumatorul roman si va duce la frictiuni in cadrul conducerii de partid asupra scopurilor economice ambitioase extreme ale lui Ceausescu. Dar, sigur, nu va provoca disturbari populare serioase sau sa ameninte pozitia lui Ceausescu. Este putin probabil ca el sa slabeasca controlul strict intern pe care il considera necesar sa isi mentina puterea si sa ii permita libertatea de manevra fata de sovietici. Aparitia disidentei romane - infima cum e - l-a alarmat si a intensificat eforturile de a intari vigilenta in chestiunile culturale si mass-media. Ceausescu va continua "relatiile speciale" cu Statele Unite, cu tari vest-europene, dar si cu Lumea a Treia. Acest fapt ii ofera sprijin psihologic pentru pozitia rebela fata de Moscova. (nota din 10.06.1977, publicata la 1.05.1994)

DIFICULTATI. Tarile est-europene au probleme tot mai mari in obtinerea de imprumuturi din Vest, iar Ungaria, RDG, Iugoslavia, Polonia si Romania trebuie sa-si reesaloneze datoriile pana la sfarsitul anului. Reducerea importurilor va duce la scaderea nivelului de trai in aceste cinci tari si va avea implicatii serioase pentru stabilitatea politica. Doar Bulgaria si Cehoslovacia, datorita politicilor lor de conservatorism financiar, par a fi imune pentru moment. Uniunea Sovietica infrunta propriile probleme si nu va putea fi capabila sa acorde ajutor suficient, agravand de fapt problema prin reducerea livrarilor de petrol. Situatia creditelor, careia Europa de Est ii face fata de mai mult de un an, rezulta din reevaluarea bancara a tarilor din regiune ca o consecinta a crizei financiare din Polonia si Romania. Nici un debitor est-european nu poate sa obtina acum un imprumut in valuta forte de la bancheri occidentali, acestia refuzand refinantarea datoriilor, pe masura ce se apropie termenul-limita. Romania abia incepe sa negocieze reesalonarea datoriilor. Pierderea creditelor va cauza declinul productiei agricole si industriale si se gasesc tot mai putine bunuri de consum. Cateva regimuri pot decide sa se intoarca spre URSS pentru ajutor, dar Moscova va fi capabila sa ofere putin, pentru ca infrunta ea insasi constrangeri economice serioase. (informare din 19.03.1982, declasificata 29.07.1999)

DATORII. URSS si Europa de Est intampina probleme serioase legate de valuta forte, cauzate de deficientele sistemului, de acumularea datoriilor in valuta, de piata slaba din Vest si de criza poloneza. Polonia si Romania sunt incapabile sa-si indeplineasca obligatiile valutare. O politica financiara liberala a Occidentului va permite Ungariei si intr-o mai mica masura Poloniei o oarecare flexibilitate in alegerea politicilor economice si sociale, iar Romaniei, o independenta limitata in politica externa. Situatia datoriilor in milioane de dolari - comparativ 1970 si 1980: URSS 1,800 - 18,300; Polonia 1,103 - 26,000; RDG 1,416 - 14,500; Romania 1,639 - 10,700; Cehoslovacia 564 - 4,620; Ungaria 601 - 8,700; Bulgaria 681 - 2,975. Chiar si cu o usurare a datoriilor, Bucurestiul va intampina un dezastru financiar. Dupa reducerea drastica a importurilor din 1981 exista o mai mica preocupare pentru reglarea fara pagube a economiei interne, si asa incordata. In Romania, ca si in Polonia, principala politica a Vestului este aprobarea reesalonarii datoriilor si in ce termeni. O reesalonare de succes nu va elimina problemele valutare ale Romaniei, care sunt bine inradacinate. In schimb, va oferi Romaniei si alte optiuni decat o redirectionare substantiala a comertului dinspre Vest spre Blocul Sovietic. (informare din 01.04.1982, declasificata la 4.04.1994)

