Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
LA BUCUREŞTI ● Bush îndeamnă lumea să se lepede de logica Războiului Rece
Un discurs fără informaţii spectaculoase, dar bine construit, rotund, cu o durată de circa 30 de minute şi cu referiri abundente la România, într-o clădire care vrea să demonstreze că Bucureştiul a fost cândva frumos: Palatul CEC. Astfel poate fi rezumat speech-ul preşedintelui american, George W. Bush, rostit ieri-dimineaţă, în preambulul lucrărilor Summit-ului NATO de la Bucureşti.
Un discurs fără informaţii spectaculoase, dar bine construit, rotund, cu o durată de circa 30 de minute şi cu referiri abundente la România, într-o clădire care vrea să demonstreze că Bucureştiul a fost cândva frumos: Palatul CEC. Astfel poate fi rezumat speech-ul preşedintelui american, George W. Bush, rostit ieri-dimineaţă, în preambulul lucrărilor Summit-ului NATO de la Bucureşti.
LA BUCUREŞTI ● Bush îndeamnă lumea să se lepede de logica Războiului Rece
Un discurs fără informaţii spectaculoase, dar bine construit, rotund, cu o durată de circa 30 de minute şi cu referiri abundente la România, într-o clădire care vrea să demonstreze că Bucureştiul a fost cândva frumos: Palatul CEC. Astfel poate fi rezumat speech-ul preşedintelui american, George W. Bush, rostit ieri-dimineaţă, în preambulul lucrărilor Summit-ului NATO de la Bucureşti.
Pornind de la frumoasa amintire a curcubeului pe care l-a văzut pe cer când s-a aflat la Bucureşti pentru a felicita România pentru aderarea la NATO, după Summit-ul de la Praga şi încheind cu referiri la cazul militarului român Aurel Marcu, decedat în Afganistan, în septembrie 2007, într-o misiune de salvare a unor militari americani, preşedintele Bush a atins toate temele pe care Summit-ul Alianţei ar trebui să le abordeze în zilele următoare.
MESAJUL CĂTRE PUTIN. Foarte important în discursul şefului Administraţiei americane a fost mesajul adresat Federaţiei Ruse şi preşedintelui în exerciţiu, Vladimir Putin, probabil viitor premier, anume acela că Rusia nu reprezintă duşmanul NATO, iar scutul antirachetă nu are ca scop apărarea împotriva Rusiei. Demn de remarcat că preşedintele SUA a precizat în discurs faptul că Vladimir Putin "se va alătura acestui summit", informaţie importantă, date fiind speculaţiile care s-au făcut în ultimele zile pe marginea participării sau neparticipării preşedintelui rus la aceste lucrări. Multe ar fi argumentele în favoarea sosirii sale la Bucureşti, cum la fel de multe sunt cele împotrivă, din punctul de vedere al intereselor Federaţiei Ruse. Dar poate cel mai important argument al taberei care susţine inutilitatea prezentării lui Putin la summit este faptul că imediat după încheierea lui, preşedintele Putin îl va întâlni la Soci pe şeful Administraţiei americane.
CONFIRMARE. O purtătoare de cuvânt a biroului de presă de la Kremlin a confirmat, ieri, pentru NewsIn, că preşedintele Vladimir Putin va veni azi în România pentru a participa la Consiliul Rusia-NATO. Ea a refuzat să dea detalii cu privire la programul preşedintelui rus, dar a precizat că deplasarea liderului de la Kremlin la Bucureşti este sigură, "după cum s-a anunţat oficial anterior". Surse diplomatice ruse de la Bucureşti confirmaseră pentru NewsIn că preşedintele Putin va sosi în România la 3 aprilie, precizând că liderul de la Kremlin şi-a trimis deja antemergătorii. Purtătorul de cuvânt al MAE, Ilie Bănică, a refuzat însă confirmarea oficială a acestor informaţii, precizând că nu poate comenta ştiri "pe surse". Şi cotidianul rus Izvestia a scris, ieri, că "preşedintele rus, Vladimir Putin, pleacă la Bucureşti azi, pentru a participa la şedinţa Consiliului Rusia-NATO, unde vor fi discutate teme precum perspectivele de aderare a Ucrainei şi Georgiei la NATO, amplasarea scutului antirachetă în Europa şi situaţia din Kosovo".
