x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Safari printre oi şi gherţoi pe Drumul Babelor

Safari printre oi şi gherţoi pe Drumul Babelor

de Vali Blanaru    |    25 Sep 2012   •   19:56
Safari printre oi şi gherţoi pe Drumul Babelor

Daca in Romania ar exista o competitie de 'asfaltare viteza“ aceasta ar fi castigata detasat de grupul de interese care are ca axa centrala Drumul Judetean 713 din Parcul Natural Bucegi.

In urma cu doi ani, Elena Udrea, la acel moment ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului, isi exprima dorinta de a avea o alternativa la aglomeratia de pe Valea Prahovei. Ca si cum i-ar fi ghicit gandurile, pedelistul Florin Popescu, presedintele Consiliului Judetean Dambovita, a batut palma cu Mircea Cosma, presedintele CJ Parahova si impreuna au deschis santierul unui proiect ambitios de asfaltare a muntilor Bucegi. Drumul Judetean 713 face legatura intre Cabana Cuibul Dorului (detinuta de familia lui Sebastian Ghita, un apropiat al PDL) – Saua Dichiului si ajunge pana pe platoul muntilor Bucegi in apropiere de monumentele naturale Sfinxul si Babele.

Atunci cand interesele o cer si presiunile sunt uriase, protectia mediului se tranforma in distrugerea naturii. Jurnalul National a scris nenumarate anchete despre cum Horia Iuncu, directorul Parcului Natural Bucegi, a fost principalul sustinator al asfaltarii vechiului drum forestier care avea sa deschida accesul necontrolat al oamenilor prin aria naturala protejata.

Desi Parcul Bucegi este Sit Natura 2000, protejat de legislatia europeana, Consiliul Stiintific, format din somitati ale lumii academice, si-a dat si el acordul de principiu pentru lucrari. Nu in ultimul rand, Autoritatea pentru Protectia Mediului Pitesti a aprobat avizul de mediu pentru demararea lucrarilor pe baza unui studiu de impact prost realizat, plin de contradictii si care, in unele locuri, avertizeaza despre efectele nocive pe care acest drum le va avea asupra mediului.

Acasa la ursul brun

Parcul Natural Bucegi este casa a 3.500 de specii de plante protejate sau pe cale de disparitie printre care floarea de colt, iedera alba, sangele voinicului, jnepenii. Fauna este, de asemenea, foarte importanta. Capra neagra, rasul, acvila si cocosul de munte si, nu in ultimul, rand ursul brun sunt cateva dintre speciile protejate.

Dar, in fata intereselor politice si imobiliare, natura pierde intotdeauna. In noiembrie 2010, asfaltarile au demarat in forta. In acelasi timp, la Saua Dichiului, Consiliul Judetean Dambovita a inceput constructia unei cabane. Doar iarna grea din Bucegi si zapezile abundente au mai stavilit furia asfaltarilor. Lucrarile au fost reluate primavara si pana in toamna anului trecut fasia de asfalt ajungea aproape de complexul sportiv Piatra Arsa. Lucrarile s-au oprit aici, drumul nefiind deschis circulatiei publicului nici pana in ziua de azi. Constructorul are restante la montarea elementelor de siguranta: drumul nu este marcat, nu are semne de circulatie, iar parapetii de protectie lipsesc cu desavarsire, desi golul alpin ar impune instalarea acestora. In plus, lucrarile au fost facute de mantuiala. Temperaturile joase de peste iarna au provocat crapaturi in asfalt, iar topirea zapezilor si ploile au produs infiltratii, iar in unele locuri bucati din drum s-au prabusit pur si simplu in rapa.

Turism necontrolat pe Drumul Babelor

La intrarea pe Drumul Babelor te intampina doua panouri pe care sunt inscriptionate cu litere de schioapa: 'Santier in lucru. Accesul interzis tuturor vehiculelor“ si 'Drum inchis circulatiei publice“. Exista si o bariera, dar nimeni nu tine cont de ea. Oamenii au aflat de 'Transalpina din Sinaia“, iar masinile de toate tipurile se incoloneaza sa vada minunea. Se merge cu viteza, cei care casca gura la peisaje primesc claxoane, iar in apropierea curbelor se apasa vartos pe frana. Nu se stie ce meserias poate sa vina pe contrasens, iar in unele locuri drumul nu este mai lat de trei metri. In urma cu cateva luni un scuter a ratat o curba, iar cei doi cheflii s-au rasturat 30 de metri in prapastie.

