x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Romăni in Ţara Făgăduinţei

0
Autor: Cristina Diac 18 Iun 2007 - 00:00
Romăni in Ţara Făgăduinţei


Israelul are cel mai mare procent de cetăţeni originari din Romănia, aproximativ 10% din totalul populaţiei. Comunitatea romănească este a doua ca dimensiune, după cea rusă. Recent, echipa Jurnalului Naţional care s-a deplasat in Ţara Făgăduinţei a intălnit medici, arhitecţi, ingineri, oameni de cultură cu cariere strălucite, muncitori şi asistente sociale. Pe toţi aceştia ii leagă un singur lucru: demult sau mai recent, din motive diferite, ei sau părinţii lor au plecat din Romănia in căutarea unei alte vieţi.



Dintre toate statele lumii, Israelul are cel mai mare procent de cetăţeni originari din Romănia, aproximativ 10% din totalul populaţiei. Comunitatea romănească este a doua ca dimensiune, după cea rusă. Recent, echipa Jurnalului Naţional care s-a deplasat in Ţara făgăduinţei a intălnit medici, arhitecţi, ingineri, oameni de cultură cu cariere strălucite, muncitori şi asistente sociale. Pe toţi aceştia ii leagă un singur lucru: ei sau părinţii lor au plecat din Romănia, in căutatea unei alte vieţi.


Undeva la margine de Ierusalim, pe Har Hazikaron (Muntele Amintirii), pe mai multe hectare se intinde un complex muzeal ridicat intru amintirea evreilor ucişi in timpul celui de-al doilea război mondial. Yad Vashemul este o construcţie unică in lume. El nu este doar un muzeu, ci se doreşte a fi şi un cimitir simbolic pentru toţi acei ale căror urme pămănteşti s-au risipit in văzduh, o dată cu fumul degajat de crematoriile lagărelor naziste de concentrare. Pe ei, familiile nu au unde in altă parte să-i plăngă şi să le cultive amintirea. Yad Vashem a fost infiinţat in 1953, printr-o decizie a Knessetului (parlamentul statului Israel). Prima expoziţie, care cuprindea 183 de exponate, majoritatea documente, a fost deschisă in 1958. In timp, muzeul s-a mărit şi s-a diversificat. Vechea formă fusese programată să primească aproximativ 350.000 de vizitatori anual. Cifrele-record, de peste un milion şi jumătate de vizitatori din intreaga lume, dar şi avalanşa documentară ce a urmat căderii comunismului din Europa de Est au impus o regăndire a spaţiului care trebuia să vorbească in "limba" universală a imaginii despre drama poporului evreu. In actuala formulă a fost inaugurat la 15 martie 2005.


PLOAIE ŞI LACRIMI.
Am plecat spre Yad Vashem curioşi să vedem cum conservă poporul evreu memoria Holocaustului - un fenomen istoric, care a stărnit multe discuţii şi ale cărui ecouri nu s-au stins nici azi, la peste jumătate de secol de la producerea lui. Ca romăni ai secolului al XXI-lea, ne-a interesat in egală măsură ce loc ocupă Romănia şi romănii intr-unul dintre cele mai mari şi mai vizitate muzee ale lumii. Odată ajunşi la destinaţie, vremea insorită şi caldă s-a schimbat brusc. Cerul s-a acoperit de nori negri, tunete, fulgere şi stropi mari de ploaie; parcă natura ne avertiza - dacă mai era nevoie! - că aveau să ne aştepte căteva ceasuri triste. Cum nu e perioada vacanţei, majoritatea vizitatorilor sunt localnici. In virtutea tradiţiei evreieşti "Vehigadeta Lebincha" ("Iar tu vei povesti copiilor tăi"), un mare accent se pune pe latura educativă a muzeului. Copiii şi tinerii evrei află de mici despre Holocaust: "Noi, la Yad Vashem, am crezut mereu că este de datoria noastră să le arătăm copiilor noştri istoria evreilor din perspectivă evreiască", scrie Avner Shalev, directorul general al complexului, intr-unul din ghidurile de prezentare a instituţiei. Alături de noi, un grup impresionant de tineri, băieţi şi fete, dintre care unii nu par foarte departe de vărsta adolescenţei. Sunt insă soldaţi ai armatei israeliene cu ţinute şi echipamentul aferente.