SCUTUL ANTIRACHETĂ. "Trebuie să dezvoltăm scutul antirachetă pentru a proteja Europa. Invităm Rusia să ni se alăture în acest efort de cooperare pentru a apăra Rusia, Europa şi SUA. Preşedintele Putin se va alătura acestui summit şi voi reitera şi în cadrul întâlnirii pe care o voi avea cu el că scutul nu are ca scop să ne apere de Rusia. Rusia nu este duşmanul nostru", a afirmat liderul de la Casa Albă în discursul susţinut în cadrul Forumului Transatlantic, de la Palatul CEC. Preşedintele american a menţionat că SUA au creat un scut antirachetă pentru a se apăra împotriva ameninţărilor din Asia de Nord-Est. "Azi, elementele acestui sistem ajung şi în Europa. Din punctul meu de vedere, acest scut antirachetă este foarte urgent. Azi nu putem apăra Europa împotriva acestor ameninţări, deci trebuie să dezvoltăm scutul antirachetă care să ne ajute să protejăm Europa", a afirmat George W. Bush. El a reamintit că SUA cooperează cu Polonia şi Cehia pentru a crea un sistem care să apere Europa de atacurile din Orientul Mijlociu. În acest context, liderul de la Casa Albă a invitat Federaţia Rusă să se alăture în acest efort de cooperare.
IN MEMORIAM. Preşedintele american a apreciat că Aurel Marcu reprezintă un exemplu de curaj şi s-a declarat bucuros de prezenţa în sală a soţiei acestuia. Bush a mai spus că exemple ca acela al lui Aurel Marcu inspiră lupta pentru libertate. La 6 septembrie 2007, sergentul major Aurel Marcu a decedat în provincia Zabul din Afganistan, după ce un transportor amfibiu blindat a trecut peste un dispozitiv exploziv. Alţi patru militari din cadrul Batalionului 33 Vânători de Munte "Posada", dislocat în Afganistan, au fost răniţi. Sergentul major Aurel Marcu avea 31 de ani, era căsătorit şi avea un copil, reaminteşte agenţia Mediafax.
CHESTIUNE SPINOASĂ. Trecând în alt plan, preşedintele american a ajuns şi la chestiunea poate cea mai arzătoare în dezbaterea participanţilor la summit, anume Afganistanul, afirmând că misiunea NATO de acolo este "cea mai ambiţioasă a Alianţei" şi precizând că NATO trebuie să-şi ducă misiunea până la capăt în această ţară. "Nu ne putem permite să pierdem Afganistanul. Trebuie să învingem", a afirmat preşedintele SUA. "Dacă nu îi învingem pe teroriştii din Afganistan, ne vom confrunta cu ei pe teritoriile noastre", a avertizat Bush.
SUSŢINERE. O altă chestiune importantă care divizează la ora actuală Alianţa este cea a includerii Ucrainei şi Georgiei în Membership Action Plan (MAP), la summit-ul de la Bucureşti. Preşedintele american este susţinătorul ferm al includerii celor două state în MAP, spunând că NATO vine în întâmpinarea aspiraţiilor lor şi că aceste două state "au inspirat lumea prin revoluţiile lor portocalii". "Uşa este deschisă şi pentru alte ţări", a adăugat Bush.
PREGĂTITE. Dincolo de "uşa deschisă" pentru alte state, preşedintele George W. Bush a declarat că la Summit-ul NATO de la Bucureşti se va lua "decizia istorică" de extindere cu trei state, respectiv Croaţia, Albania şi Macedonia. "Statele Unite susţin cu fermitate invitarea acestor ţări în NATO. Aceste ţări au străbătut drumul dificil al reformelor şi au construit societăţi libere. Sunt pregătite să contribuie la NATO, iar cetăţenii lor merită să beneficieze de securitatea pe care o aduce NATO", a spus preşedintele american.
BALCANII. Şi, pentru că tot a amintit "uşile deschise", Bush a spus şi că o decizie în ceea ce priveşte deschiderea unui dialog intensificat cu Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru va fi luată la Bucureşti, adăugând că Alianţa va transmite, de asemenea, Serbiei disponibilitatea pentru o cooperarea mai strânsă. De menţionat aici că Serbia nu a depus niciodată oficial o solicitare de aderare la Alianţă, dar autorităţile actuale au avut un discurs de apropiere de structurile europene şi euro-atlantice, cel puţin până la momentul 17 februarie, când provincia sârbă Kosovo
şi-a proclamat unilateral independenţa. O independenţă susţinută puternic tocmai de Statele Unite şi contestată în special de Rusia, dar şi de alte state ale lumii, care nu au recunoscut-o, incluzând aici şi România. "Uşa NATO rămâne deschisă pentru alte naţiuni care doresc acest lucru atât din Balcani, cât şi din afară", a spus Bush, în discursul susţinut miercuri dimineaţă la Palatul CEC. "La summitul de mâine vom arăta, de asemenea, foarte clar că uşa unei cooperări mai strânse cu NATO este, de asemenea, deschisă Serbiei", a spus George W. Bush.
