x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sălbăticia din Şesuri – satul cu doi locuitori

0
Autor: Lucian Dobrater 28 Iul 2010 - 00:00
Sălbăticia din Şesuri – satul cu doi locuitori Lucian Dobrater/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


La începutul mileniului trei, mai multe aşezări rurale din judeţul Alba se află în pragul dispariţiei. Accentuat semnificativ în ultimii 20 de ani, fenomenul depopulării satelor şi cătunelor a ajuns de necontrolat, câteva localităţi fiind efectiv şterse de pe hartă. Cândva prospere şi populate, satele precum Craiva (comuna Cricău), Zărieş (Mihalţ) sau Şesuri (Almaşu Mare) mai au acum doar unul sau maximum doi locuitori.

Statisticile arată că nu mai puţin decât 54 de localităţi din judeţul Alba au o populaţie de sub 100 de locuitori. După ultimele recensăminte din 1977, 1992 şi 2002, alte aproximativ 100 de localităţi au o populaţie în scădere vertiginoasă. Conform rezultatelor ultimului recensământ din 18 martie 2002, în judeţul Alba există în prezent 34 de localităţi cu mai puţin de zece locuitori. Şase dintre acestea practic nu mai există pe faţa pământului, dat fiind faptul că sunt înregistrate în evidenţele oficiale cu... 0 locuitori! Explicaţiile fluxului demografic oferite de specialişti sunt clasice: lipsa locurilor de muncă, imposibilitatea de experimentare a tineretului, poluarea, lipsa drumurilor şi a curentului electric, izolarea ş.a. Şi totuşi, supravieţuitorii aşezărilor uitate în colbul timpului, foarte puţini la număr, se încăpăţânează să reziste în mijlocul ruinelor. Chiar dacă această refulare în izolare îi împinge pe unii la... sălbăticie.

Satele pe cale de dispariţie din Alba sunt aşezate, în general, în zone extrem de greu accesibile. Ca să ajungi la ele trebuie să străbaţi kilometri întregi pe jos, peste dealuri, văi şi munţi şi în mijlocul unor peisaje care te îndeamnă să te gândeşti la... jungla amazoniană.

Între localităţile care au maximum... doi locuitori se remarcă satul Zărieş, din comuna Mihalţ, situat pe malul stâng al Mureşului. Aici, o singură bătrână, de peste 60 de ani, mai veghează peste ruinele falnice de odinioară. Acum, satul Zărieş nu mai există pe nici o hartă a judeţului Alba, iar unica locuitoare a acestuia este numită de cei care mai vin să-şi lucreze pământurile din zonă "Primăriţa ruinelor". Dacă la Zărieş depopularea are un motiv natural, respectiv o serie de alunecări de teren de o intensitate foarte puternică, la Craiva şi Şesuri, cauzele părăsirii caselor părinteşti sunt ceva mai umane. În ambele sate mai există doar câte o familie, soţ şi soţie, în vârstă de 70-80 de ani, care rezistă eroic departe de civilizaţie şi cu amintirea şezătorilor de altădată. Vecinii au plecat în oraşe, în speranţa unei vieţi mai bune, însă cele două familii n-au vrut cu nici un chip să-i mai urmeze, nici pe ei, nici pe copiii lor, pur şi simplu din dragostea faţă de pământul pe care au văzut lumina zilei...

Cătunul Şesuri e aşezat la 9 kilometri de centrul comunei Almaşu Mare, din Apusenii Zlatnei. Jumătate din distanţă poţi s-o parcurgi cu autoturismul, dacă ai unul, pe "format" de teren accidentat, prin zeci de hârtoape, până deasupra Exploatării Miniere Haneş. Apoi, pe o potecă abia vizibilă de iarbă, "drumul" spre satul uitat de toată lumea îl străbaţi, în pas de plimbare, cât ai privi un meci de fotbal, fără prelungiri. Ne însoţeşte sufletul culturii din comună, Emilian Achim, care ştie toate satele din Almaşu Mare ca pe propriul muzeu. "E greu să ajungi în Şesuri, spune domnul Achim, chiar şi pentru localnici. Înainte de Revoluţie, aici locuiau 13 familii. Acum e doar una, cu doi bătrâni. Nu ştiu cum o să reacţioneze, că nu-s obişnuiţi cu musafirii. Au ceva rude pe la oraş, dar nu i-a mai căutat nimeni de multă vreme."

