x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sa se revizuiasca, primesc, dar...

0
Autor: Gabriela Antoniu 22 Sep 2005 - 00:00
Sa se revizuiasca, primesc, dar...


Pentru a se ajunge la parlament unicameral, trebuie revizuite peste un sfert din prevederile actualei legi fundamentale, respectiv 44 de articole din cele 156.

ANALIZA
Pentru a se ajunge la parlament unicameral, trebuie revizuite peste un sfert din prevederile actualei legi fundamentale, respectiv 44 de articole din cele 156.

Potrivit legii fundamentale in vigoare, revizuirea Constitutiei poate fi initiata de presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative. Proiectul sau propunerea de revizuire, elaborata de o comisie parlamentara special constituita, trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor. Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.

VALIDARE. Potrivit Legii referendumului, consultarea populara este valabila daca la acesta participa cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale. Aceeasi lege prevede ca rezultatele referendumului centralizate la nivel national se inainteaza, cu paza militara, la Curtea Constitutionala, in termen de 24 de ore de la incheierea centralizarii. Ulterior, Curtea Constitutionala prezinta Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului national si confirma rezultatele acestuia. Legea de revizuire a Constitutiei intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii Curtii Constitutionale de confirmare a rezultatelor referendumului. Curtea Constitutionala publica rezultatul referendumului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si in presa.

LIMITARE. Actuala Constitutie prevede ca dispozitiile privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta Justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii. De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.

DOUA REFERENDUMURI
Click pentru a mari imaginea
Daca s-ar reusi organizarea unei consultari populare pe tema trecerii la parlamentul unicameral, ar fi al treilea referendum care vizeaza Constitutia organizat in Romania postdecembrista. Primul a avut loc la 8 decembrie 1991, cand s-a supus aprobarii populare noua Constitutie a Romaniei, adoptata cu 414 voturi pentru si 95 contra, in sedinta Adunarii Constituante din 21 noiembrie 1991. Constitutia din 1991 a intrunit la referendum 77,3% din totalul voturilor exprimate. Cel de-al doilea referendum a avut loc la 18-19 octombrie 2003, cand a fost supus validarii proiectul de revizuire a Constitutiei. Din cei 55,7% romani prezenti la vot 89,7% au spus DA, iar 8,81%, NU. (Gabriela Antoniu)

ROMANIA ARE NEVOIE IN CONTINUARE DE SISTEMUL ACTUAL


Ion Cristoiu
analist politic
Sustin in continuare ca a fost vorba de o propunere lansata la intamplare si cea mai buna dovada e faptul ca pe agenda intalnirii de sambata, Cotroceniul a introdus un al doilea punct, cel vizand efortul diplomatiei parlamentare in procesul de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Astfel, Presedintia si-a luat o masura de siguranta in cazul in care dezbaterile privind parlamentul unicameral vor esua. Daca o luam in serios, initiativa are toate sansele sa treaca drept o prostie. Din urmatoarele motive: a) nu e inscrisa intr-un program mai amplu de reforma a institutiilor politice, un program lansat opiniei publice pe baza unei strategii de comunicare bine pusa la punct: b) Romania lui 2005 are alte probleme mult mai importante decat reforma institutiilor politice, printre aceste probleme aflandu-se admiterea in Uniunea Europeana.

Invocarea exigentelor integrarii e o alta prostie deoarece trecerea cat mai rapida a legilor nu depinde de numarul camerelor, ci de buna organizare a Parlamentului si harnicia parlamentarilor. Daca esti harnic poti trece mai repede dintr-o camera intr-alta a unui apartament si cu cinci camere decat daca ai doar o garsoniera. Depinde cat de repede mergi. Romania are nevoie in continuare de un sistem bicameral cu conditia ca Senatul sa fie, prin continut si scop, diferit de Camera Deputatilor. N-ar fi rau daca ne-am intoarce la traditia interbelica cand din Parlament faceau parte fostii prim-ministri si sefii unor institutii de mare autoritate. Nici intr-un caz nu impartasesc opinia aberanta potrivit careia o singura Camera ar costa mai putin. Avantajele ar fi la unicameral ca s-ar reduce numarul de clienti politici ai unui partid deoarece cu cat numarul parlamentarilor e mai mare, cu atat si numarul clientilor e mai mare. Dezavantajul ar consta in faptul ca in Romania de azi o singura Camera s-ar transforma rapid in Marea Adunare Nationala. Asa cum presedintele ar deveni rapid secretar general al PCR daca nu ar fi Constitutia.

