x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Romania, un stat cu 9 servicii secrete

0
14 Ian 2005 - 00:00

Mirarea Pacepa


EDITORIAL - DORIN TUDORAN

Printre atatea uriase mirari ale lui ianuarie 1990, cea provocata de faptul ca urma sa realizez tocmai eu primul interviu pe care il dadea Ioan Mihai Pacepa dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost, poate, cea mai socanta. Ma revedeam in acel avion al companiei Austria Airlines in care paraseam Romania in ziua de 24 iulie 1985, dupa ani de hartuiala si o greva a foamei de 40 de zile, si acea imagine a unei familii imputinate de frica si incertitudini nu se potrivea deloc cu imaginea unor Ioan Mihai Pacepa si Dorin Tudoran petrecand o jumatate de zi impreuna pentru a discuta si imprima un interviu.

In cei patru ani si jumatate pe care ii traisem deja in America avusesem sansa sa aflu de la oameni demni de toata increderea nu doar in ce constasera eforturile domnului Pacepa de a trezi la realitate autoritatile americane in legatura cu Ceausescu si regimul sau criminal, dar si despre furcile caudine prin care continua sa treaca ciclic fostul sef al Directiei de Informatii Externe a Securitatii. Totusi, vietile noastre fusesera prea diferite pentru ca Dorin Tudoran sa nu aiba mai mult decat o strangere de inima impartind cu Ioan Mihai Pacepa o jumatate de zi de discutii.

Dupa politicoasele, protocolarele formule de introducere, m-am trezit - ca de atatea ori in viata - facand "ce nu se face": i-am marturisit domnului Pacepa starea mea de disconfort. S-a uitat la mine mai mult pe sub ochelari decat prin lentila lor, a zambit cu o tristete discreta si mi-a spus: "Va inteleg. E normal. Din pacate, nu avem timp acum sa discutam motivele reactiei dumneavoastra. Haideti sa incercam sa realizam acest interviu. Daca reusin, bine. Daca nu - renuntam. Daca reusim, avem sanse sa discutam si alte lucruri, altadata si pe indelete". Am reusit. Sunt si astazi bucuros ca am trecut peste un prag al retinerilor ce imi parea initial mai inalt si mai strasnic ca Zidul chinezesc.

La 15 ani dupa inregistrarea si difuzarea acelei discutii, iata ca Jurnalul National este interesat sa publice astazi cea mai buna parte a interviului si sa retipareasca un text al domnului Pacepa publicat in 1996, simultan in ziarul Ziua si in saptamanalul newyorkez de limba romana Lumea libera. La sase ani dupa discutia noastra, domnul Pacepa incerca sa atraga atentia inca si inca o data ca demantelarea Securitatii nu prea incepuse.

Cand mi-a impartasit gandul de a oferi Jurnalului National spre publicare si republicare paginile de astazi, l-am intrebat de ce o face. Mi-a raspuns succint, asa cum ii este obiceiul: "Paginile acestea sunt inca de stringenta actualitate, deoarece telefoanele continua sa fie interceptate ilegal in Bucuresti si Romania continua sa fie singura tara din Europa care are noua servicii secrete - toate pline ochi cu fosti securisti".

Cu putin timp in urma, doamna Zoe Petre, fost consilier principal al fostului presedinte Emil Constantinescu, scria in Ziua ca telefonul domniei sale continua sa fie ascultat. Cand informatia despre o astfel de practica abominabila vine de la un fost sef de servicii secrete, cu prostul obicei de a se tine la curent cu ce se intampla in Romania, si de la un fost consilier prezidential, teama imi este ca informatia cu pricina este adevarata. In timpul mandatului prezidential al domnului Constantinescu s-a facut reanalizarea dosarului de condamnare a domnului Pacepa si s-a dat decizia pentru care a mai fost nevoie de ani buni spre a fi pusa in aplicare.