Un discurs fără informaţii spectaculoase, dar bine construit, rotund, cu o durată de circa 30 de minute şi cu referiri abundente la România, într-o clădire care vrea să demonstreze că Bucureştiul a fost cândva frumos: Palatul CEC. Astfel poate fi rezumat speech-ul preşedintelui american, George W. Bush, rostit ieri-dimineaţă, în preambulul lucrărilor Summit-ului NATO de la Bucureşti.
Pornind de la frumoasa amintire a curcubeului pe care l-a văzut pe cer când s-a aflat la Bucureşti pentru a felicita România pentru aderarea la NATO, după Summit-ul de la Praga şi încheind cu referiri la cazul militarului român Aurel Marcu, decedat în Afganistan, în septembrie 2007, într-o misiune de salvare a unor militari americani, preşedintele Bush a atins toate temele pe care Summit-ul Alianţei ar trebui să le abordeze în zilele următoare.
MESAJUL CĂTRE PUTIN. Foarte important în discursul şefului Administraţiei americane a fost mesajul adresat Federaţiei Ruse şi preşedintelui în exerciţiu, Vladimir Putin, probabil viitor premier, anume acela că Rusia nu reprezintă duşmanul NATO, iar scutul antirachetă nu are ca scop apărarea împotriva Rusiei. Demn de remarcat că preşedintele SUA a precizat în discurs faptul că Vladimir Putin "se va alătura acestui summit", informaţie importantă, date fiind speculaţiile care s-au făcut în ultimele zile pe marginea participării sau neparticipării preşedintelui rus la aceste lucrări. Multe ar fi argumentele în favoarea sosirii sale la Bucureşti, cum la fel de multe sunt cele împotrivă, din punctul de vedere al intereselor Federaţiei Ruse. Dar poate cel mai important argument al taberei care susţine inutilitatea prezentării lui Putin la summit este faptul că imediat după încheierea lui, preşedintele Putin îl va întâlni la Soci pe şeful Administraţiei americane.
CONFIRMARE. O purtătoare de cuvânt a biroului de presă de la Kremlin a confirmat, ieri, pentru NewsIn, că preşedintele Vladimir Putin va veni azi în România pentru a participa la Consiliul Rusia-NATO. Ea a refuzat să dea detalii cu privire la programul preşedintelui rus, dar a precizat că deplasarea liderului de la Kremlin la Bucureşti este sigură, "după cum s-a anunţat oficial anterior". Surse diplomatice ruse de la Bucureşti confirmaseră pentru NewsIn că preşedintele Putin va sosi în România la 3 aprilie, precizând că liderul de la Kremlin şi-a trimis deja antemergătorii. Purtătorul de cuvânt al MAE, Ilie Bănică, a refuzat însă confirmarea oficială a acestor informaţii, precizând că nu poate comenta ştiri "pe surse". Şi cotidianul rus Izvestia a scris, ieri, că "preşedintele rus, Vladimir Putin, pleacă la Bucureşti azi, pentru a participa la şedinţa Consiliului Rusia-NATO, unde vor fi discutate teme precum perspectivele de aderare a Ucrainei şi Georgiei la NATO, amplasarea scutului antirachetă în Europa şi situaţia din Kosovo".