EXISTA O TRADITIE A SENATULUI. E DREPT CA E O TRADITIE CU INTRERUPERI MARI


Dan Berindei
academician
Despre sistemul parlamentar romanesc trebuie sa spunem ca in perioada medievala au existat adunari de stari care insumau toate categoriile libere ale populatiei: boierimea, clerul si uneori reprezentanti ai orasenimii si ai taranimii libere. Erau exclusi taranii iobagi, clacasii si tiganii robi. Aceste adunari nu erau intrunite decat pentru a rezolva o problema si nu aveau o periodicitate. Sistemul parlamentar modern apare o data cu Regulamentul Organic, in 1831-1832. Obsteasca adunare avea o componenta exclusiv boiereasca, dar avea forme moderne de activitate si anume se organizau sesiuni la termene fixe, aveau ordine de zi, se adoptau legi. Totusi si in perioada Regulamentului Organic a existat o Obsteasca Adunare extraordinara, careia ii revenea rolul de a-l alege pe domn si in care au fost cuprinsi si reprezentantii burgheziei nascande. Aceasta Obsteasca Adunare extraordinara nu a fiintat decat o data, la sfarsitul anului 1842, cand Gheorghe Bibescu a fost ales domn al Tarii Romanesti. In ceea ce priveste sistemul parlamentar in statul modern romanesc care urma sa fie constituit, el a fost dezbatut in 1857 in Adunarea ad-hoc a Moldovei. Atunci a fost o opozitie foarte mare impotriva instituirii unui Senat, dorindu-se o singura adunare. Conventia de la Paris din 1858, care a reprezentat un fel de Constitutie a Principatelor, a tinut seama de aceasta doleanta si a fost infiintata o singura adunare. In 1864, prin Statutul domnitorului Cuza, s-a instituit si o a doua adunare - Senatul. Acest Senat era subsumat in buna masura domnitorilor, deci puterii executive. Jumatate dintre senatori erau numiti de domnitor, jumatate desemnati de domnitor in baza unor liste trimise de consiliile judetene. In 1866, in prima Constitutie a Romaniei, Senatul a fost mentinut cu toata opozitia radicalilor, mai ales a lui C.A. Rosseti, dar a fost "democratizat" in sensul ruperii de sub obedienta puterii executive. Acest Senat, instituit in 1866, a fiintat in aceasta forma pana la instaurarea dictaturii regale in 1938, activitatea parlamentului fiind suspendata apoi in timpul regimului Antonescu. Dupa alegerile din 1946, Parlamentul a devenit unicameral - Adunarea Deputatilor, care apoi va deveni Marea Adunare Nationala pana in 1989.

Avem o traditie a Senatului. In ceea ce priveste alte tari, cu exceptia Portugaliei, Danemarcei, Suediei, care au o singura Camera, toate statele occidentale au sistem bicameral, inclusiv Belgia, care a fost un model institutional pentru Romania in secolul al XIX-lea. E drept ca o traditie cu intreruperi mari, in comparatie cu sistemul parlamentar, care a avut continuitate. In prezent, s-a ajuns ca numarul parlamentarilor sa fie destul de mare si sa existe intarzieri si repetitii in dezbaterea si adoptarea unor legi. Existenta Senatului reprezinta totusi o frana, dar e mai bine cand exista doua capete decat unul. O formula de mijloc, fericita, ar fi reducerea numarului de parlamentari, care ar duce si la economii si ar face Parlamentul mai functional.

AR IMPUNE SI RESTRANGEREA ATRIBUTIILOR PRESEDINTELUI


Cristian Parvulescu
analist politic
Inchipuiti-va ca, intr-un parlament cu 150 de alesi, 75 dintre ei formeaza majoritatea. Este foarte usor sa ii cumperi. In plus, trecerea la un sistem unicameral ar impune o compensatie. Nu poti sa concentrezi puterea intr-un singur loc. Un parlament unicameral impune si restrangerea atributiilor presedintelui. Toate tarile cu un astfel de sistem au presedinti slabi. Un sef al statului cu atributii mai largi se justifica in cazul sistemelor bicamerale, pentru ca el trebuie sa asigure un echilibru intre institutii.

In orice caz, o modificare a Constitutiei in acest sens nu se poate face fara o dezbatere publica serioasa si fara o consultare a tuturor partidelor parlamentare. Trebuie combatuta ideea "economiei" pe care bugetul de stat ar face-o in cazul unui parlament cu o singura Camera. O asemenea discutie este inacceptabila. Propun o dictatura, pentru ca astfel am face cea mai mare economie.

