Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La jumătatea lunii octombrie, premierul Petre Roman anunţa şi veşti bune, după ce speriase clasa politică şi opinia publică prin raportul de o sută de zile al Guvernului. Învăluită în mister câtva timp, informaţia a fost devoalată de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale.
De peste un deceniu în care ieşise din circuitul financiar al lumii, datorită ambiţiei lui Nicolae Ceauşescu de a scoate ţara de pe lista datornicilor, România primea asigurări că normalizase relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). Din 1988, colaborarea cu cele două instituţii în care România era membră fusese formală. În 1990, banii necesari depăşirii perioadei de tranziţie urmau să vină de peste Ocean însă.
Din declaraţiile guvernatorului pentru presa românească aflăm şi date despre expertiza bancherilor străini asupra României primului an de democraţie. "Concluziile lor sunt dureroase, dar deosebit de realiste şi de aceea trebuie să ţinem seama de ele cu toată seriozitatea", spunea Mugur Isărescu ziarului Adevărul, la 21 octombrie 1990. "Principala concluzie este că economia românească se află într-un blocaj aproape general, dar situaţia nu este disperată, întrucât ţara noastră are o serie de atuuri pe care alte state est-europene nu le au. Pe primul loc FMI situează agricultura, al cărei potenţial este dintre cele mai puternice din Europa de răsărit.
Un alt atu îl constituie sectorul serviciilor, care, datorită slabei sale dezvoltări, poate absorbi forţa de muncă ce va deveni disponibilă în perioada de tranziţie. De asemenea, România are importante capacităţi de producţie. (...) Pentru asemenea capacităţi, ca şi pentru altele noi, ţara noastră dispune de o forţă de muncă relativ calificată şi ieftină - ceea ce constituie, de asemenea, un atu important." Cum au ţinut cont guvernele post-decembriste de recomandările bancherilor lumii, vedem şi din starea de azi a agriculturii..