Daca nu ma inseala memoria, la sfarsitul mandatului sau, domnul Emil Constantinescu avea sa spuna, parca, ceva de felul: "M-a invins Securitatea" sau "M-au invins structurile…". Nu cred ca toate neimplinirile administratiei Constantinescu pot fi explicate prin forta detinuta inca de membrii nu tocmai fostelor servicii secrete, dar nu poate fi nici o indoiala ca asemena "cartite" - mancand un cozonac bun in toate formatiunile politice romanesti - s-au simtit pentru singura oara amenintate serios in acei ani si au reactionat cu o duritate si solidaritate de care nu au avut nevoie in celelalte administratii postdecembriste. Domnul Pacepa are dreptate, din nefericire, unele pagini sunt inca de mare actualitate pentru ca o pagina a istoriei romanesti sa poata fi, in sfarsit, intoarsa. Din motive de spatiu tipografic, am inteles decizia domnului Pacepa de a publica doar o parte a discutiei noastre. Din ce a ramas pe dinafara, cea mai buna parte este compusa din intrebari ale mele. Mai importante sunt raspunsurile la ele, si ele exista aproape in totalitate in textul incredintat spre publicare Jurnalului National. La randu-mi, i-am cerut domnului Pacepa sa fie de acord sa reproduc in aceasta prezentare una dintre intrebarile mele si raspunsul la ea, ce nu si-au gasit loc in textul oferit Jurnalului National de domnul Pacepa. Le reproduc mai jos, cu speranta ca ele pot oferi imaginea valtorilor prin care au trecut oameni ca domnul Pacepa, dupa ce au hotarat sa rupa cu un regim criminal.

" - Din cate stiu, ati luat atitudine publica numai in 1985. Ce s-a intamplat pana atunci?

- Dupa ce am obtinut azilul politic in Statele Unie, am facut tot ce am putut ca sa prezint autoritatilor americane adevarata fata a lui Ceausescu. Din pacate insa, presedintele american Jimmy Carter, care a fost gazda lui Ceausescu numai cu trei luni inainte de a-mi acorda azilul politic, a fost un om mult prea onest ca sa poata crede ca presedintele Romaniei nu putea dormi noaptea daca nu mintise pe cineva in timpul zilei. De fapt, presedintele Carter nu a crezut o singura vorba din tot ce am raportat autoritatilor americane despre Ceausescu."

In decembrie 1989, dubiile ce mai ramasesera in legatura cu acuratetea informatiilor oferite de domnul Pacepa autoritatilor americane aveau sa dispara cu totul. A fost, de altfel, si motivul pentru care in acea perioada domnul Ioan Mihai Pacepa a fost redescoperit de multi Toma Necredinciosul, iar fostul sef al Directiei de Informatii Externe a Securitatii a fost solicitat intens sa analizeze mostenirea post-Ceausescu si caracterul deciziilor, ori lipsa unor decizii a noilor guvernanti de la Bucuresti.

In Romania, dl Ioan Mihai Pacepa continua sa fie crezut de unii si necrezut de altii. Declaratele motive ale desprinderii sale de un sistem abominabil sunt considerate sincere de unii si nesincere de altii. Contributia sa la prabusirea lui Ceausescu si a sistemului sau este recunoscuta de unii si negata de altii. Pentru unii, este un om care a dovedit ca se poate rupe cu un sistem criminal, chiar cand ai ajuns intr-o functie ametitoare, pentru altii ramane un tradator.

Lucrurile vor sta astfel pentru foarte multa vreme si numai arhivele timpului - a caror deschidere nu o poate pripi nimeni - vor aduce raspunsuri pe care multi le mai asteapta cel putin la unele din mirarile lor.

Dl Ioan Mihai Pacepa are astazi o experienta de viata mult prea intinsa spre a nu accepta o asemenea realitate. Ce pare ca nu accepta este doar sa i se refuze dreptul de a-si apara adevarul. Ca adevarul sau se va suprapune intr-o buna zi cu ceea ce vom considera cei mai multi dintre noi ca este adevarul-adevarat este o decizie a timpului si a felului in care suntem capabili sa scriem si sa ne asumam istoria.

Romania, un stat cu 9 servicii secrete

INVITATIE LA REFLECTIE - Primul interviu pentru ascultatorii din tara, al generalului Pacepa, difuzat in 1990 de "Vocea Americii"
In 1990, cand abia ne dezmeticeam dupa Revolutie, postul de radio Vocea Americii difuza un interviu-bomba. Generalul de Securitate Pacepa, defector al Estului, le vorbea pentru prima oara ascultatorilor din Romania, avertizandu-i ca inamicul lor ramane Securitatea. Va prezentam acest interviu, realizat atunci de un disident roman care a ales si el exilul in SUA, scriitorul Dorin Tudoran. Peste ani, Tudoran a devenit editorialist al Jurnalului National.
MARINA CONSTANTINOIU

