x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sa se revizuiasca, primesc, dar...

0
Autor: Gabriela Antoniu 22 Sep 2005 - 00:00
Sa se revizuiasca, primesc, dar...


Pentru a se ajunge la parlament unicameral, trebuie revizuite peste un sfert din prevederile actualei legi fundamentale, respectiv 44 de articole din cele 156.

ANALIZA
Pentru a se ajunge la parlament unicameral, trebuie revizuite peste un sfert din prevederile actualei legi fundamentale, respectiv 44 de articole din cele 156.

Potrivit legii fundamentale in vigoare, revizuirea Constitutiei poate fi initiata de presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative. Proiectul sau propunerea de revizuire, elaborata de o comisie parlamentara special constituita, trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor. Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.

VALIDARE. Potrivit Legii referendumului, consultarea populara este valabila daca la acesta participa cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale. Aceeasi lege prevede ca rezultatele referendumului centralizate la nivel national se inainteaza, cu paza militara, la Curtea Constitutionala, in termen de 24 de ore de la incheierea centralizarii. Ulterior, Curtea Constitutionala prezinta Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului national si confirma rezultatele acestuia. Legea de revizuire a Constitutiei intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii Curtii Constitutionale de confirmare a rezultatelor referendumului. Curtea Constitutionala publica rezultatul referendumului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si in presa.

LIMITARE. Actuala Constitutie prevede ca dispozitiile privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta Justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii. De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.

DOUA REFERENDUMURI
Click pentru a mari imaginea
Daca s-ar reusi organizarea unei consultari populare pe tema trecerii la parlamentul unicameral, ar fi al treilea referendum care vizeaza Constitutia organizat in Romania postdecembrista. Primul a avut loc la 8 decembrie 1991, cand s-a supus aprobarii populare noua Constitutie a Romaniei, adoptata cu 414 voturi pentru si 95 contra, in sedinta Adunarii Constituante din 21 noiembrie 1991. Constitutia din 1991 a intrunit la referendum 77,3% din totalul voturilor exprimate. Cel de-al doilea referendum a avut loc la 18-19 octombrie 2003, cand a fost supus validarii proiectul de revizuire a Constitutiei. Din cei 55,7% romani prezenti la vot 89,7% au spus DA, iar 8,81%, NU. (Gabriela Antoniu)

ROMANIA ARE NEVOIE IN CONTINUARE DE SISTEMUL ACTUAL


Ion Cristoiu
analist politic
Sustin in continuare ca a fost vorba de o propunere lansata la intamplare si cea mai buna dovada e faptul ca pe agenda intalnirii de sambata, Cotroceniul a introdus un al doilea punct, cel vizand efortul diplomatiei parlamentare in procesul de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Astfel, Presedintia si-a luat o masura de siguranta in cazul in care dezbaterile privind parlamentul unicameral vor esua. Daca o luam in serios, initiativa are toate sansele sa treaca drept o prostie. Din urmatoarele motive: a) nu e inscrisa intr-un program mai amplu de reforma a institutiilor politice, un program lansat opiniei publice pe baza unei strategii de comunicare bine pusa la punct: b) Romania lui 2005 are alte probleme mult mai importante decat reforma institutiilor politice, printre aceste probleme aflandu-se admiterea in Uniunea Europeana.

Invocarea exigentelor integrarii e o alta prostie deoarece trecerea cat mai rapida a legilor nu depinde de numarul camerelor, ci de buna organizare a Parlamentului si harnicia parlamentarilor. Daca esti harnic poti trece mai repede dintr-o camera intr-alta a unui apartament si cu cinci camere decat daca ai doar o garsoniera. Depinde cat de repede mergi. Romania are nevoie in continuare de un sistem bicameral cu conditia ca Senatul sa fie, prin continut si scop, diferit de Camera Deputatilor. N-ar fi rau daca ne-am intoarce la traditia interbelica cand din Parlament faceau parte fostii prim-ministri si sefii unor institutii de mare autoritate. Nici intr-un caz nu impartasesc opinia aberanta potrivit careia o singura Camera ar costa mai putin. Avantajele ar fi la unicameral ca s-ar reduce numarul de clienti politici ai unui partid deoarece cu cat numarul parlamentarilor e mai mare, cu atat si numarul clientilor e mai mare. Dezavantajul ar consta in faptul ca in Romania de azi o singura Camera s-ar transforma rapid in Marea Adunare Nationala. Asa cum presedintele ar deveni rapid secretar general al PCR daca nu ar fi Constitutia.