DOVEZI ALE TRAGEDIEI.
Pentru a-l vizita, muzeul este astfel conceput incăt, odată intrat, trebuie să treci prin toate sălile, mergănd in zigzag, accesul "pe de-a dreptul" fiind barat. Yad Vashemul este un complex multimedia, ce se adresează oamenilor secolului al XXI-lea. "Astăzi, noile tehnologii au lărgit extraordinar modalităţile de comunicare, spune in continuare ghidul nostru. Generaţiile viitorului sunt foarte sensibile la metodele multimedia de transmitere a informaţiei, de aceea vrem să ne adresăm vizitatorilor secolului al XXI-lea in limba lor, care este limba tehnologiei comunicaţionale inalte." Prin imagini şi sunete, fiecare incăpere iţi aduce in faţa ochilor oroarea şi absurdul: instrumente medicale cu care erau măsurate craniile evreilor germani, pentru a demonstra astfel apartenenţa la o rasă inferioară, lada cu pantofi şi săndăluţe de copii arse pe jumătate, ce au supravieţuit miraculos micuţilor gazaţi in lagărele de concentrare, felurite obiecte confiscate de la evrei, fotografii reprezentănd supravieţuitori - "inainte" şi "după" - , documente, hărţi, jurnale de ştiri, imagini din lagăre.


COLŢUL ROMĂNESC.
O vitrină conţine obiecte confiscate de la evreii basarabeni şi bucovineni deportaţi in Transnistria. Alături, un panou explică responsabilitatea şi vinovăţia guvernului de la Bucureşti, condus de mareşalul Ion Antonescu, şi a autorităţilor romăne pentru suferinţa evreilor din teritoriile romăneşti. Simultan, rulează două filme in care supravieţuitori ai Holocaustului originari din Romănia işi povestesc cumplitele experienţe. Ne oprim şi le ascultăm, ne cutremurăm, drama lor ne impresionează şi ne zguduie şi, in acelaşi timp, ni se strănge inima: pe parcursul povestirii, cei doi martori-actori repetă "romănii ne-au luat", "romănii ne-au dus", "romănii....". Automat, găndul ne zboară la bunicii noştri şi la generaţia lor, contemporană tristelor poveşti. Fiinţe blănde, ocrotitorii copilăriei, deschizătorii tainiţei cu poveşti şi jucării, fost-au ei oare vinovaţi cu ceva pentru suferinţa acestor oameni?... Au ştiut ei oare de ce? Cine să le fi spus ţăranilor fără radio şi ziare despre "teoria raselor" şi "soluţia finală"?


CINE-I VINOVAT?
"Noi nu vrem să responsabilizăm un intreg popor pentru ce au făcut in trecut guvernanţii lor", răspunde intrebărilor noastre Alexandru Avram, directorul "Sălii numelor", parte a Muzeului Yad Vashem, originar din Romănia. "Chiar şi astăzi, mulţi dintre noi, indiferent de ţara in care trăim, suntem poate nemulţumiţi de politica guvernelor noastre. Aşa cum aţi observat, pe panourile realizate de muzeografi scrie «guvernul Antonescu» sau numele fiecărei instituţii implicate in drama evreilor. Cănd povestesc, supravieţuitorii spun «romănii», dar la fel se referă şi la germani - spun şi «germanii». Dacă martorii, spun «romănii», se referă la jandarmii romăni. Cănd primesc un grup de vizitatori, eu nu spun «asta au făcut romănii sau germanii». Dar e mai greu să-i spui unui supravieţuitor că generalizările nu sunt «corecte politic». Prin extrapolare, pentru el romănii sunt vinovaţi."