PERSONAJUL. Ion Mihai Pacepa. Pentru unii erou, pentru al]ii tr`d`tor
Ion Mihai Pacepa, cel mai cunoscut spion al Estului, care a dezertat din randurile Securitatii ceausiste, obtinand azil politic si protectie din partea Guvernului SUA, ne-a pus la dispozitie poate unul dintre cele mai importante interviuri ale sale. Este mesajul pe care l-a transmis, la 29 ianuarie 1990, ascultatorilor din Romania, carora le explica in amanunt modul de functionare a Securitatii. N-ar fi rau sa aflam cate dintre afirmatiile sale continua sa corespunda realitatii de azi. Cert este ca romanii nu au scapat de obsesia interceptarii convorbirilor si, spre deosebire de alte popoare, ei cred ca mai degraba televizorul ii urmareste pe ei, si nu invers.

Dorin Tudoran: Acesta este primul interviu pe care-l dati ascultatorilor din Romania dupa colapsul comunismului. De aceea as vrea ca, inainte de toate, sa le spuneti cateva cuvinte despre dumneavoastra.
Ion Mihai Pacepa: M-am nascut in 1928 in Bucuresti, unde am absolvit Liceul Marele Voievod Mihai. In 1952 am devenit inginer chimist si am fost repartizat la Ministerul de Interne, ca sublocotenent-inginer. Dupa aproape patru ani in Directia a II-a (Contrasabotaj) a Securitatii, am fost transferat la Directia Generala de Informatii Externe (DGIE), care, dupa o perioada de pregatire in centrala, m-a trimis rezident in Republica Federala Germania. In 1959 am fost numit seful Serviciului de informatii tehnico-stiintifice (TS), iar in 1962 am devenit sef adjunct al DGIE pentru activitati TS. 10 ani mai tarziu, Ceausescu mi-a adaugat functiile publice de consilier al sau si secretar de stat la Ministerul de Interne.

In toti acesti ani m-am ocupat aproape exclusiv de spionajul TS, fiind insarcinat de Ceausescu cu crearea industriei nucleare romanesti, a industriei aeronautice si a unei puternice industrii militare pentru export. Dupa februarie 1972, cand Ceausescu a initiat actiunea "Orizonturi", am fost implicat activ in aceasta operatie de dezinformare a Occidentului. Nu am facut ruptura cu comunismul din cauza ca as fi fost in pericol sa-mi pierd serviciul in Romania sau pentru ca as fi furat bani, cum a insinuat Securitatea. Dimpotriva, in iulie 1978, am fost informat de Ceausescu ca la 23 august ma va face general-colonel, Erou al Muncii Socialiste si sef al palatului prezidential, o noua functie care urma sa concentreze intr-o singura mana DGIE, directia de securitate si garda a presedintelui si ceremonialul de stat.

M-am hotarat sa rup cu Ceausescu in 1972, cand, ajungand la varful piramidei sale, i-am vazut murdaria morala. Am facut tot ce mi-a stat in puteri ca sa plec din Romania impreuna cu fiica mea, Dana, dar Ceausescu mi-a blocat toate incercarile. Evident, stiam prea multe secrete. Din acest motiv am amanat ruptura cu Ceausescu pana in 1978, cand fiica mea a absolvit Institutul de Arte Grafice Nicolae Grigorescu, a fost repartizata in productie si s-a logodit. Cu alte cuvinte, pana cand a devenit independenta.

Am decis sa cer azil politic in loc sa demisionez si sa devin disident, deoarece eram convins ca din Statele Unite voi putea sa fac mult mai mult pentru tara decat dintr-o inchisoare din Romania.

Intr-o fotografie publicata in 1989 de revista americana Time, cartea dumneavoastra, "Orizonturi Rosii", era pe masa de lucru a presedintelui Bush. Cum a ajuns acolo?
I-a fost data de congresmanul Frank Wolf, care anterior prezentase Congresului manuscrisul cartii si ii inmanase primul ei exemplar presedintelui Reagan.

In ultimele zile, presa si televiziunea americana s-au ocupat pe larg de fiica si de ginerele dumneavoastra, care au fost adusi in SUA de congresmanul Frank Wolf la numai cateva zile de la executarea lui Ceausescu. Care a fost situatia lor in Romania dupa plecarea dumneavoastra?
Dupa ce am obtinut azil politic in SUA, fiica mea si sotul ei au fost tinuti intr-o forma de arest indirect pana la plecarea lor din Romania. Li s-a permis sa mearga la serviciu, dar au avut paza permanenta acasa si la birou, cat si escorta deschisa, formata din 16 ofiteri de Securitate, in toate deplasarile pe care le-au facut in toti acesti ani. Persoanele care au incercat sa ia legatura cu ei au fost interogate si avertizate. Fata si ginerele meu au fost terorizati moral si interogati saptamanal de Securitate. In dimineata de 22 decembrie 1989, ambii au fost arestati impreuna cu alti disidenti politici, dar au fost eliberati cand Radio Bucuresti a anuntat fuga lui Ceausescu. Cateva zile mai tarziu, ambasada americana din Bucuresti a obtinut aprobarea autoritatilor romane pentru emigrarea lor in Statele Unite, unde au cerut sa plece din 1985.