Poteca spre Şesuri urcă şi coboară câteva dealuri abrupte, traversează un pâlc de pădure şi, în final, apar casele. De fapt, ceea ce a mai rămas din ele. Sunt câteva vechi, ţărăneşti, cu acoperişuri din paie şi chirpici, care ar trebui transportate de urgenţă într-un muzeu al satului, înainte de a se prăbuşi. Stupefiant, sunt şi câteva case mari, solide, peste care părăsirea încă nu a lăsat urme vizibile. Vegetaţia, în schimb, stăpâneşte satul în toată splendoarea ei de toamnă. Ici-acolo, câte un acoperiş roşiatic răzbate la vedere între copacii înalţi, crescuţi aiurea peste tot. Fostele uliţe ale satului sunt acum doar umile cărări, prin care susură câteva izvoare ce şi-au ales singure cursul, după ce oamenii au plecat definitiv.

Două linii de medie tensiune îţi arată calea spre singura casă locuită din sat. În sălbăticia zonei, urmărirea firelor de curent e singura posibilitate care te ajută să nu te rătăceşti. După alţi câţiva zeci de metri, poteca se deschide brusc şi în locul ei apare o porţiune de pământ bătătorit, care urcă uşor până-n curtea gospodăriei.

În faţa casei, o familie şi un câine ne privesc nu prea prietenos. Proprietara ne fulgeră din ochi de parcă am fi venit să-i luăm "foncierea" şi, când mai aveam doi-trei metri ca să-i spunem "Sărut mâna", intră în casă şi trânteşte uşa în urma ei. "Nu discut cu voi, vrei să mă vadă fiică-mea din Alba cum stăm şi ne chinuim aici", se aude din spatele geamului răspunsul femeii la rugămintea noastră de a purta un scurt dialog. În curte, câinele nu latră, dar e şi el vizibil deranjat de prezenţa "străinilor". În spatele uşii, femeia se simte ruşinată că "am ajuns să stau singură-n sat" şi nu înţelege "grija" noastră pentru toată această "banalitate".

În timp ce încercăm să o înduioşim pe proprietară, ca din pământ a apărut în bătătura casei soţul acesteia. Bărbatul, fost miner la Haneş peste 30 de ani, pare mai comunicativ, chiar dacă toporul din mâna sa dreaptă nu arată a... măslin. Conversaţia se înfiripă cu greu. Moş Gheorghe are o explicaţie de sociolog referitoare la moartea satului. "Satul acesta a trăit foarte bine pe vremuri, ca şi alte localităţi, deoarece comuniştii le-au dat la oameni să muncească şi de locuit. Erau alte condiţii. Acum vin americanii să ne facă şomeri. În '46, când am venit aici, erau 13 familii, cu copii şi gospodării ca lumea. Tinerii s-au dus, că n-au mai avut ce face. Am rămas doar noi, da' nu-mi pare rău", spune bătrânul trăgând cu nesaţ dintr-o ţigară. De vreo doi ani, Gheorghe şi soţia sa, Saveta, nu au mai văzut chip de om prin Şesuri. Cel mai rău le-a fost iarna din 2000, când "zile la rând am fost cărări, că a fost zăpada până la gât". Viaţa lor nu este de invidiat, dar fostul miner, obişnuit cu durităţile, nu se plânge de nimic. Pur şi simplu îi este bine aşa, în izolare şi sălbăticie.

Deşi au unde se muta la oraş, cei doi spun că nu vor pleca din cătun până la sfârşitul zilelor. Obişnuinţa de a comunica doar între ei i-a făcut să respingă automat orice altă discuţie. De înţeles, fie că motivele ţin de protecţie sau de o uşoară sălbăticie în raport cu ceea ce se numeşte civilizaţie. Iar pentru a ne demonstra că ultimul mocan din Apuseni, oricât de izolat ar fi, nu i-a dispărut omenia, moş Gheorghe urcă în pod şi coboară cu o sticlă de jumătate cu ţuică de prune "de la mama ei". "Aşa, ca să aveţi de drum, că nu-i chiar scurt", zice bătrânul în loc de "la revedere"...


În loc de epilog
Cătunul Şesuri nu e singurul exemplu de depopulare accentuată din comuna Almaşu Mare. În 1990, aceasta avea 3.000 de locuitori, dar acum mai numără doar 1.824 de suflete. În satul Brădet (şapte kilometri distanţă de centru) erau, pe vremea lui Ceauşescu, 130 de locuitori, funcţiona o şcoală şi un magazin mixt pentru săteni. Acum, Brădetul e doar o ruină, în care îşi duc bătrâneţile doar 17 oameni. Exodul populaţiei din Almaşu Mare are şi profunde conotaţii sociale. Pe vremuri existau două colonii miniere în zonă, Albini şi Haneş. Activitatea primeia s-a redus în totalitate, iar în cea de-a doua mai rezistă puţini minieri care nu fac naveta.