"Pe de altă parte - işi explică mai departe Alexandru Avram punctul de vedere - , in Germania, germanii l-au adus pe Hitler la putere prin vot democratic. Chiar şi celor care erau impotriva lui Hitler puţin le păsa ce se intămpla cu evreii. La fel se poate spune şi despre romăni. In aprilie 1941 s-a produs exproprierea caselor evreieşti, care au fost impărţite neevreilor din Romănia. Bărbaţii evrei trebuiau să presteze muncă forţată, fără să fie plătiţi. Era o anumită animozitate intre romăni şi evrei, nu se poate spune că numai jandarmii romăni au fost vinovaţi. Căteodată, şi romănii obişnuiţi au fost vinovaţi, pentru că au tăcut şi nu au făcut nimic. Erau soldaţi evrei pe front, iar familiile lor au fost deportate in Transnistria. In Finlanda a căzut guvernul pentru că a trimis in lagărele din Germania opt evrei, care nici măcar nu erau finlandezi, ci emigranţi. In Bulgaria, cănd s-a pus problema ca evreii să fie duşi in lagăre, s-a ieşit in stradă, au fost proteste şi pănă la urmă s-a renunţat, au fost deportaţi in interiorul ţării. Nu spun că toţi romănii au colaborat cu autorităţile. Nu culpabilizăm popoarele, ci incercăm să arătăm faptele. In chestiunea Holocaustului, Romănia este numai un aspect. Ceea ce se vede in muzeu este de fapt realitatea Holocaustului din Romănia in căteva momente. Incepe cu pogromul de la Iaşi, fiind cel mai mare care a avut loc in anii aceia, cu căteva zile inainte de trecerea Prutului, apoi recuperarea de către romăni a Basarabiei şi Bucovinei in iulie 1941, masacrele care au avut loc in acele teritorii după această dată şi deportarea in Transnistria. Din păcate, dintre romăni au fost mai puţini "Drepţi ai popoarelor" (persoane care au ajutat evreii in timpul celui de-al doilea război mondial - n.n.) decăt ceilalţi. Majoritatea a tăcut. Cănd taci şi te uiţi, cănd nimeni nu ia poziţie..."


CIMITIR SIMBOLIC.
Alexandru Avram e directorul proiectului numit "Sala numelor", parte integrantă a Muzeului Yad Vashem, care are ca scop aflarea numelor tuturor celor ucişi şi, totodată, cinstirea memoriei lor. Cercetătorul plecat din Romănia la inceputul anilor ’80 ne explică cum se procedează pentru a identifica victimele şi ce se face pentru păstrarea amintirii lor.

"Pănă in prezent, povesteşte in continuare Alexandru Avram, am alcătuit aproximativ 2,1 milioane de «foi de mărturie» - o fişă personală pentru fiecare evreu dispărut. Am fi dorit să avem şase milioane de astfel de fişe, pentru că majoritatea victimelor Holocaustului nu au mormănt, de pe urma lor nu a rămas nimic. Aceste scurte descrieri, noi le considerăm un fel de piatră de mormănt simbolică. Oricare dintre noi - fie creştini, fie evrei - simţim nevoia să ii comemorăm pe membrii familiei care ne părăsesc. Ii ingropăm intr-un cimitir şi, măcar o dată pe an, mergem să le cinstim memoria; comemorarea morţilor este ceva profund uman. Rudele celor care au pierit in Holocaust nu au această posibilitate, deşi nevoia de a-şi aminti de cei morţi există. In 1955 a apărut ideea acestor «foi de mărturie», care a prins şi a devenit o tradiţie. Victimele care nu au mormănt să aibă măcar aici, la Ierusalim, această «foaie de mărturie» ca semn al trecerii lor pe pămănt. Foile sunt completate fie de cei care au cunoscut persoanele respective, fie incercăm recuperarea numelor din documentele de arhivă." 150.000 de fişe sunt ale evreilor originari din Romănia victime ale Holocaustului. Reconstituirea este dificilă, ne spune in continuare directorul proiectului. Sunt familii din care nu a mai rămas nici un supravieţuitor, şi chiar mici comunităţi care au dispărut cu totul in Holocaust. In acest caz se acceptă şi mărturii ale apropiaţilor - profesorii de la şcoală ai copiilor, medicul familiei, funcţionarii de la sinagogă, oricine poate să dea un capăt de informaţie. Astfel de formulare sunt postate şi pe site-ul de internet al muzeului, astfel că pot fi completate din oricare colţ al lumii. Pentru a uşura căt mai mult completarea, pe site există formulare şi instrucţiuni de completare in ebraică şi engleză, dar şi in olandeză, franceză, germană, portugheză, spaniolă, maghiară, romănă, rusă. Din noiembrie 2004, baza de date este disponibilă pe internet, astfel că oricine doreşte să caute un nume poate accesa pagina muzeului.