Care este situatia dumneavoastra juridica in Romania?
In 1978 am primit doua condamnari la moarte in contumacie intr-un proces care a durat doua ore. Fiica mea a fost obligata sa plateasca cheltuielile de judecata, evident dupa metoda chinezeasca, metoda care obliga familiile celor condamnati la moarte pentru motive politice sa plateasca pretul cartusului cu care au fost executati. Pana acum, nici eu si nici autoritatile americane nu am fost informati ca sentintele mele de condamnare la moarte au fost anulate, desi, la 26 decembrie, ziarul Adevarul a inceput sa serializeze "Orizonturi Rosii", mentionand ca aceasta carte a jucat un rol necontestat in prezentarea, in toata odiozitatea ei, a fetei adevarate a lui Nicolae Ceausescu.

Stiu ca ati urmarit cu atentie evenimentele din decembrie 1989. Care au fost sentimentele dumneavoastra in acele zile?
Au fost putini oameni mai fericiti decat mine cand am auzit ca cei doi Ceausesti au fost impuscati, desi as fi fost si mai fericit daca i-as fi vazut judecati public. Am fost adanc miscat vazand ca presa, radioul si Televiziunea Romana au inceput sa se exprime liber pentru prima data in mai bine de 40 de ani si ca populatia a inceput o noua viata, neterorizata de Securitate. M-am bucurat din inima cand am auzit ca Romania se va indrepta catre o economie de piata. Si, bineinteles, am fost fericit cand am auzit ca tara mea natala va avea, in sfarsit, alegeri libere.

Stirile primite din Romania sunt, din pacate, putin incurajatoare. Care este parerea dumneavoastra despre viitorul tarii?
Sunt convins ca nimeni nu poate schimba tara peste noapte. Sunt, de asemenea, convins ca romanii doresc schimbari adevarate, care sa transforme Romania dintr-o tara condusa de dictatori intr-o tara condusa de lege. O tara in care nimeni sa nu mai poata spune: "Eu am facut Constitutia, eu o voi reface".

PREA ONEST. Fostul presedinte american Jimmy Carter a fost, in opinia generalului roman, un om prea cinstit ca sa poata crede toate grozaviile Securitatii din Romania, pe care le-a raportat Pacepa americanilor

Care este, dupa parerea dumneavoastra, primul element care trebuie schimbat?
SECURITATEA. Ea este prima institutie care trebuie ingropata o data cu dictatorul. Securitatea l-a mentinut pe Ceausescu la putere 24 de ani si Securitatea poate crea un alt Ceausescu. Ea a controlat, cu brutalitate comunista, intreaga viata publica si personala a populatiei din Romania. In iulie 1978, cand am facut ruptura cu Ceausescu, rapoartele ministrului de Interne catre el aratau ca Securitatea si Militia aveau o retea informativa evaluata la aproape trei milioane de informatori si colaboratori. Aceasta cifra a fost exagerata, cum au fost de altfel toate cifrele raportate in timpul lui Ceausescu. Fapt este insa ca fiecare ofiter operativ de Securitate trebuia sa aiba cel putin 50 de informatori din randul nemembrilor de partid si un numar similar de colaboratori din randul membrilor de partid si ca media stabilita pentru ofiterii de Militie a fost mult mai mare. Sarcina acestor retele, organizate pe ministere, fabrici, unitati militare, scoli, universitati, strazi, blocuri de locuinte, comune si gospodarii agricole colective, a fost sa raporteze persoanele nemultumite de Ceausescu si de regimul sau.

La acesti informatori s-au adaugat centrele de interceptare electronica ale Securitatii, care inregistrau simultan pe banda magnetica zeci de mii de telefoane si microfoane. Un plan cincinal ultrasecret aprobat de Ceausescu in 1978 prevedea ca Securitatea sa-si mareasca substantial capacitatea de interceptare electronica.