La aceasta se adaugă comunicaţiile de slabă factură, transporturile infernale, lipsa locurilor de muncă, dar şi poluarea din zona Zlatnei, care i-a alungat pe mulţi localnici în locuri fără praf şi pulberi sedimentabile. O veste îmbucurătoare pentru Almaşu Mare ar fi aceea că de circa un an şi jumătate s-a cam oprit migraţia, iar populaţia tinde spre o aşteptată stabilizare. Până atunci, moş Gheorghe şi Saveta din Şesuri, alături de ceilalţi 17 oameni din satul Brădet, continuă să trăiască precum pustnicii, în sălbăticie, fără să dea vina pe nimeni şi pe nimic. Asta deoarece, pentru aceşti oameni, viaţa e dată cu adevărat doar de Dumnezeu...

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare
Galerie Foto Liderul unuia dintre partidele parlamentare aflate în opoziţie şi care acţionează atât instituţional, cât şi prin manifestări publice virulente la adresa intenţiilor majorităţii parlamentare sau ale...

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei
Agenţiile de turism acuză Consiliul Concurenţei că foloseşte aceleaşi practici ca şi procurorii DNA care sunt anchetaţi în prezent pentru abuzuri. În plus, Legea concurenţei are atât de multe puncte...

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă
Galerie Foto Unii oameni simt o accelerarare a bătăilor inimii, numite tulburări de ritm. Dacă medicii constată că inima este sănătoasă, aceştia nu primesc niciun tratament, dar dacă există boli cardiace, cardiologii...

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se află în imposibilitatea de a-l aduce pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu, zis “Portocală”, în fața judecătorilor, în vederea emiterii unui...

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu
Galerie Foto Adriana Lascu, cumnata fostei şefe a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, lucrează, începând cu anul trecut, pentru una dintre companiile conectate la cele mai grele contracte ale Transgaz şi Romgaz SA. Asta, în co...

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui
Galerie Foto Soțul fostei procuroare Carmen Maria Capră, care a fost mâna dreaptă a lui Augustin Lazăr, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, și care i-a închis, în anul 2014, lui Klaus Werner Iohannis, un...

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă
Este procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa și de-a lungul carierei a instrumentat dosare grele. Unele dintre acestea l-au făcut pe procurorul Teodor Niță să descopere că România intrase...

De ce a ruginit „Perla Banatului”

De ce a ruginit „Perla Banatului”
Galerie Foto Vremurile când Stațiunea Semenic era numită „Paradisul bănățean” sau „Perla Banatului” au apus, iar acum este un loc părăsit. Vechile hoteluri care puteau caza aproape 1.000 de turiști sunt în ruină...

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL
Galerie Foto Firma de construcții de drumuri al cărui administrator apare într-un denunț din dosarul fostului președinte al Consliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a fost desemnată, la sfârșitul anului trecut,...

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei
Preluarea de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de şase luni, va fi marcată joi seară printr-o ceremonie oficială care va avea loc la Ateneul Român...

În BPOC, bolnavul trebuie să facă mişcare

În BPOC, bolnavul trebuie să facă mişcare
În privinţa plămânilor, în popor umblă unele păreri greşite, pe care încercăm să le lămurim. Doamna doctor Irina Strâmbu ne oferă explicaţii şi în privinţa unei boli cronice grave, mult răspândite,...

Aeroportul Timișoara își “trage” terminal de pasageri cu un constructor al SRI și Doi ș‘un Sfert

Aeroportul Timișoara își “trage” terminal de pasageri cu un constructor al SRI și Doi ș‘un Sfert
O companie de construcții, cu sediul în zona agricolă a județului Dolj, a reușit performața să încheie, în ultimii ani, contracte cu statul de peste 128 de milioane de lei. Dintre acestea, cea mai mare podere o...

Misterul din dosarul “Belina”: A lucrat sau nu SRI la “paradirea” lui Sevil Shhaideh?

Misterul din dosarul “Belina”: A lucrat sau nu SRI la “paradirea” lui Sevil Shhaideh?
La începutul săptămânii viitoare, fostul vicepremier Sevil Shhaideh şi ceilalţi inculpaţi trimişi în judecată de DNA în dosarul “Belina” urmează, teoretic, să afle dacă în această speţă procurorii...

“Cvartetul morţii” şi riscurile în cazul unui ficat gras

“Cvartetul morţii” şi riscurile în cazul unui ficat gras
Galerie Foto Ficatul gras este foarte răspândit, această afecţiune silenţioasă şi vicleană fiind descoperită, deseori, întâmplător. De la ficatul gras pornesc alte boli grave ale ficatului: hepatitele cronice, ciroza,...

Începutul sfârşitului unui genunchi

Începutul sfârşitului unui genunchi
Accidentul de curând cu ruperea ligamentelor încrucişate ale celei mai valoroase handbaliste a lumii, românca Cristina Neagu, reaprinde subiectul intervenţiilor rafinate la genunchi. Interviu cu profesor doctor...
Serviciul de email marketing furnizat de