DEZASTRU. Nivelul datoriilor est-europene a crescut din nou dupa o stabila imbunatatire in perioada 1981-1984. Abilitatea majoritatii tarilor de a-si onora datoriile este pusa sub semnul intrebarii. Caderea dolarului a dus la cresterea datoriilor, dar acestea reflecta un real declin al balantei comerciale cauzate de cresterea importurilor din Occident si declinul pretului la energie. Romania si-a redus considerabil datoriile, dar nu fara eforturi. Balanta comerciala regionala a inceput sa cada in 1985; dupa numai un an s-a inregistrat primul deficit de la 1981 incoace. Cateva natiuni au continuat politica de crestere a importurilor din Occident cu intentia de a-si moderniza economiile. Dar castigurile la export au scazut neasteptat, o data cu scaderea pretului mondial la energie si, simultan, cu reducerea vanzarilor catre tarile producatoare de titei si cu castigurile din exporturile de produse petrochimice. Prapastia financiara rezultata a amplificat situatia. Datoriile Poloniei au crescut pe masura ce nu isi onora platile. Altele, in special Ungaria, au trebuit sa isi mareasca imprumuturile. Debitorii cu probleme - Polonia, Iugoslavia si Ungaria - au impus un regim de austeritate, incluzand reforme economice care pot semnala un posibil faliment si somaj. Ungaria a introdus taxa pe venit, atat pentru a controla deficitul guvernului, cat si pentru a reduce cresterea veniturilor sectorului privat. Polonia si-a restabilit programul datoriilor in decembrie, Iugoslavia negociaza un pachet de reesalonare, iar Ungaria probabil va face acelasi lucru pana la sfarsitul anului. Doar Romania si-a redus considerabil datoriile. In acest an va atinge o datorie neta de 2,5 miliarde de dolari, cea mai mica din regiune. Dar obsesiva reducere a datoriilor regimului Ceausescu a insemnat o austeritate cruda si o deterioare a economiei. (analiza din 1986, publicata la 02.04.2002)

URMARI. (...) a primit copii ale unui pamflet scris de mana care cheama la greva generala in capitala Romaniei vineri. Manifestul, sub forma unei scrisori lant, spune ca a aparut deja in 2.000 de copii. (...) pana la 10.000 au fost distribuite. (...) nu a putut determina cati oameni cunosc despre fluturas care spune ca nu se opune regimului comunist, dar cere demisia presedintelui Ceausescu. Cererile pot fi exagerate, dar chiar si distribuirea moderata va face din aceasta cel mai mare protest organizat cunoscut din Romania anului 1977. Greve razlete, incetinirea lucrului si absenteismul au crescut ca raspuns la conditiile grele de trai care au fost inrautatite de iarna grea. Regimul va sparge rapid orice tentativa de greva generala, iar frica de represalii va domoli amploarea oricarui protest. O greva de proportii poate incuraja acte de rezistenta pe scara larga, dar este putin probabil ca vor forta o schimbare in conducere in viitorul apropiat. (nota din 20.01.1987, declasificata la 7.07.1999)

Presedintele roman Ceausescu a ordonat luna aceasta reducerea consumului casnic de gaze si electricitate cu 20%, iar alti utilizatori, care nu sunt direct implicati in productie, sa amortizeze pana la 30% reduceri. Ultima categorie include birouri ale partidului si guvernului, spitalele si scolile. Ceausescu pare ingrijorat ca slaba performanta a sectorului energetic va dauna productiei industriale si castigurilor la export, dar efortul sau de a reduce pe mai departe consumul intern nu va avea nici un beneficiu major si ii va slabi controlul in interior. Populatia a indurat reducerile ratiilor de energie ultimele ierni si va suporta socul acestor masuri, dar este totusi putin probabil sa protesteze deschis. (informare din 23.02.1987, publicata la 7.07.1999).