Securitatea lui Ceausescu avea, de asemenea, centre de cenzura a corespondentei in masura sa controleze toata corespondenta externa si o parte substantiala a corespondentei postale interne a Romaniei. Ea poseda mostre de scris pentru o buna parte din populatia activa a tarii si avea evidenta totala a masinilor de scris proprietate de stat si particulara.

Pe scurt, in 1978, Securitatea lui Ceausescu cenzura intreaga viata politica, sociala, militara si personala din Romania si avea alocate fonduri pentru a-si extinde substantial capacitatea de supraveghere tehnico-informativa. Persoanele identificate cu manifestari de nemultumire sau ca autori de scrisori anonime, de pamflete ori manifeste ce criticau guvernarea lui Ceausescu erau arestate pentru motive de drept comun inscenate de Securitate, internate in institutii psihiatrice, "demascate" in sedinte publice ori recrutate ca informatori.

In decembrie 1989, la numai doua zile dupa executarea lui Ceausescu, Frontul Salvarii Nationale a anuntat public ca Securitatea va fi desfiintata si membrii ei judecati pentru genocid. Sper ca aceasta promisiune solemna va fi respectata.

Conform informatiilor obtinute din Romania de presa occidentala, multi dintre ofiterii de Securitate care au fost arestati in decembrie 1989 par sa fie acum liberi. In acelasi timp, unii reprezentanti ai Guvernului roman au inceput sa sugereze ca Securitatea trebuie sa fie mentinuta sub motivul ca fiecare tara, occidentala sau rasariteana, trebuie sa aiba servicii secrete care sa o apere impotriva spionajului strain. Care este parerea dumneavoastra?
Am cunoscut Securitatea in cele mai mici detalii si ma simt obligat sa informez ca doar 10 procente din efectivele sale, respectiv Directia a III-a de Contraspionaj si unitatile ei teritoriale, au desfasurat activitate impotriva serviciilor de spionaj straine. Celelalte directii ale Securitatii, totalizand 90% din personalul ei, au avut sarcina exclusiva de a spiona populatia tarii, de a depista cetatenii nemultumiti de regimul Ceausescu si de a apara tiranul impotriva oricaror incercari de a-l rasturna de la putere. Directia I (Contrainformatii Interne), de exemplu, a supravegheat informativ disidentii politici, membrii fostelor partide politice, fostii "exploatatori" si chiaburi, cultele religioase, casele de cult si minoritatile nationale. Existenta acestei directii a fost o violare grosolana a Constitutiei lui Ceausescu, care, la articolul 17, stipuleaza: "Cetatenii Republicii Socialiste Romane, indiferent de origine etnica, rasa, sex ori religie, trebuie sa aiba drepturi egale". Acum, Frontul Salvarii Nationale a legalizat partidele de opozitie si dreptul la disidenta politica si a declarat intentia ferma de a conduce Romania in conformitate cu prevederile Constitutiei. In aceste noi conditii politice, Directia I trebuie declarata ilegala si desfiintata.

Directia a II-a (Contrasabotaj) a supravegheat informativ persoanele angajate in industrie si agricultura. Ea a fost complementata de Directia a VI-a, care a supravegheat informativ personalul din transporturile feroviare, rutiere, navale si aeriene. Cunosc din sursa directa ca pana in 1978, Directiile a II-a si a VI-a nu au depistat nici o actiune reala de sabotaj indreptata impotriva economiei nationale. Aceasta s-a consemnat repetat in documentele Consiliului de conducere ale Ministerului de Interne din acea perioada, documente ce pot fi usor gasite. Singurul "rezultat" concret al acestor directii a fost arestarea de persoane din diferite sectoare ale economiei care isi manifestau dezacordul cu guvernarea lui Ceausescu.

De ce este nevoie ca un asemenea monstru, cu subunitati in toate inspectoratele judetene de securitate, sa mai existe? Cui o sa le serveasca acum, cand Romania nu mai are un Ceausescu? Cine are nevoie de aceste armate de mii de oameni acum, cand exprimarea politica la locul de munca este libera? Cine are interes sa saboteze o economie muribunda? Occidentul? Din cate cunosc de la surse autorizate, Occidentul este pregatit sa faca serioase eforturi tehnologice si financiare ca sa ajute economia Romaniei. Este populatia tarii interesata sa isi saboteze propria industrie si agricultura? Numai un paranoic ca Ceausescu ar putea crede ca romanii vor sa-si sape groapa singuri. Romanii, mai mult decat oricine altii, vor sa vada economia tarii prosperand. Pentru ei, asta este o chestiune de viata si de moarte.