ARHIVĂ IMPRESIONANTĂ. Totodată, numele victimelor şi date legate de viaţa lor sunt recuperate şi din documentele de arhivă. Yad Vashemul, pe lăngă muzeu şi memorial, este şi centru de cercetare, care posedă cea mai mare arhivă din lume pe tema Holocaustului. "Prin lege, avem mandatul să aducem in Israel toată documentaţia despre Holocaust de peste tot din lume, ne spune mai departe interlocutorul nostru. Avem şi material din arhivele romăneşti. A fost foarte dificil insă de pătruns, mai ales in arhivele Armatei. Zece ani arhivele au fost inchise. Pănă la urmă s-au microfilmat documente, dar nu de către noi, ci pentru muzeul de la Washington, care a reuşit numai ca urmare a presiunilor guvernului american. Şi noi depindem de guvernul israelian, dar se pare că guvernul nostru nu a avut atăta putere de convingere asupra autorităţilor de la Bucureşti pe căt a avut cel al Statelor Unite. Yad Vashemul are un acord cu muzeul de la Washington şi, in virtutea lui, ne-au dat şi nouă ce au microfilmat ei. Noi am microfilmat documente din Rusia - din arhivele centrale şi pănă la nivel de raion - , iar la răndul nostru le punem la dispoziţia colegilor din SUA."


CENTRU DE STUDII.
Un intreg etaj este ocupat de centrul internaţional pentru studiul Holocaustului, care este un fel de centralizator al studiilor referitoare la temă, realizate in intreaga lume. In centru lucrează cercetători de la universităţile israeliene, doctoranzi, masteranzi. Străngerea materialului documentar adus la Ierusalim se face independent de cercetare. Proiectele demarează in momentul cănd există fonduri şi cercetători interesaţi să lucreze o temă anume.


CUPOLA NUMELOR.
In afară de fişele care conţin date despre victime, iniţiatorii muzeului au adunat şi fotografii ale acestora. Pănă in prezent, muzeul a reuşit să adune aproximativ 120.000 de fotografii ale celor dispăruţi. Pe o cupolă uriaşă sunt expuse 600 de imagini, căte una la fiecare 10.000 de victime, deoarece la şase milioane se aproximează numărul total al evreilor ucişi in Holocaust.


"DREPŢI AI POPOARELOR". Părţi ale muzeului, inaugurate in 1996, sunt aleea şi grădina care cinstesc memoria celor numiţi "Drepţi ai popoarelor" - neevrei care, in timpul celui de-al doilea război mondial, şi-au riscat propria viaţă pentru a ajuta evrei. In onoarea celor aproximativ 22.000 de astfel de oameni au fost sădiţi 2.000 de copaci - simbol al renaşterii - , iar lăngă fiecare copac, pe o plăcuţă, sunt inscrise numele şi ţara din care provine. Pentru că spaţiul nu permite, restul de nume au fost gravate pe zidul care inconjoară grădina. Aproximativ 60 de pomişori amintesc de romănii care au ajutat evrei.