EXISTA O TRADITIE A SENATULUI. E DREPT CA E O TRADITIE CU INTRERUPERI MARI


Dan Berindei
academician
Despre sistemul parlamentar romanesc trebuie sa spunem ca in perioada medievala au existat adunari de stari care insumau toate categoriile libere ale populatiei: boierimea, clerul si uneori reprezentanti ai orasenimii si ai taranimii libere. Erau exclusi taranii iobagi, clacasii si tiganii robi. Aceste adunari nu erau intrunite decat pentru a rezolva o problema si nu aveau o periodicitate. Sistemul parlamentar modern apare o data cu Regulamentul Organic, in 1831-1832. Obsteasca adunare avea o componenta exclusiv boiereasca, dar avea forme moderne de activitate si anume se organizau sesiuni la termene fixe, aveau ordine de zi, se adoptau legi. Totusi si in perioada Regulamentului Organic a existat o Obsteasca Adunare extraordinara, careia ii revenea rolul de a-l alege pe domn si in care au fost cuprinsi si reprezentantii burgheziei nascande. Aceasta Obsteasca Adunare extraordinara nu a fiintat decat o data, la sfarsitul anului 1842, cand Gheorghe Bibescu a fost ales domn al Tarii Romanesti. In ceea ce priveste sistemul parlamentar in statul modern romanesc care urma sa fie constituit, el a fost dezbatut in 1857 in Adunarea ad-hoc a Moldovei. Atunci a fost o opozitie foarte mare impotriva instituirii unui Senat, dorindu-se o singura adunare. Conventia de la Paris din 1858, care a reprezentat un fel de Constitutie a Principatelor, a tinut seama de aceasta doleanta si a fost infiintata o singura adunare. In 1864, prin Statutul domnitorului Cuza, s-a instituit si o a doua adunare - Senatul. Acest Senat era subsumat in buna masura domnitorilor, deci puterii executive. Jumatate dintre senatori erau numiti de domnitor, jumatate desemnati de domnitor in baza unor liste trimise de consiliile judetene. In 1866, in prima Constitutie a Romaniei, Senatul a fost mentinut cu toata opozitia radicalilor, mai ales a lui C.A. Rosseti, dar a fost "democratizat" in sensul ruperii de sub obedienta puterii executive. Acest Senat, instituit in 1866, a fiintat in aceasta forma pana la instaurarea dictaturii regale in 1938, activitatea parlamentului fiind suspendata apoi in timpul regimului Antonescu. Dupa alegerile din 1946, Parlamentul a devenit unicameral - Adunarea Deputatilor, care apoi va deveni Marea Adunare Nationala pana in 1989.

Avem o traditie a Senatului. In ceea ce priveste alte tari, cu exceptia Portugaliei, Danemarcei, Suediei, care au o singura Camera, toate statele occidentale au sistem bicameral, inclusiv Belgia, care a fost un model institutional pentru Romania in secolul al XIX-lea. E drept ca o traditie cu intreruperi mari, in comparatie cu sistemul parlamentar, care a avut continuitate. In prezent, s-a ajuns ca numarul parlamentarilor sa fie destul de mare si sa existe intarzieri si repetitii in dezbaterea si adoptarea unor legi. Existenta Senatului reprezinta totusi o frana, dar e mai bine cand exista doua capete decat unul. O formula de mijloc, fericita, ar fi reducerea numarului de parlamentari, care ar duce si la economii si ar face Parlamentul mai functional.

AR IMPUNE SI RESTRANGEREA ATRIBUTIILOR PRESEDINTELUI


Cristian Parvulescu
analist politic
Inchipuiti-va ca, intr-un parlament cu 150 de alesi, 75 dintre ei formeaza majoritatea. Este foarte usor sa ii cumperi. In plus, trecerea la un sistem unicameral ar impune o compensatie. Nu poti sa concentrezi puterea intr-un singur loc. Un parlament unicameral impune si restrangerea atributiilor presedintelui. Toate tarile cu un astfel de sistem au presedinti slabi. Un sef al statului cu atributii mai largi se justifica in cazul sistemelor bicamerale, pentru ca el trebuie sa asigure un echilibru intre institutii.

In orice caz, o modificare a Constitutiei in acest sens nu se poate face fara o dezbatere publica serioasa si fara o consultare a tuturor partidelor parlamentare. Trebuie combatuta ideea "economiei" pe care bugetul de stat ar face-o in cazul unui parlament cu o singura Camera. O asemenea discutie este inacceptabila. Propun o dictatura, pentru ca astfel am face cea mai mare economie.