SCUTUL ANTIRACHETĂ. "Trebuie să dezvoltăm scutul antirachetă pentru a proteja Europa. Invităm Rusia să ni se alăture în acest efort de cooperare pentru a apăra Rusia, Europa şi SUA. Preşedintele Putin se va alătura acestui summit şi voi reitera şi în cadrul întâlnirii pe care o voi avea cu el că scutul nu are ca scop să ne apere de Rusia. Rusia nu este duşmanul nostru", a afirmat liderul de la Casa Albă în discursul susţinut în cadrul Forumului Transatlantic, de la Palatul CEC. Preşedintele american a menţionat că SUA au creat un scut antirachetă pentru a se apăra împotriva ameninţărilor din Asia de Nord-Est. "Azi, elementele acestui sistem ajung şi în Europa. Din punctul meu de vedere, acest scut antirachetă este foarte urgent. Azi nu putem apăra Europa împotriva acestor ameninţări, deci trebuie să dezvoltăm scutul antirachetă care să ne ajute să protejăm Europa", a afirmat George W. Bush. El a reamintit că SUA cooperează cu Polonia şi Cehia pentru a crea un sistem care să apere Europa de atacurile din Orientul Mijlociu. În acest context, liderul de la Casa Albă a invitat Federaţia Rusă să se alăture în acest efort de cooperare.
IN MEMORIAM. Preşedintele american a apreciat că Aurel Marcu reprezintă un exemplu de curaj şi s-a declarat bucuros de prezenţa în sală a soţiei acestuia. Bush a mai spus că exemple ca acela al lui Aurel Marcu inspiră lupta pentru libertate. La 6 septembrie 2007, sergentul major Aurel Marcu a decedat în provincia Zabul din Afganistan, după ce un transportor amfibiu blindat a trecut peste un dispozitiv exploziv. Alţi patru militari din cadrul Batalionului 33 Vânători de Munte "Posada", dislocat în Afganistan, au fost răniţi. Sergentul major Aurel Marcu avea 31 de ani, era căsătorit şi avea un copil, reaminteşte agenţia Mediafax.
CHESTIUNE SPINOASĂ. Trecând în alt plan, preşedintele american a ajuns şi la chestiunea poate cea mai arzătoare în dezbaterea participanţilor la summit, anume Afganistanul, afirmând că misiunea NATO de acolo este "cea mai ambiţioasă a Alianţei" şi precizând că NATO trebuie să-şi ducă misiunea până la capăt în această ţară. "Nu ne putem permite să pierdem Afganistanul. Trebuie să învingem", a afirmat preşedintele SUA. "Dacă nu îi învingem pe teroriştii din Afganistan, ne vom confrunta cu ei pe teritoriile noastre", a avertizat Bush.
SUSŢINERE. O altă chestiune importantă care divizează la ora actuală Alianţa este cea a includerii Ucrainei şi Georgiei în Membership Action Plan (MAP), la summit-ul de la Bucureşti. Preşedintele american este susţinătorul ferm al includerii celor două state în MAP, spunând că NATO vine în întâmpinarea aspiraţiilor lor şi că aceste două state "au inspirat lumea prin revoluţiile lor portocalii". "Uşa este deschisă şi pentru alte ţări", a adăugat Bush.
PREGĂTITE. Dincolo de "uşa deschisă" pentru alte state, preşedintele George W. Bush a declarat că la Summit-ul NATO de la Bucureşti se va lua "decizia istorică" de extindere cu trei state, respectiv Croaţia, Albania şi Macedonia. "Statele Unite susţin cu fermitate invitarea acestor ţări în NATO. Aceste ţări au străbătut drumul dificil al reformelor şi au construit societăţi libere. Sunt pregătite să contribuie la NATO, iar cetăţenii lor merită să beneficieze de securitatea pe care o aduce NATO", a spus preşedintele american.
BALCANII. Şi, pentru că tot a amintit "uşile deschise", Bush a spus şi că o decizie în ceea ce priveşte deschiderea unui dialog intensificat cu Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru va fi luată la Bucureşti, adăugând că Alianţa va transmite, de asemenea, Serbiei disponibilitatea pentru o cooperarea mai strânsă. De menţionat aici că Serbia nu a depus niciodată oficial o solicitare de aderare la Alianţă, dar autorităţile actuale au avut un discurs de apropiere de structurile europene şi euro-atlantice, cel puţin până la momentul 17 februarie, când provincia sârbă Kosovo
şi-a proclamat unilateral independenţa. O independenţă susţinută puternic tocmai de Statele Unite şi contestată în special de Rusia, dar şi de alte state ale lumii, care nu au recunoscut-o, incluzând aici şi România. "Uşa NATO rămâne deschisă pentru alte naţiuni care doresc acest lucru atât din Balcani, cât şi din afară", a spus Bush, în discursul susţinut miercuri dimineaţă la Palatul CEC. "La summitul de mâine vom arăta, de asemenea, foarte clar că uşa unei cooperări mai strânse cu NATO este, de asemenea, deschisă Serbiei", a spus George W. Bush.