TREBUIE SA RAMANA ACTUALUL SISTEM BICAMERAL


Ioan Muraru
prof. dr. in Drept Constitutional
Desi solutia sistemului bicameral, adoptata in 1991, s-a dovedit putin cam nefericita si ineficienta, pentru ca nu exista o diferentiere a atributiilor celor doua Camere, acesta este excelent din punct de vedere al asigurarii echilibrului puterilor in promovarea deciziilor. Pentru Romania, sistemul bicameral este bun pentru ca, in aceasta zona geopolitica, intotdeauna a existat o tendinta de centralizare a puterii, iar bicameralismul asigura separatia si echilibrul puterilor. Sistemul bicameral trebuie sa ramana, cu o singura precizare: numarul deputatilor si senatorilor este exagerat de mare. (…) Trebuie redus numarul acestora. In ceea ce priveste parlamentul unicameral, acest sistem prezinta avantaje precum o mai mare celeritate in legiferare, costuri mai mici si o mai mare operativitate, dar dezavantajul major este acela ca, daca nu isi face bine datoria, se poate ajunge la legi care nu sunt bine fundamentate. Procedural, trecerea la sistemul unicameral poate constitui initial subiectul unui referendum, pentru a se afla opinia populatiei. Adoptarea in Parlament a unui proiect de lege care sa permita trecerea la unicameralism poate fi insotita de unele dificultati. Ma indoiesc ca parlamentarii vor vota pentru sistemul unicameral. E nevoie de 2/3, iar eu, personal, nu stiu daca 2/3 dintre acestia isi vor amputa drepturile pe care le au acum. O problema care trebuie clarificata este aceea daca introducerea sistemului unicameral se va aplica in 2008 sau inainte, aceasta ultima varianta presupunand organizarea de alegeri inainte de termen.

LEGEA REFERENDUMULUI PUNE PIEDICI
ATRIBUTII
"Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa isi exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national"
Legea 3/2000

Conform Constitutiei si Legii 3/2000, referendumul prin care presedintele Traian Basescu vrea sa consulte cetatenii cu privire la ideea parlamentului unicameral trebuie sa fie punctul final al demersului de schimbare a structurii forului legislativ. Un referendum pe aceasta tema nu se poate organiza decat dupa ce un proiect de revizuire a Constitutiei este votat de Parlament. Legea 3/2000 privind organizarea referendumului prevede, la articolul 2, ca "referendumul national constituie forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului roman cu privire la: a) revizuirea Constitutiei; b) demiterea presedintelui Romaniei; c) probleme de interes national". Daca presedintele ar vrea sa ocoleasca precedura greoaie de revizuire a Constitutiei, nu se poate agata nici de "probleme de interes national", pentru ca legea nu include aici vreo prevedere legata de sistemul parlamentar sau cel politic. Articolul 11 arata ca "presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa isi exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national", subiectele urmand a fi stabilite de presedinte prin decret, dar cu aprobarea Parlamentului. Articolul 12 imparte in doua problemele de interes national: A. Adoptarea unor masuri privind reforma si strategia economica a tarii si B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la: a) regimul general al proprietatii publice si private; b) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala; c) organizarea generala a invatamantului; d) structura sistemului de aparare, organizarea armatei, participarea fortelor armate la unele operatiuni internationale; e) incheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internationale pe durata nedeterminata sau pe o perioada mai mare de 10 ani; f) integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice; g) regimul general al cultelor. Cum reformarea parlamentului nu poate fi asimilata nici uneia dintre aceste probleme, solutia ramane elaborarea unui proiect de revizuire a Constitutiei. (Monica Iordache)

ALTE TARI
Aproximativ jumatate dintre statele UE au parlamente unicamerale. 13 dintre cele mai noi, dar si mai vechi tari cred in sistemul unicameral. Intre acestea, Lituania, Letonia si Estonia, Ungaria, Malta, Cipru si Slovacia. Aceeasi situatie se repeta si in cateva state mai vechi ale UE - Luxemburg, Portugalia, Danemarca, Finlanda, Suedia si Grecia, tari care au o populatie redusa, comparativ cu cea a Romaniei. Legislative bicamerale exista in Italia, Franta, Germania si Marea Britanie, Bulgaria. Turcia, aspiranta la intrarea in UE, are un legislativ unicameral. In ceea ce priveste SUA, unde presedintele Basescu a lansat ideea parlamentului unicameral, activitatea legislativa este exercitata de presedinte si Congres, format din Senat si Camera Reprezentantilor.

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Se îngroașă gluma. Conflict de interese în afacerile lui Barna pe fonduri UE cu Consiliul Județean Alba

Consiliul Județean Alba aproba, în 2013, înființarea unui ONG care să se ocupe de implementarea de proiecte și de programe pentru domeniul de la Sâncrai, devenind unul dintre acționarii acestei organizații....