Vizitarea integrală a complexului muzeal durează aproximativ trei ore. La ieşire, ploaia s-a oprit, dar vremea a rămas inchisă. Plecăm agale spre staţia de autobuz şi ne intrebăm, ca atăţia alţii inaintea noastră: cum a fost posibil!?! In seara ce cade peste Ierusalim, ne dorim o lume mai calmă, fără excese. Iar Yad Vashemul e un loc potrivit ca să-nţelegi valoarea acestei dorinţe.


Obsesia istoriei

Yad Vashem este o structură complexă. Intr-o grădină cu alei mărginite de copaci - grădina "Drepţilor intre popoare" - se află laolaltă muzee, expoziţii temporare şi permanente, monumente, memoriale, un centru internaţional de studiere a
Holocaustului, o şcoală internaţională dedicată studierii aceleiaşi teme, o arhivă, o sinagogă şi o bibliotecă impresionante. In afară de Muzeul de Istorie propriu-zis, mai există şi un muzeu de artă. Vizitatorii mai pot vedea Memorialul Copiilor, Valea Comunităţilor, Memorialul Deportaţilor, Sala Reculegerii, monumente răspăndite pe toată suprafaţa la a căror realizare au contribuit mari artişti, arhitecţi şi designeri din intreaga lume.
De pildă, Memorialul Copiilor este un spaţiu cufundat in intuneric, luminat doar de lumănările care ard in memoria celor aproximativ un milion şi jumătate de copii dispăruţi. Monumentul a fost realizat cu sprijinul financiar al familiei Abe şi Edita Spiegel, al cărui copil, in vărstă de 2 ani şi jumătate, a pierit la Auschwitz.


Memorial

Intreaga filosofie sub care a fost conceput complexul Yad Vashem - cinstirea victimelor şi păstrarea amintirii lor in memoria generaţiilor ce vin - este cuprinsă in chiar denumirea "Yad Vashem." Cele două cuvinte provin dintr-un pasaj din Isaia. "Le voi da in casa Mea şi inăuntrul zidurilor Mele un nume şi o amintire, mai de preţ decăt fii şi fiice. Le voi da un nume veşnic şi nepieritor." In ebraica modernă, "yad" inseamnă "nume", iar in cea veche, "memorial", "stelă funerară".
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   romani ,   romănii,   lume,   muzeului,   evreilor,   evrei,   holocaustului,   vashem,   aproximativ,   yad vashem,   yad vashemul

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Gruparea „aviatică” a lui Ludovic Orban și legăturile pe axa Cotroceni-Palatul Victoria

Gruparea „aviatică” a lui Ludovic Orban și legăturile pe axa Cotroceni-Palatul Victoria
Galerie Foto Cel mai important om al Partidului Național Liberal conduce, din punct de vedere administrativ, întregul aparat guvernamental. Nu este vorba despre Ludovic Orban, care este premier al României, ci de Antonel Tănase,...

Mircea Băsescu, milionar din falimentul fabricii de împachetat pui din Portul Constanța

Mircea Băsescu, milionar din falimentul fabricii de împachetat pui din Portul Constanța
Galerie Foto Zilele trecute, la Tribunalul București a fost depus tabelul definitiv al creanțelor acceptate cu privire la compania SC Fattoria Terrantica SRL, societate pe care Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al...

Sfârşitul epocii maşinilor în ţările europene

Sfârşitul epocii maşinilor în ţările europene
Galerie Foto Orașele României sunt sufocate, la propriu, de mașini. Nu e o exagerare, în București se vede asta cu ochiul liber. Nu mai poți admira nimic din arhitectura orașului, pentru că totul e practic acoperit de mașini...

Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui

Lista „trădătorilor” și „traseiștilor” care i-au instalat lui Iohannis Guvernul lui
Galerie Foto 16 voturi îi lipseau lui Ludovic Orban pentru a-și trece, luni, Guvernul de votul Parlamentului. Așa cum „Jurnalul” a prezentat, cu o zi înainte de plen, toate partidele care au încheiat acorduri cu premierul...