TREBUIE SA RAMANA ACTUALUL SISTEM BICAMERAL


Ioan Muraru
prof. dr. in Drept Constitutional
Desi solutia sistemului bicameral, adoptata in 1991, s-a dovedit putin cam nefericita si ineficienta, pentru ca nu exista o diferentiere a atributiilor celor doua Camere, acesta este excelent din punct de vedere al asigurarii echilibrului puterilor in promovarea deciziilor. Pentru Romania, sistemul bicameral este bun pentru ca, in aceasta zona geopolitica, intotdeauna a existat o tendinta de centralizare a puterii, iar bicameralismul asigura separatia si echilibrul puterilor. Sistemul bicameral trebuie sa ramana, cu o singura precizare: numarul deputatilor si senatorilor este exagerat de mare. (…) Trebuie redus numarul acestora. In ceea ce priveste parlamentul unicameral, acest sistem prezinta avantaje precum o mai mare celeritate in legiferare, costuri mai mici si o mai mare operativitate, dar dezavantajul major este acela ca, daca nu isi face bine datoria, se poate ajunge la legi care nu sunt bine fundamentate. Procedural, trecerea la sistemul unicameral poate constitui initial subiectul unui referendum, pentru a se afla opinia populatiei. Adoptarea in Parlament a unui proiect de lege care sa permita trecerea la unicameralism poate fi insotita de unele dificultati. Ma indoiesc ca parlamentarii vor vota pentru sistemul unicameral. E nevoie de 2/3, iar eu, personal, nu stiu daca 2/3 dintre acestia isi vor amputa drepturile pe care le au acum. O problema care trebuie clarificata este aceea daca introducerea sistemului unicameral se va aplica in 2008 sau inainte, aceasta ultima varianta presupunand organizarea de alegeri inainte de termen.

LEGEA REFERENDUMULUI PUNE PIEDICI
ATRIBUTII
"Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa isi exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national"
Legea 3/2000

Conform Constitutiei si Legii 3/2000, referendumul prin care presedintele Traian Basescu vrea sa consulte cetatenii cu privire la ideea parlamentului unicameral trebuie sa fie punctul final al demersului de schimbare a structurii forului legislativ. Un referendum pe aceasta tema nu se poate organiza decat dupa ce un proiect de revizuire a Constitutiei este votat de Parlament. Legea 3/2000 privind organizarea referendumului prevede, la articolul 2, ca "referendumul national constituie forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului roman cu privire la: a) revizuirea Constitutiei; b) demiterea presedintelui Romaniei; c) probleme de interes national". Daca presedintele ar vrea sa ocoleasca precedura greoaie de revizuire a Constitutiei, nu se poate agata nici de "probleme de interes national", pentru ca legea nu include aici vreo prevedere legata de sistemul parlamentar sau cel politic. Articolul 11 arata ca "presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa isi exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national", subiectele urmand a fi stabilite de presedinte prin decret, dar cu aprobarea Parlamentului. Articolul 12 imparte in doua problemele de interes national: A. Adoptarea unor masuri privind reforma si strategia economica a tarii si B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la: a) regimul general al proprietatii publice si private; b) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala; c) organizarea generala a invatamantului; d) structura sistemului de aparare, organizarea armatei, participarea fortelor armate la unele operatiuni internationale; e) incheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internationale pe durata nedeterminata sau pe o perioada mai mare de 10 ani; f) integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice; g) regimul general al cultelor. Cum reformarea parlamentului nu poate fi asimilata nici uneia dintre aceste probleme, solutia ramane elaborarea unui proiect de revizuire a Constitutiei. (Monica Iordache)

ALTE TARI
Aproximativ jumatate dintre statele UE au parlamente unicamerale. 13 dintre cele mai noi, dar si mai vechi tari cred in sistemul unicameral. Intre acestea, Lituania, Letonia si Estonia, Ungaria, Malta, Cipru si Slovacia. Aceeasi situatie se repeta si in cateva state mai vechi ale UE - Luxemburg, Portugalia, Danemarca, Finlanda, Suedia si Grecia, tari care au o populatie redusa, comparativ cu cea a Romaniei. Legislative bicamerale exista in Italia, Franta, Germania si Marea Britanie, Bulgaria. Turcia, aspiranta la intrarea in UE, are un legislativ unicameral. In ceea ce priveste SUA, unde presedintele Basescu a lansat ideea parlamentului unicameral, activitatea legislativa este exercitata de presedinte si Congres, format din Senat si Camera Reprezentantilor.

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cum să devii „liderul haitei”

Cum să devii „liderul haitei”
Tudor Tim Ionescu – coach, speaker și consultant – ne propune ceva inedit pentru a avea succes în afaceri, dar şi în viaţa de zi cu zi. A extras şapte strategii învăţate din dresaj şi le-a sintetizat...