SUCCESIUNEA IN PARTID

Romania este tara care a ridicat nivelul politicii comuniste nationaliste la rangul de arta. Liderul de stat si de partid, Ceausescu, a redefinit cu succes rolul de membru in Bloc. A acceptat limite certe ale suveranitatii tarii sale, dar in acest cadru nu a acceptat nici sfaturi si nici n-a fost inspirat. Prima si cea mai evidenta este promisiunea regimului Ceausescu de a nu abandona sistemul comunist (oricum, regimul nu dorea asta in nici un caz). Toate statele est-europene au beneficiat de pe urma insistentei Romaniei asupra drepturilor membrilor Pactului de a-si afirma parerile independente in comitetele Blocului. Problema succesiunii poate persista in Romania din mai multe motive. Ceausescu a fost mostenitorul desemnat de predecesorul sau, Gheorghiu-Dej, care a fost figura responsabila initial de independenta tarii in cadrul Blocului. Ceausescu a mentinut acest aspect al ideilor lui Gheorghiu-Dej si este sustinut intr-o masura covarsitoare de poporul roman, dar a pierdut sustinerea populara din cauza insistentei sale de autoritate absoluta, a refuzului sau de a reduce substantial politicile economice demodate, semi-staliniste (care dau importanta industriei grele in detrimentul agriculturii si serviciilor) si a stilului sau sever si arbitrar de conducere, completat cu propriul cult al personalitatii. Nu departe este punctul in care capitalul politic acumulat de Ceausescu prin apararea independentei fata de sovietici va fi epuizat prin dispretul fata de bunastarea poporului. Daca este inlaturat de colegi printr-o lovitura de palat sau moare in timpul mandatului in campul muncii, decesul politic al lui Ceausescu poate declansa un lant de reactii comparabil ca intensitate cu cel din URSS, care a urmat mortii lui Stalin, omul cu care el se aseamana intr-o mica masura; aceasta inseamna o lupta ascutita in cadrul partidului asupra succesiunii. Factiunile s-ar putea lupta pentru modalitatea cea mai eficienta de a linisti populatia, si un grup sau altul este posibil sa ceara ajutorul sovietic. Uniunea Sovietica va cauta sa domine cursul evenimentelor succesiunii in tarile comuniste. Asa cum Andropov bine stie, elemente sovietice exista in mod cert in aceste partide, dar increderea in acestea, in special in timpul perioadelor de criza, este o chestiune serioasa. (...) ultimele incercari de a detrona lideri neascultatori prin lovituri sponsorizate de sovietici (in Belgrad, Tirana si Bucuresti) au esuat toate. (pub. date 1.12.1982 release date 29.01.2001).

POLITICA LUI GORBACIOV

De la inceput au existat semne ca politica spre Europa de Est a fost reevaluata si a produs un conflict puternic (....). La sfarsitul lui noiembrie 1987, o noua politica spre Europa de Est nu era stabilita. Contrar abordarii comuniste, care argumenteaza ca principalul pericol pentru interesele sovietice in Europa de Est stau in nationalismul antisovietic si anticomunist latent din regiune (...), pozitia lui Gorbaciov arata ca el vede pericolul principal ca fiind slaba performanta a sistemelor politice si economice din regiune. La intalnirea ministrilor de Externe ai Pactului de la Varsovia din martie 1987, Gorbaciov a declarat ca economiile din tarile socialiste sunt la limita colapsului si ca, in cazul in care tendintele actuale vor continua, vor ajunge in stadiu de ruina pana la sfarsitul secolului. In ciuda evaluarii pesimiste a situatiei cu care se confrunta, Gorbaciov pare sa-si fi stabilit scopul ambitiilor pentru relatiile din Bloc. Este vazut ca un reformator al stilului vechi de conducere sovietica a Blocului (...). El a extins dialogurile si consultarile multilaterale si bilaterale, acceptand in principiu - desi nu totdeauna in practica - ca normala libertatea aliatilor asupra propriilor lor interese. In domeniul economic, Gorbaciov a incercat sa influenteze modelul est-european de relatii comerciale cu Vestul prin legaturi CAER - Comunitatea Economica Europeana (...). Gorbaciov este aparent pregatit sa accepte si chiar sa incurajeze exercitarea de catre regimurile din Europa de Est a unei autonomii interne substantiale, bazata pe reforme economice si politice. El grabeste perestroika, glasnost si acceptarea unui pluralism al opiniilor, crearea unor noi structuri institutionale care sa raspunda intereselor sociale diverse. Aleksandr Yakorlev a spus oficialilor est-europeni, asa cum spune (...) in cea de-a doua jumatate a lui 1988, ca tarile Blocului trebuie sa dea semne de reforme politice pentru a avea asistenta din Vest si chiar sa tolereze pluralismul in forma unor tendinte distincte in cadrul unui partid sau partide nationale de opozitie. Partidele comuniste ar trebui sa se prefaca a imbratisa si ideile altora, dar sa le introduca doar pe ale lor. Ele nu trebuie sa renunte la principiul de partid-stat si nici sa cedeze puterea. (analiza din 1.02.1989, declasificata la 30.01.2001)

NU RATATI! In numarul de maine Actiunile primului guvern postdecembrist Vechea garda contraataca Posibile scenarii asupra viitorului Romaniei