Odata depasita zona de gol alpin, la granita dintre Dambovita si Prahova, urmeaza o portiune unde soseaua se lateste. Zona numai buna de oprit, admirat peisajul si lasat diferite inscriptii pe pietre. 'Valy Printzul 2011“ a fost pe faza si si-a lasat semnatura in betonul proaspat turnat. Ceilalti nu se ridica la nivelul lui: au la dispozitie doar cutii goale de bere sau peturi cu care-si marcheaza trecerea pe acolo.

'Haide mai sus, ca e si mai frumos.“

Coloana de masini se pune in miscare in viteza. Cabana Consiliului Judetean de la Saua Dichiului este inchisa. Nu-i nimic, drumul continua pana la Piatra Arsa. Iar de acolo pana la Babele nu mai e decat un pic.

Masinile opresc fortat. Un cioban isi mana linistit oile la pascut prin Parcul Natural Bucegi. Adio plante protejate, branza e mai importanta!

Terenuri de vanzare

Fasia ingusta de asfalt se termina brusc pe platoul Bucegi. Un panou ne arata viitorul: 'De vanzare, teren intravilan, parcele de 1.000-2.000 mp, langa Piatra Arsa“.

Pana la Piatra Arsa se ajunge pe un drum forestier de pietris, asa cum era si Drumul Babelor pana sa ajunga prioritarea baronilor PDL. Un alt panou ne avertizeaza ca suntem intr-o 'Arie naturala protejata ­ sit Natura 2000“, iar accesul cu mijloace motorizate este interzis. Parte din soferi par impresionati de amenzile de pana la 6.000 de lei pe care le risca. Asa ca improvizeaza o parcare ad-hoc unde opresc zeci de masini. Unii au intins mesele si au incins gratarele. Frumos aici la munte, aer curat!

Cei curajosi se aventureaza peste munti sa vada Babele si Sfinxul. Ii despart mai putin de 3 km de cele doua obiective si vremea frumoasa parca te imbie la o plimbare. O cutie de bere, o punga de seminte sau de cipsuri sunt esentiale pentru a ajunge cu bine la destinatie.


Safari ilegal

Galagia drumetilor e intrerupta, din cand in cand, de masinile de teren care escaladeaza muntele. O masina de serviciu condusa de un domn aproape de pensie depaseste in tromba coloana de drumeti. Adrenalina e mare, dar fumul de la ambreiaj si bolovanii de pe drum il fac sa se razgandeasca. Intoarce pe marginea rapei din mai multe miscari si se intoarce spasit spre fasia de asfalt.

Soferii altor jeepuri, multe dintre ele cu numere de Bulgaria, nu sunt atat de emotivi. Drumul de munte nu are nici o taina pentru ei, iar masinile sunt pline ochi. Ii gasim mai sus, aproape de telecabina de la Babele. Soferii jeepurilor ofera servicii de transport pentru toti cei pe care nu ii tin picioarele sa urce: 60 de lei de persoana dus/intors, fara bon fiscal. Nu ii intreaba nimeni de autorizatii, iar afacerea merge ca pe roate.

Odata ajunsi la Babele, drumetilor li se alatura turistii veniti cu telecabina. Isi reunesc cu totii fortele si pornesc in goana dupa cea mai buna poza: cu cainele de langa Babe, latiti pe iarba la soare, la plaja ca soparlele pe pietre sau chiar calare pe Sfinx. Pe o cladire cineva a scris cu grafiti: "Zamolxis te iubeste". Da! Si noi iubim muntele. Haide, cu totii sus pe Sfinx! Acolo e cea mai frumoasa priveliste.

Cutiile de suc si bere sunt abandonate pe pamant. 'Suna sa ii zici lui frate-tu ca ai ajuns cu masina pana la Babele. Da si mie sa vorbesc cu el, ca pe tine nu te crede!“.

Incet, dar sigur, Drumul Babelor devine din ce in ce mai popular printre soferi. Distrugerea Parcului Natural a inceput cu prima fasie de asfalt si cu buldozerele care au croit drumul civilizatiei in habitatul animalelor salbatice.

Ursul brun, altadata stapanul Bucegilor, ajunge sa isi caute de mancare in afara rezervatiei gonit de masinile care misuna pe acolo. De la Cabana Cuibul Dorului de unde incepe Drumul Babelor pana la Moroieni, prima comuna in care un urs a atacat oameni, sunt doar 15 kilometri. Iar echilibrul fragil al acestui ecosistem a fost afectat iremediabil.

Click aici pentru a citi toate anchetele Jurnalului National despre constuctiile ilegale din Parcul National Bucegi

×
Subiecte în articol: Drumul Babelor