Hai sa discutam urmatoarea directie a Securitatii. Directia a IV-a (Contrainformatii Militare) a supravegheat cu informatori si tehnica operativa ofiterii si trupa fortelor armate pentru a depista nemultumiri impotriva lui Ceausescu. Acum Ceausescu a disparut, si armata este de partea poporului. De ce trebuie mentinute miile de ofiteri de contrainformatii militare care lucreaza oficial si ascunsi in sediile Securitatii si in unitati militare? De ce trebuie mentinute nenumaratele centre speciale de interceptare a telefoanelor si microfoanelor instalate de Directia a IV-a in Ministerul Apararii Nationale si in toate unitatile si subunitatile sale, pana la cea mai mica si indepartata? De ce trebuie ca Romania sa cheltuiasca in continuare sume colosale pentru a spiona ofiterii si ostasii armatei noastre? Omul care are in mana lui acest aparat poate oricand deveni un alt Ceausescu. Cine vrea asta?

ALATURI. Pacepa (foto centru, cu ochelari), cand inca lucra pentru regimul lui Ceausescu

Sau de ce trebuie ca Romania sa aiba Directia a V-a?
Cu un efectiv aproape atat de mare precum cel al Uzinelor 23 August, Directia a V-a si unitatile ei subordonate din trupele de Securitate au avut sarcina de a-i pazi pe Ceausescu si pe familia sa impotriva populatiei. Ceausescu a fost executat pentru genocid si tara spera ca in viitor Romania va fi condusa de oameni politici stimati, nu urati de popor. Nici o minte sanatoasa nu va putea accepta ca aceasta directie sa fie mentinuta.

Directia a VII-a, insarcinata cu filaj si investigatii impotriva populatiei, a fost o alta armata organizata pe judete, orase, cartiere si strazi. Aceasta directie a creat si manipulat sute de mii de "surse" a caror sarcina a fost sa semnaleze persoanele nemultumite cu Ceausescu si guvernarea sa. Fata mea, de exemplu, a fost permanent escortata de 16 ofiteri de filaj pe o durata de aproape 10 ani. Aceasta inseamna 5.560 de oameni pe an, respectiv 55.000 oameni pe durata celor 10 ani. Si fiica mea a fost doar unul dintre nenumaratele "cazuri" supravegheate de Directia a VII-a. Nici o tara democratica din lume nu isi poate permite asemenea enormitati. De ce trebuie Romania sa faca exceptie? Impotriva cui o sa fie dirijata aceasta organizatie daca va fi mentinuta? Evident ca impotriva populatiei, ca si pana acum, pentru ca investigatiile si filajul impotriva diplomatilor si vizitatorilor straini sunt facute de serviciile de filaj si investigatii ale Directiei a III-a.

Directia a VIII-a (Cercetari Penale) a fost insarcinata cu perchezitii secrete si deschise, arestari secrete si oficiale, inscenari de procese, supravegherea detinutilor din penitenciare, avertizari publice a celor stabiliti cu manifestari "dusmanoase" sau de nemultumire fata de Ceausescu si guvernarea sa. Aceasta directie a fost creata pe baza decretului semnat de Lenin in august 1922, care a dat politiei politice de tip comunist atat dreptul de a investiga, cat si cel de a organiza procese. In toate tarile democrate, functia de cercetare penala este indeplinita de cea de-a treia putere in stat: justitia. Numai asa se pot asigura obiectivitate si legalitate. Desfiintarea acestei directii trebuie vazuta ca o necesitate juridica de prim-ordin.

DOCUMENT. Fostul presedinte american Bush, cu "Orizonturi rosii" pe masa de lucru

