Românul curtat de giganţii mondiali ai petrolului

Prof. univ. dr Constantin Cranganu este cautat de firme ca Exxon, British Petroleum, Chevron sau Amoco Corporation. Motivul? O descoperire revolutionara realizata de roman in domeniul energiei. Este vorba despre o metoda de extragere a gazului metan din acumularile marine si continentale de hidrati de metan.

Drepturile de autor ale inventiei sunt detinute in proportie de 35% de profesorul Cranganu, restul de 65% revenindu-i Institutului de Geostiinte pentru Explorare si Dezvoltare din cadrul Universitatii Oklahoma, unde romanul nostru a condus, in calitate de direct adjunct, programele de cercetare. Utilizarea pe scara larga a brevetului sau ar putea da peste cap toate pronosticurile in ce priveste evolutia economiei mondiale si chiar ar putea diminua crizele ce se succed val dupa val de cativa ani incoace.

Realizarea sa, patentata si folosita deja de putin timp de Guvernul American, reprezinta un procedeu de extragere a gazelor naturale din feratii gazosi. Combustibilul vizat se afla din plin in acumularile marine si continentale de hidrati de metan. S-ar parea ca si in Romania exista asa ceva. Conform spuselor sale, cu ajutorul acestei metode de extragere, necesarul de combustibil al SUA ar putea fi asigurat pe o durata de 200 de ani. La intrebarile reporterului, daca va deveni in scurt timp miliardar in dolari, Cranganu a raspuns: "Milionar sunt deja, miliardar?, in functie de evolutia pietei energetice, a combustibililor". Profesorul ar putea deveni rapid cel mai bogat roman si chiar unul dintre cei mai avuti oameni din lume, avand in vedere noile resurse ce s-ar putea scoate la suprafata datorita cercetarilor sale, avand in vedere faptul ca imense zacaminte de acest tip sunt in curs de descoperire. Mai mult, cerceta­torul roman a avut contributii importante la elaborarea si a altui proiect important, o masura de protectie impotriva poluarii.

Astazi prof. univ. dr Constantin Cranganu este cadru didactic la New York University, mediu academic ce a dat nu mai putin de 12 laureati Nobel, in conditiile in care exista tari mari care daca abia au intrat in posesia unui singur Nobel in 100 de ani. Constantin Cranganu a absolvit in 1971 ca sef de promotie Colegiul National "Gheorghe Rosca Codrea­nu" din Barlad. La scurt timp a fost ad­mis ca student la Institutul de Pe­trol, Gaze si Geologie din Bu­curesti, pe care l-a absolvit in 1976. Intre 1981 si 1993 a ocupat prin concurs diferite grade didactice la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iasi.

Sprijin financiar pentru universitatea ieseana
Inainte de a pleca peste hotare a publicat mai multe lucrari in prestigioase reviste de specialitate din strainatate. In 1992, in urma unui concurs organizat de Academia Romana si Ambasada Americana din Bucuresti, a beneficiat de o bursa Fullbright. 26.000 de candidati s-au inscris la acel concurs, pe care l-a castigat. In SUA a ajuns mai intai la Universitatea din Oklahoma. Colaboreaza cu cercetatori prestigiosi si obtine titlul de doctor cu o premiera pentru statul Oklahoma: hartile de flux termic si radiogenic, folosite si astazi. Pana in anul 2001 a lucrat ca cercetator la Institutul de Geostiinte pentru Exploatare si Dezvoltare din cadrul Universitatii Oklahoma. In anul 2001 a fost angajat prin concurs national la care s-au inscris 63 de candidati ca profesor asistent la Universitatea statului New York, unde in 2003 a fost promovat ca profesor asociat. Ca o incununare a muncii de cercetare depuse, in 2008 devine profesor universitar in Geologie. El a introdus pentru prima data in istoria acestei universitati cursurile de Geostatica, Geologia petrolului si Sisteme Informationale Geografice (GIS). A devenit cunoscut prin numeroasele sale studii publicate in prestigioase reviste de specialitate, fiind invitat sa conferentieze in numeroase alte universitati americane. Insa realizarea care a schimbat estimarile geologilor americani cu privire la resursele proprii ale SUA a fost inventia sa denumita: "Metoda de extragere a gazului metan din acumularile marine si continentale de hidrati de metan". "Metoda este cercetata acum pentru a fi cumparata de Guvernul Canadei, Guvernul Japoniei, marile firme americane Exxon, Chevron sau British Petroleum, de asemenea, si-au aratat interesul, acordandu-mi atentia. Primesc doar 35% din valorificarea patentului, restul, Universitatea din Oklahoma, dar chiar si asa sunt multumit. Si cu acele procente voi face bani frumosi, conturile mele se vor dezvolta exponential. Cu banii sper sa ajut printre altele si universitatea ieseana, studentii in special." Momentan, Cranganu lucreaza si la alte proiecte. "Unul dintre ele este finantat de Ministerul Energiei american, sub indrumarea presedintelui Obama, si se refera la sechestrarea CO2 (bioxidului de carbon) din sondele petroliere si depozitarea lui in conditii de siguranta in rezervoare sigure, unele submarine. Acesta este un proiect important, de mare anvergura. O alta tema este legata si de Romania – «studii de suprapresiune a bazelor sedimentare si de evolutie a sistemelor petrolifere – petrol si gaze in diverse bazine». Majoritatea acestora sunt in SUA, dar lucrez si in bazinul Histria de la Marea Neagra", a spus profesorul. De curand, profesorul a facut o pauza in activitatea sa din SUA si a stat un an in Romania, unde a predat la Facultatea de Geografie si Geologie din Iasi, din cadrul Universitatii "Al.I. Cuza", care i-a acordat in 2010 titlul de Doctor Honoris Causa. "Pentru ca am avut un an sabatic m-am gandit sa fac ceva pentru studentii si universitatea de unde am plecat, dar cu greu voi mai reveni", a spus profesorul, lasand de inteles faptul ca a fost tratat urat de colegii romani, in randul carora a starnit invidia si chiar un sentiment de respingere. In SUA, Cranganu a primit "PSC Research Incentive Award", un premiu de mare prestigiu pentru activitatea sa de cercetare.