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa

Război fără precedent la vârful CSM. Judecătorii cer revocarea procurorilor și viceversa
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție îi îngrozește atât de tare pe procurorii din CSM, încât șapte dintre aceștia, în frunte cu vicepreședintele Consiliului, procurorul Nicolae Solomon,...

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României
Completul Penal de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care, în primăvară, a transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene un set de întrebări dacă se pot încălca...

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală

Alcoolul şi fumatul cresc riscul de cancer în cavitatea bucală
Din păcate, cancerele din cavitatea bucală se întâlneasc tot mai des. Necazul este că bolnavii de acest tip de cancer se prezintă târziu la clinicile de chirurgie oro-maxilo-facială, când li s-a deformat figura...

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției

„Poliția magistraților”, sabotată organizat de capii Justiției
Galerie Foto Anunțată, încă dn data de 4 octombrie, ședința Plenului CSM de ieri, în care ar fi trebuit să fie validate, după mai bine de patru luni de zile, rezultatele concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de...

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București

Războiul politic din SUA riscă să creeze un seism puternic la București
Galerie Foto Afacerile politice, economice și mai puțin vizibile ale unor înalți oficiali americani democrați în România urmează să facă obiectul unor dezvăluiri de proporții, conform afirmațiilor făcute, duminică sear...

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an

Infiltraţiile în articulaţiile dureroase se repetă la 6 luni sau un an
În popor umblă vorba că mai nimeni nu scapă de o suferinţă reumatismală. De la bunici, la colegii de serviciu, chiar şi unii de vârstă tânără, se vaită adesea de dureri în articulaţii. Reumatologul...

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă

Incalificabil! DIICOT merge, în cazul “Caracal”, exclusiv pe declarațiile lui Dincă
Galerie Foto Toate probele relevante elucidării cauzei “Caracal”, solicitate, în scris, de către avocatul familiei Măceșanu conducerii DIICOT, care constituie, totodată, și echipa care lucrează la acest dosar, au fost...

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea

Completurile de 5, nule și după alcătuirea din ianuarie 2019. O instanță a desființat tragerile la sorți făcute de Tarcea
Galerie Foto Lovitură devastatoare aplicată de Curtea de Apel Bucureti într-un dosar civil în care protagonistă este controversata judecătoare, exclusă din magistratură, Camelia Bogdan. Instanța a decis ca să anuleze o...

Viaţa de student din Bucureşti

Viaţa de student din Bucureşti
Galerie Foto Independenţă, distracţie, prieteni noi, dezvoltare personală şi profesională, studiu sau, pe scurt, viaţa de student în Bucureşti. Acestea sunt câteva caracteristici specifice, ce se individualizează...

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică

Lobby-iștii anti-Plumb din Parlamentul European și-au finanțat campania electorală tot din împrumuturi pe persoană fizică
Galerie Foto Ipocrizie și dublu standard în legătură cu respingerea candidaturii Rovanei Plumb pentru poziția de comisar european pe domeniul Transporturilor. Candidatul român a fost respins de Comisia JURI a Parlamentului...

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein

Soțul Anei Birchall, în agenda pedofilului american Jeffrey Epstein
Galerie Foto În august 2019, miliardarul american Jeffrey Epstein a fost găsit mort în celula sa. Iar presa americană a publicat agenda conținând contactele controversatului miliardar, acuzat de pedofilie, în această agendă...

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea

Partenerul de afaceri al lui Dan Barna, coleg cu nevasta lui Florian Coldea
Publicația bugetul.ro continuă o investigație demarată, anul trecut, de “Jurnalul”, referitoare la afacerile liderului USR, Dan Barna (FOTO), derulate cu statul și descoperă o informație mai mult decât...

Fumătorii şi obezii au risc mai mare de cancer la rinichi

Fumătorii şi obezii au risc mai mare de cancer la rinichi
Cancerul de rinichi - din parenchimul rinichiului, din ţesuturile organului - este forma cea mai violentă din toate formele de cancer ale aparatului renal. Din păcate, cancerul de rinichi este descoperit târziu, în...

Bătaie de joc! Recursul CSM cu privire la gradul lui Kovesi se judecă… peste doi ani și o lună

Bătaie de joc! Recursul CSM cu privire la gradul lui Kovesi se judecă… peste doi ani și o lună
Galerie Foto Secția de Contencios Administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu recurs de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a atacat hotărârea Curții de Apel București prin care a fost...
Serviciul de email marketing furnizat de