Directia a IX-a (Cenzura Corespondentei) a fost cea care a controlat in secret posta interna si externa a Romaniei. Functiile ei au contravenit flagrant Constitutiei, care, la articolul 33, stipuleaza: "Secretul corespondentei si al convorbirilor telefonice este garantat". Din acest motiv, nici chiar Ceausescu nu a avut curajul sa legalizeze Directia a IX-a. Generalul Nicolae Bucur, seful ei, a trait cu cosmarul ca este seful unei unitati ilegale, deoarece ea functiona fara un decret, chiar ultrasecret, care sa-i stabileasca existenta. In sfarsit, Directia Generala de Tehnica Operativa (DGTO), care este cea mai mare unitate a Securitatii. Aceasta a fost insarcinata cu interceptarea convorbirilor telefonice si a comunicarilor prin telex, precum si cu instalarile secrete de microfoane in institutiile de stat si cooperatiste, in unitati militare, universitati, licee, hoteluri pentru romani si straini, restaurante, biserici si locuinte personale. Ceausescu si Elena au folosit din plin aceasta organizatie pentru a spiona populatia, de la membrii Comitetului Politic Executiv pana la copii de scoala. Nici chiar rudele cele mai apropiate ale tiranului nu au fost exceptate. Existenta DGTO a fost si ea in flagranta contradictie cu prevederile Constitutiei care garanteaza nu numai secretul convorbirilor telefonice, dar si inviolabilitatea domiciliului. Din acest motiv, nici chiar Ceausescu, care a tratat Romania ca proprietate personala, nu a avut curajul sa-i legalizeze existenta. Cu toate presiunile facute in decursul anilor de generalul Ovidiu Diaconescu, seful DGTO, de Ion Stanescu, Teodor Coman, Tudor Postelnicu si alti ministri de Interne, Ceausescu a refuzat sa semneze orice fel de decret care sa legalizeze interceptarea telefoanelor si instalarea de microfoane in cladiri de stat, cooperatiste, in case de cult si locuinte particulare de catre Securitate.

O alta sarcina ultrasecreta a DGTO a fost fotografierea secreta a documentelor aduse cu ei de oamenii de afaceri occidentali care viziteaza Romania. Stiu din surse directe ca aceasta a avut o contributie substantiala la scaderea interesului firmelor occidentale de a investi in Romania. Astazi, Romania are interes, mai mult decat oricand in istorie, sa atraga oameni de afaceri occidentali, nu sa-i antagonizeze. Desfiintarea publica, reala si controlabila a DGTO si a functiilor sale va fi, dupa parerea mea, cea mai buna dovada data populatiei tarii, oamenilor de afaceri occidentali si opiniei publice internationale ca Romania este pe cale sa devina o tara normala, in care oamenii pot sa rasufle, sa gandeasca si sa se exprime fara teama ca a doua zi vor fi anchetati, arestati sau internati in aziluri de nebuni. O tara in care vizitatorii straini se vor simti respectati si in siguranta, o tara in care companiile occidentale vor fi tentate sa-si investeasca banii si tehnologiile.

Cu ce trebuie, dupa parerea dumneavoastra, inceputa dezmembrarea Securitatii?
Cu partea ei cea mai odioasa: centrele de ascultare a microfoanelor si de interceptare a telefoanelor. L-am cunoscut personal pe presedintele FSN, domnul Ion Iliescu, si am stiut din sursa directa ca din 1972 a avut microfoane ascunse in biroul si in locuinta sa si ca totul, inclusiv cele mai intime momente ale vietii sale publice si personale, a fost inregistrat pe banda magnetica. Din aceste motive, astept sa vad ca odioasele complexuri, ultrasecrete, ale Securitatii pentru interceptarea telefoanelor si telexelor de langa Circul de Stat, cele de interceptare a corespondentei de langa Gara de Nord, cele de inregistrare a microfoanelor de pe fosta Strada Regala sa fie deschise pentru public, exact ca si palatele lui Ceausescu.

Sugerez domnului Iliescu sa transforme aceste odioase centre in muzee ale libertatii. Muzee ca Dachau si Auschwitz, care au fost create ca sa dea lumii garantia ca trecutul nu se va mai repeta. Aceste centre au spionat viata personala a populatiei Romaniei mai mult decat toate celelalte compartimente ale Securitatii impreuna. Aceste centre, impreuna cu echivalentele lor judetene raspandite pe toata intinderea tarii, au fost forta majora care a permis lui Ceausescu sa se mentina la putere 24 de ani, impotriva mizeriei morale si materiale pe care a creat-o in Romania si a urii crescande a maselor impotriva sa. Aceste centre au facut ca Romania sa devina, potrivit statisticilor ONU, tara cu cele mai multe sinucideri la suta de mii de locuitori din lume. Aceste centre simbolizeaza tirania si nu isi mai gasesc justificare astazi.

