SCANDAL BRAŞOV. Sătenii din Corbi revendică un oraş la Strasbourg

Este vorba de un teren luat abuziv de comunişti prin Decretul nr. 28 din 1951. Scopul deposedării: construirea Oraşului Muncitoresc al Uzinei Ucea-Sovrochim, astăzi oraşul Victoria. Urmarea: aproape o treime din suprafaţa teritoriului oraşului Victoria este revendicată de foştii proprietari sau rudele acestora. Tot în decretul prezidenţial din ’51 s-a dispus ca cei expropriaţi să primească la schimb terenuri pe raza comunelor Bruiu şi Şomartin, judeţul Sibiu. Numai că schimbul de teren nu a avut loc niciodată, deoarece suprafeţele cu pricina se aflau la 30 de kilometri depărtare de corbeni şi nu puteau fi exploatate. Jurnalul Naţional a publicat în toamna anului trecut „peripeţiile” celor peste 150 ex-proprietari, atunci cînd cauza încă se judeca la Tribunalul Braşov. Între timp, corbenii au pierdut procesele, ultima speranţă a acestora rămînînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

RAZBOI SURD. Lupta cu autorităţile a oamenilor cărora li s-au luat abuziv terenurile, a început în 2000, la 50 de ani de la aplicarea decretului de expropriere. Atunci, foştii proprietari sau moştenitorii acestora au întocmit cereri individuale pentru reconstituirea dreptului lor de proprietate. În van. „Primăria Victoria nu s-a sinchisit să ne răspundă. În schimb, au început să facă demersuri pentru întabularea terenurilor din Decretul 28. Mai mult, s-au introdus şi alte terenuri, care au însumat 385 de numere topografice, cu o suprafaţă de 117,5 hectare”, ne-a declarat Cristian Maxim, unul dintre cei care se luptă pentru a-şi recupera terenurile.
Oamenii nu s-au lăsat învinşi şi, în 2005, s-au constituit într-un comitet ad-hoc. Au făcut iar cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, depunînd tabele nominale cu semănturile fiecărui solicitant, certificatele de stare civilă şi extrasele de carte funciară prin care dovedeau că semnatarii sunt moştenitorii de drept ai terenurilor solicitate. Numai că norocul n-a fost de partea lor, comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 respingîndu-le cererile pe motiv că lipsesc acte doveditoare. „Motivarea comisiei a fost lipsită de temei, ca dovadă că, ulterior, Judecătoria Făgăraş a constatat că actele necesare au existat. Toate acestea s-au putut întîmpla din cauza faptului că organele locale vroiau să păstreze terenurile pentru a le putea comercializa ulterior, aşa cum s-a şi dovedit”, ne-a declarat Maxim. Corbenii nu s-au lăsat uşor intimidaţi şi au mers mai departe, problema ajungînd pe masa Judecătoriei Făgăraş. Prin sentinţa civilă nr. 325/2007, instanţa a hotărît să respingă acţiunea civilă a comitetului ad-hoc pe motiv că terenurile solicitate sunt ocupate în proporţie de 70% de utilităţi, fiind în intravilanul oraşului şi constituind domeniu public.

MOTIVE ABERANTE. Etapa următoare a fost Tribunalul Braşov. „Comitetul ad-hoc a formulat recurs împotriva sentinţei judecătoreşti, demonstrînd că terenurile solicitate de noi nu fac parte din domeniul public, că sunt libere şi că pot fi restituite. Însă influenţele Prefecturii Braşov au fost atît de puternice, încît dovezile noastre nici măcar nu au fost analizate”, ne-a mai declarat Cristian Maxim. Urmarea? Tribunalul Braşov a respins recursul, de data aceasta motivul fiind că sesizările s-au făcut prin comitetul ad-hoc, fără a exista o contestaţie persoanală a solicitanţilor. „Este strigător la cer ce se întîmplă. Chiar contrazicerile instituţiilor statului cu privire la motivele de nelegalitate denotă voinţa acestora de a ne respinge cererile cu orice preţ. Cum am fi putut să cerem atîta teren dacă nu am fi putut dovedi că acele suprafeţe sunt ale noastre? Noi, păgubiţii, nu înţelegem de ce primăria ignoră cu desăvîrşire prevederile Legii 247/2005 şi de ce acoperă neregulile şi abuzurile prin care a fost întabulată în Cartea Funciară a oraşului Victoria o suprafaţă de teren expropiată de regimul comunist, fără drept de despăgubire, de la foştii proprietari din comuna Corbi”, susţine purtătorul de cuvînt al foştilor proprietari.

CEDO – ULTIMA SOLUŢIE. Pentru că autorităţile din Romînia „sunt incapabile sau nu vor să facă dreptate”, corbenii s-au decis să se adreseze şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, de la Strasbourg. Drept urmare, au întocmit o plîngere prin care solicită să se constate „violarea dreptului de proprietate, înscris în articolul 1 al Primului Protocol Adiţional la CEDO, ratificat de Romînia prin Legea nr. 30/1994 şi violarea dreptului la un proces echitabil”. În plus, foştii proprietari vor ca CEDO să dispună „obligarea Statului Romîn la restituirea terenurilor nosatre preluate abuziv, sau la despăgubiri rezonabile, precum şi la toate cheltuielile de judecată”.

REVENDICARI ÎNDREPTAŢITE. În legătura cu cererile de revendicare ale corbenilor, Andras Szakal, subprefectul oraşului Braşov, ne-a declarat: „Noi am gestionat această problemă încă de la început. Terenurile pe care le solicită corbenii le-au fost luate printr-un decret prezidenţial, iar pe această suprafaţă s-a construit oraşul Victoria. Din cîte ştiu eu, tot printr-un drecret, li s-au oferit terenuri la schimb în două localităţi din Sibiu. Este vorba despre Gruiu şi Şomartin. Nu ştiu dacă aceştia l-au şi acceptat, însă, scriptic, li s-au dat acele terenuri. Revendicările acestor oameni sunt total îndreptăţite şi este corect ca ei să intre în posesia pămînturilor. Însă nu în posesia celor pe care s-a construit oraşul Victoria pentru că acelea se află în domeniul public al urbei. Singura rezolvare pe care eu o văd la această problemă este să primească alte suprafeţe de teren în compensare sau să fie despăgubiţi”. Referitor la plîngerea corbenilor trimisă la CEDO, Szakal ne-a mai spus: „Din cîte ştiu eu, în România instanţele nu le-au dat dreptate. Aşa că, ei sunt îndreptăţiţi să facă plîngeri la toate forurile care-i pot ajuta”.