Doina Ruști: Iubirea este la îndemâna tuturor

Doina Ruști: Iubirea este la îndemâna tuturor
Galerie Foto Doina Ruști este una dintre cele mai apreciate voci ale literaturii contemporane din România. Cuvintele sale magice au primit numeroase premii literare, iar romanele sale au fost traduse în peste 9 limbi. Acum, Doina...

Chirurgie prin gaura cheii

Chirurgie prin gaura cheii
Sperietura unor pacienţi că ajung la bisturiul chirurgului s-a mai diminuat odată cu extinderea intervenţiilor minim invazive, a laparoscopiei cu incizii mici. Interviu cu profesor doctor Nicolae Iordache, de...

Serviciul lui Orban, băncile și procesele împotriva celor care vor să li se aplice Legea Dării în Plată

Serviciul lui Orban, băncile și procesele împotriva celor care vor să li se aplice Legea Dării în Plată
Galerie Foto De la un job part time la o companie de construcții, liderul PNL, Ludovic Orban, care, astăzi, speră să devină premierul Guvenului României, a trecut la consultanță pentru una dintre societățile de avocatură...

Ana-Maria Negrilă, regina SF-ului românesc

Ana-Maria Negrilă, regina SF-ului românesc
Galerie Foto Ana-Maria Negrilă este una dintre puținele scriitoare de SF din România și câștigătoare a numeroase premii. A publicat cinci volume de proză, dintre care, cel mai cunoscut este romanul Împăratul ghețurilor...

Ministeriabilul „Grindă”, „nășit” în afaceri de controversatul Gigi Kent

Ministeriabilul „Grindă”, „nășit” în afaceri de controversatul Gigi Kent
Deputatul Ion Ștefan, care vânează funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și care a primit aviz negativ în comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului, și-a început cariera de afaceri lucrând...

Românca aflată la conducerea baschetului mondial

Românca aflată la conducerea baschetului mondial
Galerie Foto Carmen Tocală a fost desemnată membru în Boardul Central al Federaţiei Internaţionale de Baschet. Asta după ce, în luna iunie, Carmen Tocală a devenit prima femeie aleasă în funcţia de vicepreşedinte al...

Dosarul „Mită la SRI”: ucis de Kovesi, îngropat de judecători

Dosarul „Mită la SRI”: ucis de Kovesi, îngropat de judecători
Galerie Foto Faptele sesizate de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, care, în 2015, le-a povestit procurorilor DNA cum a plătit, cu sacoșa, o jumătate de milion de euro pentru finanțarea partidului lui Gabriel Oprea, chiar în...

O româncă vrea să dea lovitura în State cu povestea vieții ei

O româncă vrea să dea lovitura în State cu povestea vieții ei
Galerie Foto La numai 22 de ani, tânăra actriță Maria Müller are propria companie de teatru la New York, cu care speră să ajungă pe Broadway. Românca a apărut deja într-o peliculă proiectată la Festivalul de la Cannes,...

Avocatul Poporului contestă legea după care se organizează alegerile prezidențiale

Avocatul Poporului contestă legea după care se organizează alegerile prezidențiale
Galerie Foto Trei articole din Legea privind alegerea președintelui României, dar și un articol din Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților riscă să fie lovite de neconstituționalitate, întrucât conțin...

De ce au vârstnicii ameţeli şi paşi nesiguri

De ce au vârstnicii ameţeli şi paşi nesiguri
Cei peste care s-au aşezat mulţi ani au paşii grei şi nesiguri, se vaită de ameţeli, au nevoie de braţul unei alte persoane pentru a le face mai sigur mersul. Dar şi cei mai tineri trec, uneori, prin...

Tupeu. Cum își apără Kovesi secția antijudecători din DNA

Tupeu. Cum își apără Kovesi secția antijudecători din DNA
Galerie Foto Sistemul vrea desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Mecanismele europene GRECO și MCV, alimentate de funcționărimea de la București și de ONG-urile prosistem, cer înlăturarea...
Serviciul de email marketing furnizat de