Securitatea ungara a fost recent depistata ca desfasoara aceeasi activitate impotriva opozitiei politice maghiare ca si in timpul dictaturii lui Kadar. Este, dupa parerea dumneavoastra, posibil ca Securitatea romana sa mearga pe acelasi drum?
Politiile politice comuniste au fost create pentru a spiona populatia tarii si a dezmembra orice opozitie impotriva dictatorului. Acesta este singurul lucru pe care au stiut sa-l faca. Romania nu mai este condusa de un dictator, si Securitatea trebuie abolita. Numai desfiintarea ei, asa cum a hotarat Frontul Salvarii Nationale in decembrie anul trecut, poate da garantia ca Romania nu se va mai intoarce la tiranie.

.

.

Citeşte mai multe despre:   special,   domnului,   romania,   tara,   mihai,   stat,   securitate,   domnul,   oameni,   politice,   securităţii,   securitatea,   decembrie,   direcţia,   viata,   ceausescu,   ţării,   interne,   impotriva,   servicii,   pacepa,   secrete,   centre

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cum să devii „liderul haitei”

Cum să devii „liderul haitei”
Tudor Tim Ionescu – coach, speaker și consultant – ne propune ceva inedit pentru a avea succes în afaceri, dar şi în viaţa de zi cu zi. A extras şapte strategii învăţate din dresaj şi le-a sintetizat...

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor
Apariţia endoscopiei în articulaţii, acea artroscopie, a salvat meniscul agresat din genunchi, nu se mai scoate tot meniscul, se poate repara, se coase şi continuă să-şi îndeplinească misiunea de amortizor....

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis
Galerie Foto La nici două săptămâni de la consumarea alegerilor prezidențiale, președintele reales al României, Klaus Iohannis, a scos-o la pensie pe procuroarea care a închis, cu clasare, dosarul în care este implicat lider...

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale
Galerie Foto Moartea fulgerătoare a cunoscutului avocat Ernest Andrei Moldoveanu a îndurerat întreaga breaslă juridică și nu numai, după ce o carieră de 47 de ani în instanțele de judecată a fost spulberată într-o fracț...

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”
Dinţii strâmbi, înghesuiţi sau, dimpotrivă, foarte distanţaţi se numără printre problemele stomatologice cel mai frecvent întâlnite nu doar în rândul copiilor, ci şi în cel al adulţilor. Jena de a purta...

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs
Galerie Foto Adina Florea, procurorul care a fost blocat de Klaus Iohannis să acceadă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a cărei numire în funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea...

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile
Galerie Foto În fix a treizecea zi prevăzută de lege, prim-ministrul Ludovic Orban și-a publicat declarația de avere și declarația de interese pe site-ul Guvernului României. Din primul document rezultă că în ultimul an...

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu
Galerie Foto Dacă în 2017 PNL și USR îmbrățișau cu toată convingerea proiectul de lege cu privire la instituirea recursului compensatoriu, astăzi Guvernul Orban era cât pe ce să-și asume răspunderea pentru abrogarea...

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021
Înalta Curte de Casație și Justiție lovește din nou. Recursul instanței supreme împotriva unei hotărâri de anul trecut, emisă de Curtea de Apel București, într-un dosar plecat de la o sesizare a fostului...

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele
A fost o vreme în care s-a făcut un exces de diagnostice în suferinţele digestive, lumea vorbea des de dischinezie biliară, de colite, de gastrite. Apariţia examenului endoscopic a adus lumină în acest capitol. P...

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție
Galerie Foto Cele mai importante instanţe din România au răspuns inițiativei ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la întrebarea acestuia dacă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ar trebui să fie...

Elena Udrea, război în „paradisul termal”

Elena Udrea, război în „paradisul termal”
Galerie Foto Înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, Elena Udrea a notificat administratorul judiciar al stațiunii termale Băi Boghiș, aflată în insolvență, să o radieze din tabelul creditorilor pe...

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit
Completul de 5 judecători de la ÎCCJ nou învestit, după ce Curtea Constituțională a decis că precedentul complet care a condamnat-o la 4 ani de închisoare cu executare a fost constituit ilegal, a menținut,...

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul
Galerie Foto Scorul uriaș cu care Klaus Iohannis a câștigat, duminică, al doilea mandat de președinte al României este rezultatul unei campanii agresive îndreptate împotriva PSD, încă din 2015, când a preluat, pentru...

Cea mai puternică firmă de stat a primit ordin să intre în faliment

Cea mai puternică firmă de stat a primit ordin să intre în faliment
Galerie Foto După ieşirea din insolvenţa în care a fost împinsă din cauza contractelor păguboase încheiate cu “băieţii deştepţi”, compania Hidroelectrica a devenit rapid una dintre cele mai performante companii din...
Serviciul de email marketing furnizat de