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor

Fracturile sunt mai grave când osul se rupe în apropierea articulaţiilor
Apariţia endoscopiei în articulaţii, acea artroscopie, a salvat meniscul agresat din genunchi, nu se mai scoate tot meniscul, se poate repara, se coase şi continuă să-şi îndeplinească misiunea de amortizor....

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis

“Clasatoarea-șefă” a lui Dan Barna de la DNA Alba, scoasă la pensie de Klaus Iohannis
Galerie Foto La nici două săptămâni de la consumarea alegerilor prezidențiale, președintele reales al României, Klaus Iohannis, a scos-o la pensie pe procuroarea care a închis, cu clasare, dosarul în care este implicat lider...

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale

Legislativul este vinovat pentru audierile-maraton din dosarele penale
Galerie Foto Moartea fulgerătoare a cunoscutului avocat Ernest Andrei Moldoveanu a îndurerat întreaga breaslă juridică și nu numai, după ce o carieră de 47 de ani în instanțele de judecată a fost spulberată într-o fracț...

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”

Dr. Denisa Zaharia: „Anomaliile dentare pot fi tratate la orice vârstă”
Dinţii strâmbi, înghesuiţi sau, dimpotrivă, foarte distanţaţi se numără printre problemele stomatologice cel mai frecvent întâlnite nu doar în rândul copiilor, ci şi în cel al adulţilor. Jena de a purta...

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs

SIIJ, decapitată oficial. Adina Florea renunță la funcția pe care a câștigat-o prin concurs
Galerie Foto Adina Florea, procurorul care a fost blocat de Klaus Iohannis să acceadă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție și a cărei numire în funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea...

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile

Orban și soția n-au mâncat, n-au băut și au mai pus bani ca să-și achite datoriile
Galerie Foto În fix a treizecea zi prevăzută de lege, prim-ministrul Ludovic Orban și-a publicat declarația de avere și declarația de interese pe site-ul Guvernului României. Din primul document rezultă că în ultimul an...

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu

Drepturile omului, folosite politic și electoral. “Alba-neagra” cu recursul compensatoriu
Galerie Foto Dacă în 2017 PNL și USR îmbrățișau cu toată convingerea proiectul de lege cu privire la instituirea recursului compensatoriu, astăzi Guvernul Orban era cât pe ce să-și asume răspunderea pentru abrogarea...

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021

După Kovesi, și Liviu Dragnea primește termen la ÎCCJ pentru sfârșitul anului 2021
Înalta Curte de Casație și Justiție lovește din nou. Recursul instanței supreme împotriva unei hotărâri de anul trecut, emisă de Curtea de Apel București, într-un dosar plecat de la o sesizare a fostului...

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele

Pastrama, murăturile şi afumăturile favorizează gastritele
A fost o vreme în care s-a făcut un exces de diagnostice în suferinţele digestive, lumea vorbea des de dischinezie biliară, de colite, de gastrite. Apariţia examenului endoscopic a adus lumină în acest capitol. P...

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție

Revoluția judecătorilor. Magistrații se opun reinstaurării abuzurilor în justiție
Galerie Foto Cele mai importante instanţe din România au răspuns inițiativei ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la întrebarea acestuia dacă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ar trebui să fie...

Elena Udrea, război în „paradisul termal”

Elena Udrea, război în „paradisul termal”
Galerie Foto Înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, Elena Udrea a notificat administratorul judiciar al stațiunii termale Băi Boghiș, aflată în insolvență, să o radieze din tabelul creditorilor pe...

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit

ÎCCJ a menținut închisoarea de 4 ani aplicată Alinei Bica de un complet de 3 nelegal constituit
Completul de 5 judecători de la ÎCCJ nou învestit, după ce Curtea Constituțională a decis că precedentul complet care a condamnat-o la 4 ani de închisoare cu executare a fost constituit ilegal, a menținut,...

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul

Manipulările care au condus la rezutatul alegerilor din 24 noiembrie și planul lui Iohannis pentru a-și păstra avantajul
Galerie Foto Scorul uriaș cu care Klaus Iohannis a câștigat, duminică, al doilea mandat de președinte al României este rezultatul unei campanii agresive îndreptate împotriva PSD, încă din 2015, când a preluat, pentru...

Cea mai puternică firmă de stat a primit ordin să intre în faliment

Cea mai puternică firmă de stat a primit ordin să intre în faliment
Galerie Foto După ieşirea din insolvenţa în care a fost împinsă din cauza contractelor păguboase încheiate cu “băieţii deştepţi”, compania Hidroelectrica a devenit rapid una dintre cele mai performante companii din...
Serviciul de email marketing furnizat de